1,147 matches
-
a molasei din Carpații Orientali sau pentru depozitele paleogene din vestul Depresiunii Transilvaniei. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc in peste 150 lucrări, studii și comunicări publicate singur sau în colaborare, în țară și în străinătate; dintre cărți: Minerale și roci sedimentare (1977, 1981, 2005); Petrografia rocilor sedimentare (1979, în colab.); Texturi și structuri sedimentare (1983, în colab.); Manualul inginerului de mine (1984, în colab.) și Petrologie sedimentară (1988); Geologie- Manual (1991, în colab.); Sedimentologie și petrologie aplicată în strategiile de explorare
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
pentru depozitele paleogene din vestul Depresiunii Transilvaniei. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc in peste 150 lucrări, studii și comunicări publicate singur sau în colaborare, în țară și în străinătate; dintre cărți: Minerale și roci sedimentare (1977, 1981, 2005); Petrografia rocilor sedimentare (1979, în colab.); Texturi și structuri sedimentare (1983, în colab.); Manualul inginerului de mine (1984, în colab.) și Petrologie sedimentară (1988); Geologie- Manual (1991, în colab.); Sedimentologie și petrologie aplicată în strategiile de explorare a hidrocarburilor (1995); Sedimentologie și petrologrie
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc in peste 150 lucrări, studii și comunicări publicate singur sau în colaborare, în țară și în străinătate; dintre cărți: Minerale și roci sedimentare (1977, 1981, 2005); Petrografia rocilor sedimentare (1979, în colab.); Texturi și structuri sedimentare (1983, în colab.); Manualul inginerului de mine (1984, în colab.) și Petrologie sedimentară (1988); Geologie- Manual (1991, în colab.); Sedimentologie și petrologie aplicată în strategiile de explorare a hidrocarburilor (1995); Sedimentologie și petrologrie sedimentară (1998); Dicționar de geologie (1998, 2007
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Național Bryce-Canyon. În general s se prezintă sub formă de coloane înalte și relativ subțiri de stâncă situate într-o regiune aridă de deșert. Aspectul și coloritul acestor coloane depinde de structura mineralogică a rocilor, care sunt în general roci sedimentare și apar sub o formă stratificată, acțiunea de eroziune fiind mai intensă în partea superioară a coloanelor.
Hoodoo () [Corola-website/Science/313128_a_314457]
-
Valea Timișului Sec. Aria naturală adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică Orientalilor. Masivul Piatra Mare prezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente abrupturi (greu accesibile) structurate pe două cueste (una inferioară fragmentată de câțiva afluenți ai văii Gârciniului și alta
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
ușurează înșelătoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Denumirea de „smarald“ provine din latină: "smaragdus" preluat din greacă: σμάραγδος, "smáragdos" care o origine mai îndepărtată din limba semită "barraqtu" („piatră strălucitoare“). Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
joase aflate între cursurile râurilor Mureș și Crișul Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful Drocea") sunt dezvoltate pe strate de sedimentare alcătuite din șisturi cristaline, roci magmatice, calcare, tufuri vulcanice și roci de granit. Situl „” adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
se poate confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și "aurul nebunilor". Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni ("pirita framboidală").Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă în hidroxid de fier amorf (limonit) după mai multe etape intermediare. Din punct de vedere economic este importantă pentru
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
tensiunile din material și eliminarea formării unei rețele cristaline defectuoase în [[structura]] magnetitului. în formă compactă, granulată, sau critalină cu cristale octaedrice în [[roci magmatice]] ca [[bazalt]], [[diabaz]] și [[gabro]]. Mineralul poate fi întâlnit și în [[roci metamorfice]] sau [[roci sedimentare]] în albia [[râu]]rilor.Malurile sau "ștrandurile negre" din [[California]], [[Noua Zeelandă]] [[Fuerteventura]] (Insulele Canare) conțin magnetit.Cantități mai însemnate de magnetit sunt în regiunile: "Kiruna [[Suedia]], Pibara [[Australia]] de vest, Adirondack, Oregon, New Jersey, Pennsylvania, North Carolina, Virginia, New Mexico, Utah
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care de fapt sunt niște torenți ce se lărgesc și se măresc permanent. În zona de munte torenții
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
care se suprapune și cursului inferior al văii Anieș este acoperită transgresiv cu formațiuni terțiare alcătuite în mare parte din gresii, marne, calcare și conglomerate. Masa principală de roci în care este sculptată această vale o constituie șisturile cristaline, rocile sedimentare care au o răspândire mai mare decât în cursul inferior, iar cele eruptive apar doar izolat și dețin un mic procent. Valea Anieșului are caracterul de climat continental moderat supus influențelor nord-atlantice care se manifestă pe întreaga suprafața a văii
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Nordice a Carpațiilor Orientali se suprapune peste zona de contact geografic și morfologic al cristalinului Munțiilor Rodnei. Ca rețea hidrografică principală, Anieșul este o vale de tip epigenetic care s-a derulat simultan, adâncindu-se continuu în șisturile cristaline și sedimentare, odată cu formarea masivului Rodnei și instalarea rețelei hidrografice a Someșului Mare. Forma văii este aproape triunghiulară, valea este bine fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă dezvoltarea vegetației de
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Gazul natural ia naștere prin procese asemănătoare petrolului cu care este găsit frecvent. Gazul se formează din organisme microscopice moarte (alge, plancton) fiind izolat de aerul atmosferic, în prezența unor temperaturi și presiuni ridicate, condiții care au luat naștere prin sedimentarea pe fundul mărilor fiind acoperite ulterior de straturi impermeabile de pământ. Cea mai mare parte a gazelor naturale s-au format în urmă cu 15 până la 600 milioane de ani, fiind asociate cu zăcămintele de petrol, mai rar se pot
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
de origine tectonică, formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenți externi de eroziune precum și de acumulări
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci sedimentare. Podișul pare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre. este cel mai întins podiș din
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
ridicat de focieni cu un secol înainte, pentru a-i apăra împotriva invaziilor tesalienilor. Numele de „Porțile Fierbinți” vine de la izvoarele termale aflate acolo. Astăzi, trecătoarea nu mai este mărginită de mare, ci la câțiva kilometri înauntrul uscatului, datorită depunerilor sedimentare din golf. Vechea potecă apare la picioarele munților înconjurând câmpia, iar de-a lungul ei s-a construit o șosea modernă. Mostre de sol luate recent arată că în antichitate trecătoarea avea doar 100m lățime și valurile ajungeau până la porți
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta râului Moldova, ce cuprinde depozite sedimentare care s-au format în Oligocen în urmă cu aproximativ 30 milioane de ani. Rocile conțin numeroase resturi fosile de pești. Rezervatia este parțial împădurita prezentându-se că un versant acoperit cu blocuri de stâncă și grohotiș. Accesul se face
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
cu Mongolia. Au în vest munții Altai, iar nord și est munții Saian. Spre sud se învecinează cu o depresiune stepică închisă de Altaiul Mongol. Altitudinea lor medie variază între 2500 - 2700 m. Partea lor vestică este alcătuită din roci sedimentare (gresii, conglomerate) și cristalin, pe când în vest din roci vulcanice. Zăcăminte de cobalt. Variază de la cea de stepă, la cea forestieră (nord) - păduri de cedru și larice, ce se extind către masivul Saian.
Munții Tannu-Ola () [Corola-website/Science/319603_a_320932]
-
contribuit cu suficient de mult nisip pentru a înălța formațiunea și a o menține deasupra nivelului mării. Existența acestui îngust este inerent amenințată de procesele naturale care guvernează formațiunile litorale. Ea depinde de un echilibru dinamic între transportul nisipului și sedimentarea lui. Dacă (ipotetic) sursa acestuia de la sud-vest ar fi izolată, de exemplu prin construcția unui port mare cu chei sau dig, atunci cordonul litoral s-ar eroda și în cele din urmă ar dispărea. Astfel, el este un element de
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
utilizate la analiza și fotografierea eșantioanelor de roci. Din cauza distanței mari dintre Pământ și Marte, vehiculele nu puteau fi dirijate de pe Terra, astfel fiind dotate cu un program inteligent care ocolea obstacolele de pe teren. Pentru prima oară, prin existența rocilor sedimentare, s-a constat acum existența anterioară apei lichide pe o altă planetă. La acest proiect au avut o contribuție importantă și cercetători germani.
Mars Exploration Rover () [Corola-website/Science/316591_a_317920]
-
geologică cuprinde pietrișuri, nisipuri, intercalații de argile și cărbuni inferiori (lignit, în partea nordică). Între porii rocilor s-au acumulat rezerve de hidrocarburi, exploatate în zona Barcăului. Foste masive montane s-au scufundat treptat și au fost acoperite de materiale sedimentare transportate de râuri; acestea formează în partea de nord o punte de legătură între Carpații Occidentali și Carpații Orientali numită "Jugul intracarpatic". Acesta este alcătuit din culmi cristaline precum Dealul Preluca, Dealul Codrului, Dealul Prisnel, Dealul Mare. Dealurile de Vest
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]