398 matches
-
paginile splendide ale cărții sale de acum un deceniu, Efectul „Echinox”, acest „loc, într-un timp suspendat; un fel de insulă mitică, unde erau posibile evenimente fondatoare și inițiatice. În acest adăpost miraculos s-a născut Echinoxul, ca o epifanie secularizată. Spațiul acesta, devenit, pentru moment, centrul lumii”, un „tărâm, fericit al culturalismului”, definit de un Gabriel Liiceanu ca „idee profană a mântuirii prin cărțile citite și scrise”. O trimitere la Harold Bloom, din care se citează frumoasa sintagmă a „confruntării
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
a semnului, a realului sublimat în hieroglifă, și o retorică a lumii obiectuale și a raporturilor figurative. Așa cum alfabetul însuși poate fi martorul unor zbuciume interioare ale spiritului românesc, în lentul său parcurs de la chirilica bisericească spre grafia latină și secularizată a lumii europene, imaginea balansează și ea uneori, asemenea alfabetului, cumulînd simultan elemente din ambele direcții, între civilizația icoanei, însetată de absolut și de transparențele dumnezeirii, și imperativul pășirii în istorie, în frumusețea efemeră și în spectacolul reprezentării diurne. Dacă
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
conexiunea puterereligie printr-o incursiune în experiențele religioase ale diferitelor populații. Occidentul modern asistă la dispariția ritului ca sursă de siguranță socială, sau la transformarea sa în spectacol, adică la comercializarea acestuia. „Rituri vechi se regăsesc astăzi numai în forma secularizată a meciurilor de fotbal, a concursurilor sportive. (...) Puterea, pe care, în societățile pseudo specifice, individul trebuia să o piardă și să o regăsească ritual, s-a întors astăzi la starea pură de agresivitate.” Misiunea tradițională a religiei a fost aceea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
ca formă instituțională de articulare a Ťvoinței politiceť, fiind legată nu numai de reguli tehnice, ci și de un Ťproiect de viațăť individuală și socială, care-i conferă, de altfel, sensul" (p. 469). În plan spiritual, modernitatea depășește forma ei secularizată, religiei revenindu-i un rol catalizator. Noua ordine socială provoacă religiile lumii nu doar la dialoguri interconfesinale și interreligioase, ci și la recunoașterea autorității științei și a statului de drept întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
speranța intensificării cooperării dintre cele două Biserici Ortodoxe surori în probleme de interes comun, inclusiv în ceea ce îi privește pe credincioșii ortodocși români și ruși din diaspora, pentru o mărturie mai puternică a credinței și tradițiilor ortodoxe în societatea contemporană secularizată.
Noul ambasador al Federaţiei Ruse, în vizită la Patriarhie () [Corola-journal/Journalistic/23263_a_24588]
-
înființat de Lillian Openheimer. Până la această dată, origami era mai degrabă o activitate recreativă pentru copii sau de amuzament pentru adulți, rădăcinile simbolistice legate de religios și ceremonie din est fiind abandonate sub influența curentului vestic al unei societăți puternic secularizate. În timp ce niponii acordau o mare însemnătate culorilor hârtiei, fanteziei și integrării obiectului creat în universul ambiental, vesticii puneau accent, sub influența lui Vicente Palacios, pe multitudinea de forme, pe ceea ce se poate realiza din nimic. Marele pictor Katsushika Hokusai realizează
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
LUMEA DE AZI Sorin Antohi: Din perspectiva ta de specialist în studiul religiilor, unde mai vezi în ziua de astăzi locul religiosului în sfera publică? Cum arată pentru tine problematica asta religioasă într-o lume care în ansamblu e „dezvrăjită”, secularizată? Rămâne doar un obiect de preocupare savantă, sau există și alte forme prin care religiosul subzistă în lumea modernă și postmodernă? Sau, pur și simplu, cum scrie Marcel Gauchet, lumea noastră „iese din religie”? Moshe Idel: De fapt, dacă mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
birocrații: „Ce harismă? Ce ne interesează? Nu te cunoaștem!” S.A.: Statul Israel era un stat secular modern, aflat în ori aproape de faza birocratică, deci aproape de imperativul weberian al rutinizării harismei. În plus, statul era și puternic militarizat, deci oarecum dublu secularizat. M.I.: Da. Și, cu timpul, aceiași oameni s-au transformat: nu că ei s-ar fi mișcat spre centru, ci centrul a dispărut, iar ei au fost atrași într-un fel de mecanică culturală. Asta se întâmplă nu numai în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
blocate, sau sunt astfel percepute - chiar de actorii istorici. Și în Irak situația este sau cel puțin pare blocată. M.I.: Și totuși în Irak eu văd o speranță mai mare, pentru că irakienii sunt puțin mai occidentali. S.A.: Au fost mai secularizați; brutal, dar secularizați. M.I.: Da. Sper prin urmare că decalajul se poate reduce dacă violențele încetează. Sunt mai mulți bani, acolo au fost francezii și englezii, care au adus elemente de occidentalizare, nu au făcut pur și simplu afaceri. Sper
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
astfel percepute - chiar de actorii istorici. Și în Irak situația este sau cel puțin pare blocată. M.I.: Și totuși în Irak eu văd o speranță mai mare, pentru că irakienii sunt puțin mai occidentali. S.A.: Au fost mai secularizați; brutal, dar secularizați. M.I.: Da. Sper prin urmare că decalajul se poate reduce dacă violențele încetează. Sunt mai mulți bani, acolo au fost francezii și englezii, care au adus elemente de occidentalizare, nu au făcut pur și simplu afaceri. Sper să mai fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vale, peste araci. Frumos vis ai avut! - oftă cu invidie în glas lovănuț, slobozind pasul. — Cu-atâta m-a luminat și pe mine Domnul - zise Metodiu - că altfel... Episodul 42 SPLEEN în vreme ce Metodiu și lovănuț, cu hărnicia seculară și uneori secularizată a călugărilor, urcau pieptiș o coastă a dealului din precedentul episod, pe versantul celălalt, coborâtor, din actualul episod, la umbra unui stejar despre a cărui vârstă este o impietate a pomeni, stăteau prăvăliți doi oameni calmi. Dacă nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sensibilitate și la empatie. Mai este mult de recuperat și pentru asta sunt de ajutor modele de jurnalism religios, ca în cazul protosinghelului Savatie Baștovoi sau al emisiunii "Credo" a TVR1. Trăim un timp propice pentru o recuperare deplină, societatea secularizată resimțind tot mai acut nevoia unei abordări mai profunde și mai particularizate a sacralității. "Astăzi, Europa, conștientă de nefastele efecte ale secularizării, își întoarce cu speranță privirile spre rezervorul de spiritualitate al ortodoxiei răsăritene"2. Pentru a fi cât mai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
noile manipulări ale comunicării generalizate, față de tendința demagogică de reflectare pe scară largă a unui anumit fel de religiozitate (emoțional, superficial și folcloric), pe care chiar mass-media îl creează în beneficiul unei logici comerciale. Între o atitudine dură, condamnând mass-media secularizată ca fiind expresia unei lumi corupte și atee, și tendința de vedetizare și colaboraționism ieftin, drumul care rămâne de făcut este lung și plin de surprize", scria Mirel Bănică 3. Este foarte adevărat că niciun alt discurs în general, nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
și ceilalți ar fi imposibil de imaginat în absența unui pat germinativ nord-american. Un pat germinativ atent la mișcarea spiritului public, susceptibil de a fi cadrul în limitele căruia se pot naște și exprima miturile acestei noi lumi dinamice și secularizate. Alături de film, proza grafică este cea mai dinamică dintre aceste voci ale visului din secolul XX. Realistă sau fantastică, istorică sau de anticipație, apolitică sau angajată, banda desenată își marchează propria ei identitate simbolică. De o parte și de alta
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de cuvinte nu va fi adăpată poate niciodată în lumea aceasta contemporană construită numai din cuvinte. De aceea se cuvine să le instrumentăm la adevărata lor valoare, ca să devină “cu putere multă”. În toate timpurile, dar mai ales în societatea secularizată, unde totul se vinde și se cumpără, cuvintele curg zilnic pe buzele tuturor și orchestrează relații. Uneori sunt aducătoare de pace și bucurie, alteori sunt înveninate și tăioase. Unele udă obrajii, iar altele înseninează chipuri. Oricum ar fi aranjate, acolo
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
două lumi o „conștiință a exploziei” care „se exprimă în literatură prin diverse isme: dadaismul, suprarealismul, cu alte cuvinte, o conștiință de sfîrșit absolut, de început absolut, de dezordine absolută și de eliberare absolută”. Consecințele țin de datele unui univers secularizat al emancipărilor de tot felul, sfidînd vechile coduri ale romantismului sentimental și lentoarea ritmurilor tradiționale: „A existat, în jurul lui 1924, un întreg tineret (...) care încerca să încorporeze sportul literaturii (...) Și e un fapt incontestabil că trupul a ocupat un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din desacralizarea Lumii este pentru că am socotit că subiectul este mai mult sau mai puțin cunoscut cititorilor. Există o problemă pe care nu am atins-o decât prin aluzii: în ce măsură "profanul" poate deveni în sine "sacru"; în ce măsură o existență radical secularizată, fără Dumnezeu și fără zei, poate fi punctul de plecare pentru un nou tip de "religie"? Problema depășește competența istoricului religiilor, cu atât mai mult cu cât procesul este încă în stadiul inițial. Se cuvine însă să spunem de la bun
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
concret al unei nașteri, al unui deces ori al unei uniri sexuale recunoscute în mod oficial. Să mai adăugăm că o experiență cu totul areligioasă a vieții se întîlnește destul de rar în stare pură, chiar și în societățile cele mai secularizate. O asemenea experiență cu totul areligioasă ar putea deveni curentă într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dar deocamdată este destul de rară. Ceea ce se întîlnește în lumea profană este o secularizare radicală a morții, a căsătoriei și a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de cine știe cât timp. Acordul acesta aproape general își are, ca orice lucru, explicația lui. Majoritatea nădăjuia că li se vor da țăranilor pământurile scoase de sub tutela mănăstirilor, iar proprietarii vor rămâne mai departe stăpâni pe moșiile lor. Pentru răscumpărarea averilor secularizate (în fapt o naționalizare), Adunarea a mai votat, totodată, suma de 82 milioane lei, ceea ce însemna foarte mult față de bugetul general al țării. Dar călugării nu se arătară mulțumiți de sumă. Până la urmă nu li s-a mai plătit nici o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cărți în materie "Biserica în Stat. O invitație la dezbatere (Editura Scripta, 1999) punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
că este uman, fie că este robotizat, iconuri feminine contemporane precum păpușa Barbie sau Madonna, tiparul vampirului Dracula, personificare a răului în general sau impersonare a laturii întunecate din noi înșine sunt descrise în cartea Adinei Ciugureanu ca replici moderne, secularizate ori androgine ale modelelor arhetipale sacre, mitice ori puternic marcate de gen. Cultura de masă americană este astfel descrisă ca formă de reciclare voită a tiparelor culturale europene, dar și ca formă de autocitare ironică, subminantă. Ne-am putea întreba
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
1994, perspectivă împărtășită, de altfel, și de Mircea Eliade în Istoria religiilor, cultura își are rădăcinile în credințele și obiceiurile tradiționale ale popoarelor primitive, anterioare epocii științifice, iar formele ei moderne nu sunt decât manifestări ale sacrului într-o lume secularizată. Făcând distincția între homo religiosus și homo historicus, precum o face și Eliade, Pounds îl plasează pe primul în cadrul societății tradiționale, lipsit de memorie istorică, iar pe al doilea în societatea industrială, în care simțul istoric a crescut foarte puternic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
căror misiune este să le înlocuiască pe cele vechi. În plus, chiar și obiceiurile și ritualurile zilnice, pe care le îndeplinim aproape mecanic, ar putea fi văzute ca simple reiterări ale celor tradiționale, mitice, sau ca forme corupte, democratizate și secularizate ale acestora. O interesantă analiză antropologică, referitoare la cultura populară, de această dată, este prezentată de sociologii australieni Jack Nachbar și Kevin Lause în lucrarea Popular Culture: An Introductory Text, publicată în Statele Unite în 1992. Cei doi teoreticieni își imaginează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mon-den, care s-a dovedit a fi extrem de contagios. În ciuda unei vădite superficialități, păpușa Barbie este un icon complex, o combinație între înfățișarea serafică a fecioarelor-martir și eleganța păpușilor medievale. Cu alte cuvinte, Barbie reprezintă răspunsul cultural, într-o epocă secularizată, la probleme ridicate de ce înseamnă feminitatea, cum ne comportăm și cum ne îmbrăcăm, ce stil de viață abordăm. Din punct de vedere cultural, iconul Barbie este menit să reconcilieze tensiunea dintre libertinism și castitate, simplitate și complexitate, obișnuință, repetabilitate și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îl conservă), atârnând de deciziile unor curți de justiție, deci de sfera de competență a unor judecători numiți, nu aleși. Însuși Ronald Dworkin, un „legalist” și mai rigid decât este acum Rawls, susținător al unei jurisprudențe bazate pe dreptul natural secularizat, pentru care există întotdeauna un răspuns just la oricare problemă, a arătat într-un eseu recent („A Badly Flawed Election”, The New York Review of Books, 11ianuarie 2001) că „soluția” găsită încurcăturilor electorale ale lui Bush Jr. demonstrează că până și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]