1,861 matches
-
milei Poetul vrea să iasă ... Pornind de la experiența christică, poemul propune o metaforă unică a existenței, nu de la viață la moarte, ci din moarte la înviere: „Temeți-vă de El, de cartea sa,/ Poetul dezghioacă primăvara, / căderea Babilonului e ca/ securea ce-și croiește-n somn cărarea ... Dați slavă sevei limbii ce vă naște,/ oracolele mint de bună seamă,/ fără de lacrimi cronicarii zac,/ sub tirania bozilor dau vamă ... / Paftaua cade, tropicul suspină,/ orientalul prinț e-n desfrânare,/ în pântecul pământului e
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
au pus numele de Avram, celui ce avea furișați sub pernă bănuți de argint, să aibă viața curată ca argintul. Se spune că dintre obiectele așezate după cum era obiceiul la capetele leagănului, Avrămuț ar pus mai întâi mâna pe coada securii... Copil fiind, pe vremea când tatăl său, “omul stăpânirii”, judeca în ogradă pe cei răzvrătiți sau încălcători de lege, îi spune cu pumnii strânși de durere,(pumnii cu care mai târziu va lovi în pieptul furtunii!), cu ochii înlăcrimați, ochii
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
în codrii arborii sunt frați tot așa și acest om își adunase pe lângă sufletul său, semeni cu aceeași vibrație sufletească și cărora dorul de obârșie li se alina în același fel... „Banii se fac la pădure, din firez și din secure!” Cum nu i-a fost frică niciodată de muncă și nici nu a fost lipsit de curaj, în plus, fiind stăpânit de o ambiție de invidiat, Cornel Popa și-a cumpărat în Canada un teren împădurit, în munți, pe care
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
începea să cânte o melodie pe care tatăl sau o fredona adesea atunci când muncea și care cadra cu tăiatul lemnelor: „Banii nu se fac așa / Stând în cârciumă și-a bea / Banii se fac la pădure / Din firez și din secure". Când începeau cu cântece și versuri nu-i mai putea opri nimeni, curgea versul și cântecul din sufletele lor în ritmul în care mâinile lor bătătorite și îndemânatice nu stăteau locului: „Bate vântul, viscolește / Stânjenarul grămădește”. Stânjenarul era cel care
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
Furtunile vin, Când slabă-i cetatea, iubire când nu-i , Când uiți rugăciunea, nedând Slavă LUI, Învață-ți urmașii, să scape de chin!”.. . Furtunile, veșnic cutreieră lumea, Tot vin și se duc și mereu, distrugând. Dar tu, le așteaptă, dezgroapă securea, Înfruntă-le aprig, într-una zâmbind Și spune-le aspru: În doi, nu ni-i frică, Credința, iubirea, pe noi ne-a unit Și chiar U-ra-ga-ne-le, la o adică, Se sparg, de o Stâncă, de-un Zid de Granit!” Referință
FURTUNILE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341962_a_343291]
-
să iasă afară de-acum nu mai poate o ultimă-ncercare într-o limbă uitată de mult înger îngerașul meu roagă-te la dumnezeu somn nu mai are și de-ar avea ar fi un supliciu în patul lui procust securea stă la picioare rezemat de speteaza resemnării într-o răstignire asumată o ultimă încercare într-o limbă uitată de mult eu sunt mic tu fă-mă mare eu sunt slab tu fă-mă tare i-s buzele arse de oțetul
RĂSTIGNIRE ASUMATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342258_a_343587]
-
gândul, inima și nostalgia ne predau singurătăților cântecul e statornic alinător. Cântecul e un salcâm sufletesc ce înverzește și de-l crapă înghețul, și de-l retează omul, și de-l prăbușește furtuna. Salcâm despicat de îngheț, salcâm tăiat de secure, salcâm trăsnit de curenți, salcâm care-și dăruie mierea și parfumul florii și umbra frunzei din coroană, acesta-i cântecul Danielei Vlădescu, un cântec liric, dulce, fraged, cu licoarea sufletească, umbra, și soarele, frunza și spinii vieții noastre în el
DANIELA VLĂDESCU. MELODII MINUNATE CA UN TORENT DE MÂNGÂIERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341621_a_342950]
-
is umezi pe deasupra, de la ploaie... - Nu-s uzi on drac... Să vede, băăă, cu otii mari! Am trântit sarcina unde eram, m-am așezat pe ea și mi-am aprins „on dohan”. Unchiu a trecut pe lângă mine, ironic, a luat securea și-a intrat în pădure zicându-mi: - Stai, băăă, să-ț arăt io cum trăbuie cepii, ca la urda, dac-o greșești cu focu, poți s-o țapi la căni! Dacă tot se eliberase stana, m-am gândit să profit
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
națională, în sfera de influență stalinistă. Iar nucleul acestei literaturii se plasează chiar în Rusia, adică în patria bolșevismului. Din următoarele două motive: a) Scriitori ca Vasili Grossman, Aleksandr Soljenițîn, Iuri Dombrovski sau Boris Pasternak au avut curajul să scoată securea războiului nu doar împotriva unui fioros și neiertător tiran - Stalin, ci chiar și împotriva ideologiei pe care el o întruchipa, ceea ce reprezenta o abatere de neiertat până și în ochii lui Hrușciov, cel care al Congresul al XX-lea a
UNUL DINTRE EROII DE REFERINŢĂ AI LITERATURII DE REZISTENŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344382_a_345711]
-
-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac câțiva copii ce taie ramuri cu securile și le aruncă jos iar un alt copil ce se urcă și privește în jos spre Iisus Hristos; mai în jos de măgăruș iarăși copii, unii purtând crenguțe, alții înghesuindu-se, alții așternându-și jos veșmintele, alții aruncând ramuri de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Se scurg zăpezi pe văile abrupte, Clădind nămeți la poale de pădure, Printre copaci scăpați de sub secure Făcând zăgaz din crengi de viscol rupte. Șiroaie mici tot cresc și-ncep să fure Teren viran, din mâluri să se-nfrupte, Dând iama cu vârtejuri ne-ntrerupte Spărgând asfalt și gard, grădini ori șure. Spre cer priviri se-nalță rugătoare
SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342782_a_344111]
-
zburlit și mic, Cu boticul scurma cerul,să se-ndure,doar un pic. O săgeată se sloboade,bătând aerul spre ei, Mica fiinta-n iarbă cade,ruga moartă către zei. Urlet sfâșiind pădurea,jalnic hohot de durere, Calau hâd salța securea,maica-i numai o părere. Doina tristă se aude,dintr-un fluier fermecat Cântă ciobănaș de munte,dor amarnic,ne-mpacat. Către stana se îndreaptă,far' de a ști că în acel crâng Intamplatu-sa o faptă,grozăvie pe pământ. Se
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
grabă, și întreaga lume / O să cunoască al meu nume!” Îndată s-a și apucat / De lucru și a înălțat O cruce ca să însemneze / Locul pe care-o să dureze Acea măreață mănăstire / Ca să se mire-ntreaga fire. Apoi, înhață o secure / Și intră grabnic în pădure Să cate lemnul potrivit / Pentru ce-avea de construit. Mergând printre copaci, vorbea / Cu sine însuși și-și spunea: „Ăst lemn e pentru amânare; / Cel’lalt de tălpi îi bun, îmi pare; Ăsta-i de
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
dat arcul, nu ne-a dat sabia, nu ne-a dat pușca pentru a cuceri lumea. Ne-a dat harul! Dumnezeu e acolo doar atâta timp cât cortina e trasă, când scena e deschisă. E-adevărat? George ROCA: Așa e precum ziceți! Securea războiului atrage violență. Dacă respectăm niște legi cosmice, entitatea supremă e mereu cu noi. Ne iubește, ne vindecă și ne apără de rele. Dacă nu ne supunem, fulgerul, fulger atrage! În rest, să ne purtăm de grijă singuri! Georgeta NEDELCU
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
însumate ale stemei comunei Sânsimion, județul Harghita Descrierea stemei Stema comunei Sânsimion se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat printr-un brâu undat, de argint. În partea superioară, în câmp negru, poziționate în săritoare, se află o secure de luptă, cu lama de argint și coada de aur, spre dextra, și un joagăr, cu pânza de argint și mânerele de aur, spre senestra, totul flancat de un soare de aur, la dextra, respectiv o semilună crescătoare, la senestra
HOTĂRÂRE nr. 1.163 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288851]
-
aripilor negru, ciocul și picioarele de aur, piciorul drept ridicat, întors spre dextra. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Culorile roșu și negru sunt principalele culori ale portului tradițional local. Securea de luptă este atributul Sfântului Ladislau, hramul bisericii romano-catolice din localitatea reședință de comună, Sânsimion, iar fierăstrăul este atributul Sfântului Simion, hramul bisericii romano-catolice din Cetățuia, localitate aparținătoare comunei. Totodată este sfântul de la care derivă denumirea comunei. Soarele și
HOTĂRÂRE nr. 1.163 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288851]
-
de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut tăiat și semidespicat în șef: 1) pe albastru, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu
ORDIN nr. 5 din 17 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278415]
-
două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * SĂLAJ. Semnificația elementelor însumate: a) balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ... b) securile consulare romane - evocă atribuțiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice; ... c) brâurile undate și PORTA PRETORIA - elemente preluate de la stema județului Sălaj, pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... -----
ORDIN nr. 5 din 17 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278415]
-
satul lui, se spune că și-a omorât tatăl, însă nu pentru că a fost îndemnat de diavol, ci aparent din greșeală: „Ignat împreună cu tatăl său, s-au apucat să taie și ei porcul. Când a vrut Ignat să dea cu securea în capul porcului, nimerește pe tatăl său și-l omoară! El, ce să facă? L-a omorât, l-a omorât!... Începe a se văieta că a greșit de și-a omorât tatăl?!” Această greșeală este de fapt cea care a
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o balada. Urlă lupii. Nu se teme ! Simte gerul cum îl taie, Știe ca-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea ! DER ALTE FÖRSTER An dem dichten Waldesrand Geht ein dürrer, bärt’ger Greis; Schritte ziehen wie ein Band durch das weite, kalte Weiß. Auf dem weißen Schnee die Raben, sehen aus
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
printre petalele de trandafiri Când vii și tragi perdeaua de la geam. Mă înfășor în mantia cu stele, Îți las la geam trei muguri de iubire Printre petale gândurile mele Și te răpesc sub pleoape... amintire. Copacii Sunt munții tunși cu securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu mâinile-ntinse spre cer Copacii par trupuri de sfinți, Se frâng în tăcere și pier Răpuși pentr'-un pumn de arginți. Pribegi vor pleca în bejenii
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Iată-mă din nou ajuns la cap de drum Când iarăși am ales conducători de top... Plin de speranțe, doar gândul mi-l sugrum Că mă îndeamnă iar securea să îngrop. Prea mult am fost supus de-a lor minciună, Iar vise ce-am avut demult s-au ofilit! Nici nu mai știu de vremea va fi bună Și nu voi fi din nou același surghiunit! Că mi-au
POPOR BOGAT ŞI OROPSIT de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379315_a_380644]
-
neplantați, Dumezeu și Dumnezeia Îi prosternă pe bărbați... A înnebunit copilul, Mușcând sânii storși, secați, Numai dorul ce înfiu-l Cere sânge, dumicați... A înnebunit natura Din Carpați până-n Carpați, Cerul și pământul gura Își sărută ca-ntre frați... A înnebunit securea Fără arborii tăiați, S-a dezbuștenit pădurea De dojene și scuipați. A înnebunit văzduhul, Cormoranii deturnați Zboară-n cerc și își dau duhul, Zboară morți și înghețați... A înnebunit pământul De pitici și cocoșați Așteptând deznodământul Printre aștrii dezertați... A
A ÎNNEBUNIT POETUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379542_a_380871]
-
din întreg, tu și eu. Când stele perechi ne privesc, În somn și-n ecou de cuvinte, Pe jar, în culori te trăiesc, Cu arderi ’napoi și ’nainte. Miraj pe o rază stelară Pictezi cu văpăi pentru doi, Cu tine securea amară N-o simt când declară război. Sunt ca un liliac înflorit, ... Citește mai mult Mă dezmierzi cu petale de cer,Confeti din aștri îmi scuturi,Smaralde îmi prinzi în colier, Mi-e trupul clepsidră de fluturi.Cu straie regale
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Jumătăți din întreg, tu și eu.Când stele perechi ne privesc, În somn și-n ecou de cuvinte, Pe jar, în culori te trăiesc,Cu arderi ’napoi și ’nainte.Miraj pe o rază stelarăPictezi cu văpăi pentru doi,Cu tine securea amarăN-o simt când declară război.Sunt ca un liliac înflorit,... XVI. PRIVESC SPRE CER, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015. Mă simt de parc-aș fi în aula unui teatru de revistă
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]