422 matches
-
de zile ispisocul de la Duca Vodă. „Si ei nu și-au mai adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci este a mănăstirii Zlataust pe motiv că: „Duca Vodă bătrânul n-au apucat să facă drese călugărilor pre moșie de la Prisăci.” - Prin urmare, tăgăduiala în prezentarea la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
adus ispisocul și-l tăgăduiesc.” Mai mult, călugării de la Aron Vodă au adus un ispisoc „ de la Mihai vodă Racoviță dintr-a doua domnie, scriindu cum au dat acea seliște sfintei mănăstiri lui Aron vodă.” La sfârșit voievodul a hotărât că seliștea Prisăci este a mănăstirii Zlataust pe motiv că: „Duca Vodă bătrânul n-au apucat să facă drese călugărilor pre moșie de la Prisăci.” - Prin urmare, tăgăduiala în prezentarea la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în prezentarea la domnie a ispisocului lui Duca Vodă în termen de 50 de zile de către Hristarh, egumenul de la Zlataust, a fost motivat prin faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește aici, dragule. Nicolae Alexandru Mavrocordat a trimis câțiva dintre marii boieri să cerceteze și să depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac acest lucru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
faptul că Gheorghe Duca voievod - fiind răscoale în țară - nu a apucat să facă ispisoc pe seliștea Prisăci. - Gâlceava nu se sfârșește aici, dragule. Nicolae Alexandru Mavrocordat a trimis câțiva dintre marii boieri să cerceteze și să depună mărturie că seliștea Prisăci aparține mănăstirii Zlataust și nu călărașilor sau mănăstirii Aron Vodă. Marii boieri fac acest lucru la 27 aprilie 1713 (7221). Iată însă că la 1 mai 1717 (7225) Mihai Racoviță voievod cercetează cu amănunțime toate ispisoacele - chiar și pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la 27 aprilie 1713 (7221). Iată însă că la 1 mai 1717 (7225) Mihai Racoviță voievod cercetează cu amănunțime toate ispisoacele - chiar și pe al lui, din a doua domnie - și vede cu părere de rău că a greșit dând seliștea Prisăci mănăstirii Zlataust. Apoi spune că Gheorghe Duca voievod a dat o parte din seliștea Prisăci și că Hristarh, egumenul de la Zlataust, nu a prezentat ispisocul cerut în termen de 50 de zile, pentru că: „Ei știind vicleșugul, l-au tot
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod cercetează cu amănunțime toate ispisoacele - chiar și pe al lui, din a doua domnie - și vede cu părere de rău că a greșit dând seliștea Prisăci mănăstirii Zlataust. Apoi spune că Gheorghe Duca voievod a dat o parte din seliștea Prisăci și că Hristarh, egumenul de la Zlataust, nu a prezentat ispisocul cerut în termen de 50 de zile, pentru că: „Ei știind vicleșugul, l-au tot ținut ascunsu și nu l-au mai arătat la iveală...Iar mănăstirea lui Aron Vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a prezentat ispisocul cerut în termen de 50 de zile, pentru că: „Ei știind vicleșugul, l-au tot ținut ascunsu și nu l-au mai arătat la iveală...Iar mănăstirea lui Aron Vodă să aibă a-și ține cu bună pace seliște de la Prisăci.” - Doamne, cât de repede am dat, mărite Spirit, peste un nou vicleșug călugăresc! - Mai ai vreme să te minunezi. Nu te grăbi. Să-ți mai spun că la 7 dec. 1748 (7257), adică după 31 de ani, se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
peste un nou vicleșug călugăresc! - Mai ai vreme să te minunezi. Nu te grăbi. Să-ți mai spun că la 7 dec. 1748 (7257), adică după 31 de ani, se ridică din nou cei de la mănăstirea Zlataust și cer înapoi seliștea Prisăci de la mănăstirea lui Aron Vodă. Asta o fac în fața mitropolitului Nichifor. Acesta, cu dreaptă judecată, arată că seliștea Prisăci aparține mănăstirii lui Aron Vodă. - Umblând eu prin cele zapise, am dat peste o altă judecată domnească. De astă dată
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la 7 dec. 1748 (7257), adică după 31 de ani, se ridică din nou cei de la mănăstirea Zlataust și cer înapoi seliștea Prisăci de la mănăstirea lui Aron Vodă. Asta o fac în fața mitropolitului Nichifor. Acesta, cu dreaptă judecată, arată că seliștea Prisăci aparține mănăstirii lui Aron Vodă. - Umblând eu prin cele zapise, am dat peste o altă judecată domnească. De astă dată, la 18 sept. 1714 (7223), Nicolae Alexandru Mavrocordat judecă pricina dintre evreii din Iași și mănăstirea lui Aron Vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a lui Petru Shiopu voievod, eu, știind pomeana părintelui mieu, metohul și mănăstirea lui Sveti Sava, den târg den Iași, ce o au și cu satul Stroieștii...din ținutul Hârlăului...dat-am și eu acolo, la aceea sfântă mănăstire,...o seliște ce iaste într-un hotar și alături cu satul Stroieștii, anume Cudreavenții.” La 30 aprilie 1618 (7126), Radu Mihnea voievod a întărit egumenului Galathion stăpânirea asupra bisericii Sfântul Dimitrie din Galați, ctitorită de Cârstea, mare vornic, și dăruită mănăstirii Sfântul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vodă sau de boieri. - Cum necum, până la secularizare, mănăstirea Cetățuia s-a împlinit de-a binelea. Abia își deschisese biserica Cetățuia floarea cupolelor spre soare și Statie, fost clucer, cu soția sa, Cârstina, îi dăruiesc la 9 august 1671 (7179) seliștea Dăieni pe Prut. Vine apoi din nou ctitorul, la 12 nov.1671 (7180), și spune: „Adică domniia mea, m-am milostivit ș-am miluit sfânta mănăstire Cetățuie, care o am zidit eu...cu o moșie ce să cheamă anume Valea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mică, ce să chiami Clatie; dându-i sate, moșii și vii și alte fialiuri de bucate: stupi, vite; satul Tohănești...și cu trei mori gata, într-o casâ, cu amândoi țărmurii în apa Bârladului...și cu trei vii...apoi Tătăranii...seliștea Comăndărești, pe Jijie...Ursăreștii pe Prut...o pivnițâ în târgu în Iaș, cu casâ și cu cerdac și cu trei dugheni gata, ce iaste în Cizmărie; așijderia șease dugheane împotriva acestor dugheane, iarăși în Cizmărie, peste pod, și iarăși altâ
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
biserică de lemn, după cum însuși Miron Barnovschi voievod spune în testamentul său din 1633, nu era nevoie prea mare de alte construcții. - Ascultă și mărturia înalților ierarhi și a marilor boieri, dată mănăstirii Bârnova la 18 nov. 1628 (7137), pentru seliștea Prăjeni: „Arhiepiscop Anastasie mitropolit Suceavschii...scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru precum au venit înaintea noastră Ionașco și cu surorile lui...și rudele lor...și și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșie, o seliște, anume Prăjenii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
7137), pentru seliștea Prăjeni: „Arhiepiscop Anastasie mitropolit Suceavschii...scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru precum au venit înaintea noastră Ionașco și cu surorile lui...și rudele lor...și și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșie, o seliște, anume Prăjenii, pe Miletin, și cu loc de moară în Miletin și cu tot venitul, ci este în ținutul Hârlăului. Aceea au vândut călugărilor de la sfânta mănăstire ce iaste din nou zidită, ce se numește Bârnova.” Același Anastasie mitropolit și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cel care aduc mereu vorba despre motive de gâlceavă între mănăstiri. Iaca, nici Zlataustul nu a scăpat de judecăți. La 1 sept. 1712 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod trimite pe Rojniță, vornicul de poartă, și Axintie, uricarul, să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron Vodă. Această seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie 1713 (7221), ori între unii călărași și mănăstire, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iaca, nici Zlataustul nu a scăpat de judecăți. La 1 sept. 1712 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod trimite pe Rojniță, vornicul de poartă, și Axintie, uricarul, să aleagă hotarul seliștii Prisăcilor a mănăstirii Zlataust ,încălcat de mănăstirea Aron Vodă. Această seliște a Prisăcilor a fost mereu motiv de gâlceavă. Ba între mănăstirea Zlataust și unii oameni de pe moșie - la 12 aprilie 1713 (7221), ori între unii călărași și mănăstire, la 25 apr. 1713 (7221). - Dacă tot ai stârnit vorba despre gâlceavă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Clatea (Păun) până la 15 dec. 1713 (7222), când vodă face dreptate mănăstirii din Copou. - Mărite Spirit, te rog să ai răbdare și să mă asculți. Am în față un zapis de judecată între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Aron Vodă. Motivul? Seliștea Prisăcilor. E o întreagă tărășenie. De această dată, Sfinția sa mitropolitul Nechifor judecă pricina cu gândul ca aceasta să nu ajungă la Divanul Domnesc și la vodă (Grigorie Ghica voievod). Gâlceava a pornit-o Paisie, egumenul Zlataustului. El spune că Prisăcile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dima călăraș de Țarigrad...și a vândut dreapta sa ocină și vie pe care a avuto...călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou zidită,care se cheamă Bârnova...” Tot în 1628, la 18 noiembrie, înalți ierarhi dau mărturie pentru seliștea Prăjeni pe Miletin, ținutul Hârlău: „Drept aceea,dar și noi...am făcut acestu zapis sfintei mănăstiri ce-i din nou zidită Bârnovii...” La 17 decembrie 1628 există o mărturie a mitropolitului Anăstase pentru satul Scânteia și poienile din jur, cumpărate
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Gh. Nichifor, Domnul Radu Budișteanu, Domnul Savin, Profesor Cristescu, Doamna Elena Apostolescu, este iarăși o dovadă a prestigiului ce a știut să-și câștige Societatea Ortodoxă. Primirile făcute Doamnei prezidente generale când a vizitat filialele: Piatra Neamț, Iași, Bacău, Galați, Sibiu, Seliște sunt mărturia legăturilor de afecțiune ce leagă pe membrele Societății de Prezidenta lor. Serbarea Duminicii Ortodoxiei, Ziua Mamei, Ziua Eroilor, Concursul de religie, toate aceste manifestații, organizate deopotrivă în toate colțurile țării, unde fâlfâie drapelul Societății Ortodoxe sunt și ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
elevi, frate și soră, Gabriela și Gabriel Vretenar, o exemplificare a dialectului istro-român după câteva cuvinte În proză. „Cire fost-a Andrei Glavina. Elu s-a născut la 30 mărtișniacu 1881 la Sușniewitza. Când ie fost-a feciorici În se seliște verit-a câteva vote un mare profesor rumanez de la Universitatea din Iași, lu cui lumele fost-a Theodor Burada. Cesta profesoru fost-a un mare patriotu și ămnat-o printru tate locurile Delegații Fundației Ginta Latină care au vizitat regiunea au dus
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
bunicul său, Husul, fusese cu mult mai înainte trăitoriu pe acele locuri." Același personaj, Jurju al Husului, menționat în documentul din 13 martie 1489, apărea la Mihai Costăchescu în forma Giurgiu Husea („Din hotarul Alboteștilor, la gura Săratei și o seliște peste Prut, unde a fost Târgul Săratei, mai sus de gura Săratei, cel întâiu fost al neamului lui Oană vornicul, cea de a doua a lui Giurgiu Husea.” (subl. ns.), dar opinia istoricului nu era fermă, ci rezervată: „Nu este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietate domnească „lângă târgul Huși și a avut și sate de ocol”. Siliștea Stănilești îi aducea acestui mare proprietar din zonă venituri consistente, căci Vodă o dăruia „cu bălți de pește și cu vad de moară în Prut..., care acea seliște a fost dreaptă domnească lângă târgul Huși, și a avut și sate de ocol” . După cum arată uricul din 10 martie 1638, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) „dă și întărește” lui Ionașco Cehan, acum vornic, și lui Duca, comis, satul Novaci, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
BUZILĂ, Boris (16.VI.1929, Seliște, j. Orhei), gazetar, prozator și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
GRIGORE DRĂGAN n. 1951 Născut sat Seliște, raion Nisporeni Republica Moldova, studii: Facultatea de Filologie a Universității de Stat Moldova, Profesie: bibliograf epigramist, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a publicat 7 volume proprii de umor și este cuprins cu aforisme maxime, epigrame în 19 culegeri / antologii
GRIGORE DR?GAN by GRIGORE DR?GAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83932_a_85257]
-
I, București, 1913, p. 8, menționează pe domnitorii Iliaș și Ștefan, care, în anul 1436, acordă boierului Vancea proprietăți aproape de râul Bâc, pe valea care dă spre Chișinăul lui Albac. În gramată se spune: "Astfel eu am dăruit mai sus-amintita seliște, la Chișinău, lângă fântâna Albișoara, pentru a-i fi lui, copiilor lui, nepoților și strănepoților neștirbită în veci, iar din partea noastră legiuită ocină, cu moară și întreg venitul." Aceasta ne permite să afirmăm că în acel timp la Chișinău, lângă
Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]