1,001 matches
-
pe Allen Ginsberg, pe Nietzsche, pe Heidegger, nume grele agreate de postmodernism sau de-a dreptul reprezentându-l. A-l interpreta, bunăoară, pe Eminescu prin Heidegger însemna a te înscrie cu poetul român în plin curent înnoitor, fiindcă autorul lui Sein und Zeit a fost masiv asimilat postmodernismului. Cu toate acestea, postmoderniștilor români nu le-a plăcut niciodată Eminescu, ei fiind aceia care au luat inițiativa demitizării poetului, imediat după 1989. Mai mult, nu prea l-au agreat nici pe Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
oarecare domn Demscher îi datora lui Beethoven 50 de forinți. Iar cum compozitorul era veșnic lefter, l-a somat pe datornic să-i înapoieze suma. Dembscher l-a implorat, la rându-i, să-l păsuiască, adresându-i-se: Muss es sein? (Trebuie neapărat?). Es muss sein! A răspuns imperativ Beethoven. Muzica acestor cuvinte se întrupează în cunoscutul cvartet beethovenian, cu acel Trebuie, trebuie, da, da, da! Și Scoate odată portmoneul!, pentru ca în cvartetul opus 135 să nu mai poarte nici urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Beethoven 50 de forinți. Iar cum compozitorul era veșnic lefter, l-a somat pe datornic să-i înapoieze suma. Dembscher l-a implorat, la rându-i, să-l păsuiască, adresându-i-se: Muss es sein? (Trebuie neapărat?). Es muss sein! A răspuns imperativ Beethoven. Muzica acestor cuvinte se întrupează în cunoscutul cvartet beethovenian, cu acel Trebuie, trebuie, da, da, da! Și Scoate odată portmoneul!, pentru ca în cvartetul opus 135 să nu mai poarte nici urmă de glumă, ci să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în "împărat", adică se oprește în repetiția oarbă. Numai omul de caracter nu renunță la încercare. E uluitor cum se întâlnește Nietzsche cu Eminescu în privința omului de caracter, singurul care depășește repetiția ușurătății: "Hat man Character, so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wiederkommt" (care, într-o adecvată traducere a lui N. Breban, sună așa: Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu). Eminescu o numește trăire în Archaeus, orice încercare fiind arheală. Noica a mers pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca un atare sfârșit benefic, care deschide către regula identității, limita devine suprema formă a împlinirii, peras devine telos. Peras-limită, telos-capătul ca împlinire și morphe-forma sunt pentru Heidegger cele trei cuvinte care, în gândirea elină, con lucrează la determinarea oricărui Sein des Seienden, a „ființei oricărei ființări“.<ref id=”2”>Heidegger, op. cit., p. 46.</ref> Însă peras gândit într-un context atât de abstract - ca limită a corpurilor în general - apare în gândirea greacă doar târziu, la câte un sofist ca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Publishers, Inc., New York. ARGYRIS, C. (1970), Participation et organisation, Dunod, Paris. ARMAND, L. , DRANCOURT, M.(1961), Plaidoyer pour l’avenir, Calmann-Lévy, Paris AUBERT-KRIER, J. (1966), Gestion de l’entrprise, P.U.F., Paris. BARUZY, P. (1965), „L’information reciproque en sein de l’entreprise”, Organisation scientifique, 39 (11). BEETHAM, D. (1998), Birocrația, Editura Du Style, București. BENNIS, W. (1966), Changing Organizations, McGraw-Hill, New York. BENNIS, W.G. (1969), „Organizational Developments and The Fate of Bureaucracy”, în L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
CURTIUS (1886-1956), specialist în literatură latină și romanică, profesor la mai multe universități din Germania, promotor al ideii de unitate culturală europeană. Lucrări de referință: Die literarischen Wegbereiter des neuen Frankreich, 1919; Balzac, Edition des Syrtes, 1923; James Joyce und sein Ulysses, 1929; Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter, Francke Verlag, Berna, 1948 (trad. rom. Literatura și evul mediu latin, Editura Univers, București, 1970); Kritische Essays zur europäischen Literatur, Francke Verlag, Berna, 1950; Marcel Proust, Berlin, Frankfurt/Main, Suhrkampf Verlag, 1952; Französischer
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
4 Teoria, critica și istoria literară 1. Philip August Boeckh, Encyklopădie und Methodologie der philolo-gischen Wisenschaften Leipzig, 1877 (ediția a II-a, 1886). 2. F. W. Bateson, Correspondence, în Scrutiny, IV (1935), pp. 181-185. 3. Ernst Troeltsch, Der Historismus und seine Probleme, Tubingen, 1922; Der Historismus und seine Vberwindung, Berlin, 1924. 4. Hardin Craig, Literary Study and the Scholarly Profession, Seattle, statul Washington, 1944, p. 70. Vezi, de asemenea, pp. 126-127: "Ultima generație a hotărât, într-un mod cam neașteptat, că
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Vezi și Oskar Walzel, Objektive Erzăhlunc/, în Das Wortkunstwerk, Leipzig, 1926, p. 182 și urm. și J. W. Beach, The Twentieth-Century Novel, New York, 1932. 25. Ludwig, op. cit., pp. 66-67: Structura romanelor lui Dickens se aseamănă cu cea a unor piese: Seine Romane sind erzăhlte Dramen mit Zwischenmusik, d.i., erzăhlter. Despre James si Ibsen, vezi Francis Fergusson, James' Idea of Dramatic Form, în Kenyan Review, V (1943), pp. 495-507. 26. Despre "descriere" și "dramă" vezi James, Art of the Novel, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
propria-ți fire. Oare nu se află „Închis el, viitorul”, În carcasa firii, a caracterului tău? Unde s-ar afla „el” altundeva, dacă, e drept, ai, posezi, un asemenea „caracter”, conform maximei nietzscheniene Hat man Charakter so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt - „Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu” -, maximă pe care o inserez și o comentez adesea În scrierile mele. O maximă ce rimează cumva cu acel Gnothe seauton, „Cunoaște-te pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
marile posibilități conținute Într’ânsa. Și acest „fenomen al simetriei morale” eu am să-l așez alături de o altă frază, tot a lui Nietzsche, În care ideea de repetiție este subliniată cu putere: Hat man Charakter so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wieder kommt („Ai caracter, ai deci și o trăire-tip ce revine mereu”. Bineînțeles, simetria „simplă” biografică, pe care am expus-o mai sus se poate complica apoi Într-o existență, linear, dar și În complexitatea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nesemnificativ, autorul ajunge la conceptual de arheu și-i recunoaște poetului o ontologie originală alăturându-se lui Noica: "Eminescu a recurs la transformarea ontologică a conceptului, așa cum a procedat Platon cu Ideea". Arheul eminescian este ființa însăși în generalitatea ei (Sein și Dasein) iar exemplele relevante ale unității acestei lumi sunt embrionul și ghinda care cuprind în ele, "brațele, ochii, creierul, întreg organismul viitoarei ființe, precum într-o ghindă se cuprind ramurile viitorului stejar". Ele sunt desprinderea dintr-un punct, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
născut la data de 23 iunie 1954 în localitatea Filipești, județul Bacău, România, fiul lui Vasile și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Hamburg 76, Neubertstr. nr. 33. Klein Viorica Juliana, născută la data de 30 mai 1953 în localitatea Seini, județul Maramureș, România, fiica lui Stauder Anton și Juliana, cu domiciliul actual în Germania, Euskirchen, Franz Sesterstr. nr. 66. Dreptu Daniel, născut la data de 15 aprilie 1970 în București, România, fiul lui Felix și Viorica, cu domiciliul actual în
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
R.A. "URBISNORD" VISEU DE SUS - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Cavnic "IZVORUL" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Tîrgu Lapus "LAPUSCOM" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Borsa "PIETROSUL" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Seini "SEINGOSP" - REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCATIVA - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Baia Sprie "URBISPRIA" - R.A. JUDEȚUL MEHEDINȚI - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Drobeta-Turnu Severin "SETRACOM" - R.A. REGIA AUTONOMĂ A DRUMURILOR - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Drobeta-Turnu
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Local al Municipiului Mangalia 3. Județul Maramureș - Consiliul județean - Consiliul Local al Municipiului Baia-Mare - Consiliul Local al Municipiului Sighetu Marmației - Consiliul Local al Orașului Baia Sprie - Consiliul Local al Orașului Borsa - Consiliul Local al Orașului Cavnic - Consiliul Local al Orașului Seini - Consiliul Local al Orașului Târgu Lapus - Consiliul Local al Orașului Viseu de Sus - Consiliul Local al Comunei Bogdan Vodă - Consiliul Local al Comunei Farcasa - Consiliul Local al Comunei Moisei - Consiliul Local al Comunei Ocna Sugatag - Consiliul Local al Comunei Repedea
LEGE nr. 109 din 3 iunie 1998 a bugetului de stat pe 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120938_a_122267]
-
Dănilă și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 5026 Salzburg, Ferdinand Raimundstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Babă Dochia bl. D8, sc. C, ap. 9, județul Timiș. 380. Gogoman Marianna, născută la 28 ianuarie 1951 în localitatea Seini, județul Maramureș, România, fiica lui Ecsedi Nicolae și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8852 Stolzalpe, Stolzalpe 39/1, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Fântânele nr. 1, bl. P, sc. 10, ap. 110, județul Cluj. 381. Gogoman Laszlo
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
lui Boroș Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Riedelgasse 7/9, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. Ioan Slavici nr. 1/15, județul Maramureș. 433. Neic Aurel Vasile, născut la 27 decembrie 1956 în localitatea Seini, județul Maramureș, România, fiul lui Aurel și Tertulia, cu domiciliul actual în Austria, 3072 Kasten, Stallbach 16, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Baia Mare nr. 2, bl. 4, sc. A, ap. 11, sectorul 3. 434. Neic Ileana, născută la
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Pârâul Limbășel) 3. 25,0 km 4. 0,5 mc/s 5. Sinaia, Comarnic, Breaza Județul Satu Mare Nr. poziție 11 -------------- 1. Remetea - Baia Mare - Satu Mare 2. Acumularea Remetea (Râul Lăpuș) 3. 90,0 km 4. 2,0 mc/s 5. Baia Mare, Seini, Satu Mare Nr. poziție 12 -------------- 1. Supuru de Jos - Tășnad 2. Râul Crasna 3. 18,0 km 4. 0,2 mc/s 5. Tășnad TOTAL JUDEȚ: Lungimea aducțiunii = 108,0 km Debitul preconizat = 2,2 mc/s Județul Teleorman Nr. poziție
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
639 3. - majorare capacitate de compensare, înmagazinare - reabilitare rețea de distribuție - extindere rețea de distribuție 4. - reabilitare rețea de canalizare - extindere rețea de canalizare - extindere stație de epurare - completarea stației de epurare cu treaptă avansată (biologică) Nr. poziție 69 -------------- 1. Seini 2. 9.265 3. - majorare debite la captare-tratare - majorare capacitate de compensare, înmagazinare - extindere rețea de distribuție 4. - extindere rețea de canalizare - extindere stație de epurare - completarea stației de epurare cu treaptă avansată (biologică) Nr. poziție 70 -------------- 1. Târgu Lăpuș
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
36 ----------- 1. Zona nr. 10 2. Baia Sprie 3. Maramureș Nr. crt. 37 ----------- 1. Zona nr. 10 2. Borșa 3. Maramureș Nr. crt. 38 ----------- 1. Zona nr. 10 2. Cavnic 3. Maramureș Nr. crt. 39 ----------- 1. Zona nr. 10 2. Seini 3. Maramureș Nr. crt. 40 ----------- 1. Zona nr. 10 2. Sighetu Marmației 3. Maramureș Nr. crt. 41 ----------- 1. Zona nr. 10 2. Târgu Lăpuș 3. Maramureș Nr. crt. 42 ----------- 1. Zona nr. 10 2. Vișeu de Sus 3. Maramureș Nr.
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Germania, 86153 Augsburg, Lechhauserstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, bdul Revoluția din Decembrie, bl. 32, sc. 2, et. 1, ap. 8, județul Caraș-Severin. 559. Pfeiffer Angela, născută la 25 septembrie 1969 în Timișoara, județul Timiș România, fiica lui Sein Ștefan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 77933 Lahr Reichenbach, Hauptstr. 31, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Flacăra nr. 29, județul Timiș. 560. Endorfer Emilia, născută la 23 iulie 1962 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
un curs din 1927, integrată ea însăși, cum s-a menționat deja, în proiectul unei analitici existențiale heideggeriene)167, și în Vom Wesen des Grundes / Despre esența temeiului (studiu publicat în 1929). Și cu toate că expresia nu apare ca atare în Sein und Zeit, constituirea sa de sens existențial intră în scenariul analiticii existențiale a Dasein-ului.168 În plus, Heidegger folosește sensul existențial al diferenței ontologice pentru a interpreta alte proiecte filosofice: unele vechi: presocratice, platonician, aristotelician, altele moderne, îndeosebi pe cel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vor fi puse în discuție în partea a doua a acestei interpretări. O aparentă revenire la legătura non-judicativă a timpului și ființei ceea ce ar putea însemna, în limbajul lui Heidegger, repotențarea gândirii non-metafizice (și non-enunțiative etc.) descoperim în Zeit und Sein / Timp și ființă, conferința din 1962. Revenirea este întruchipată într-o reechilibrare a celor doi termeni, în sensul că fiecare pare a fi scos dintr-o reducție la celălalt. De fapt, reechilibrarea trimite către regândirea rostului unei reducții a "lumii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la ființă (sau la ființă și timp). Sensul "operațional" pe care îl capătă sub îngăduirea nonexistenței are însă toate șansele să fie semnificativ pentru judicativul regulativ (nu și pentru cel constitutiv), dacă nu cumva pentru non-judicativul însuși? Heidegger spune: "Da-sein înseamnă: stare-de-menținere (Hineingehaltenheit) în Nimic."181 Sunt, cum bine se înțelege, doi "termeni" și o relație între ei: pe de o parte, Dasein-ul, pe de alta, Nimicul. În context, Nimicul este, înainte de toate, non-ființare; mai bine spus, opusul ființării ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Prelegeri de istorie a filosofiei I, trad. D. D. Roșca, Editura Academiei, București, 1963. Hegel, Georg W. Fr., Enciclopedia științelor filosofice. Logica, trad. D. D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. Heidegger, Martin, (1) Sein und Zeit, Max Niemeyer Verlag Tübingen, 1967. (2) Ființă și timp, trad. Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003. (3) Être et Temps, trad. François Vezin, Éditions Gallimard, Paris, 1986. Heidegger, Martin, Kant and the Problem of Metaphysics
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]