435 matches
-
nins foarte puțin, dar gerul a fost cumplit peste Moldova. Grâul, secara și orzul de toamnă semănat în toamna anului 1945, a răsărit frumos, dar din cauza lipsei de zăpadă și a gerului din lunile de iarnă ale anului 1946, ogoarele semănate arătau primăvara ca pârjolite de foc. Ici-colo mai erau smocuri de grâu, secară sau de orz. Gerul distrusese culturile de toamnă. Ploaia puțină căzută în primăvară nu a mai putut ajuta cu nimic recoltele. Oamenii au semănat orz de primăvară
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
oaspetele glumise sau voise să-i Încâlcească mintea și așa destul de Încâlcită după atâta sporovăială fără rost... Da, Întrebările sale roiau asemenea unui stol de ciori. Ciorile umblau prin mintea ei, răscoleau cu ciocurile lor negre solul proaspăt arat și semănat, căutau viermi și semințe de Îndoială. Pe unde treceau, rămânea În urma lor prăpăd. Întrebările semănau neliniște și teamă În inima Mașei. „Dacă Dumnezeul nostru nu crede În nimic, noi cum am putea crede În El?“ - se Întrebă, privind prin ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ale Chiliei, cel nou și cel vechi. Ei bine, nu știu dacă era sămânța sau harul locului, dar pepeni de mărimea celor pe care i-am avut acolo n-am mai văzut. Popușoii creșteau până dincolo de creștetul călărețului iar inul semănat mi-a deschis multe porți. Mulți ar fi dorit să poată croi din pânza aceea îmbrăcăminte. Aveam și o micuță grădină de zarzavat care nu mai prididea să ne bucure. Dar poate că experiența agricolă cea mai frumoasă a fost
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
-și ducă existența Într-o stare hibridă, cea de copac și pasăre, Întorcându-se din când În când și la condiția de om. Omul Însă trebuia nimicit cu orice preț. În locul lui era mai bine să fie plantați copaci sau semănată iarbă. Oliver Își mângâie pietul acoperit de frunze aurii. Senzația era plăcută. Vântul Îi sufla din spate. Un roi de gâze se Învârteau În jurul creștetului său În chip de aură. Roșu, galben, verde: lumina semafoarelor Îi Împărțea trupul În trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
plutind pe aripi sânte printre stelele senine, Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergeți. Cu-a ei candelă de aur palida înțelepciune, Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune, Lumina a vieții voastre drum de roze semănat. Sufletul vostru: un înger, inima voastră: o liră, Ce la vântul cald ce-o mișcă, cântări molcome respiră; Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat. Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează, Ce tablourile minte, ce simțirea simulează
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și cascade, uragane, aghiazmă, molecule, toate știu. Apele care știu. Grădina casei din Snagov era acum opera Frumoasei Neli, ea se ocupa de tot, se simțea bine printre copaci și straturi, prin lucerna înaltă, pe pământul măsurat, împărțit în straturi, semănat, săpat, pământ de care avea grijă numai ea. Maestrul, cu mâna lui, nu făcuse nimic acolo, el nu iubea spațiul ăla, pentru că nu mai avea frumusețea sălbatică de la început, acum era altfel, iar lui, ordinea și măsurarea nu-i plăceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și nici aureola martirului, poate doar rănile sau cicatricile soldatului ce a luptat îndelung, sau configurația omului și a preotului care a vorbit și semănat iubire și adevăr în jurul său, sperând să văd și ceva încolțit și crescut din sămânța semănată. Acum este timpul încetinirii ritmului, cu 4 sau 5 km la oră, cu rucsacul pe spate, acceptând voluntar povara propriei greutăți și întrebându-mă ce trebuie să stea în acest rucsac, pe ce drum trebuie să merg și de ce merg
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
omul are mai mult de 7 chakre cât sunt în general recunoscute). Era un proverb cum că „cine seamănă vânt culege furtună”. În Sfânta Scriptură ni se spune că „ceea ce va semăna omul, aceea va și secera”. Așadar iubiți cititori semănați rugăciune și veți culege roadele ei tămăduitoare și binefăcătoare. Pe lângă rugăciune mai semănați iubire, dăruire, bucurie și alte sentimente și trăiri înălțătoare și bineplăcute lui Dumnezeu și să vedeți ce bine o să vă fie. Căci viața este cel mai mare
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
gândurile, trupul, hainele - și s-a așezat lângă Matei să doarmă, să uite. Un timp a visat... — Bună ziua, tinere, s-a auzit dintr-odată vocea uneia dintre femeile Îmbrăcate În negru. — Bună ziua, doamnă. Dumneavoastră trebuie să fiți mama lui Matei, semănați atât de mult. Condoleanțe. Nefericită alegere a mai făcut și moartea asta, a zis cu voce tulbure. — Fericită, nefericită, pe toți ne ia. Mai bine vino să mănânci ceva, să bei un pahar cu noi. Ești coleg cu Matei, nu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aș vrea să plasez un anunț de mică publicitate. Mda, aștept, zice. Mona își pune din nou perna pe față. Vițele și șerpii roșii se-ncolăcesc de-a lungul fiecărui deget. Anizanta, zice Stridie. Muștarul. Iedera japoneză. Crapul. Sturzul. Carne semănată. Uitându-se pe geamul mașinii, Stridie zice: — V-ați pus vreodată problema că Adam și Eva n-au fost decât niște căței pe care Dumnezeu i-a părăsit pentru că erau prea proști ca să-i poată dresa? Lasă geamul jos, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dulci, străluceau în soare și pomii din curțile umbroase erau tunși cu îngrijire. Pe aleile acoperite cu pietriș, alergau dini mari, cenușii, călcând pe picioarele lor lungi, ca ale berzelor. De la scările de ciment se deschideau peluze de iarbă crudă, semănată, și, sub tufișuri de oleandri, se ascundeau bănci verzi sau chioșcuri deschise. Ferestrele aveau perdele bogate, străvezii, cu șireturi și ciucuri în margini, căzând în falduri pe pervaze. Tarapanaua Filantropiei rămânea la mijloc, într-un câmp, despărțind cele două laturi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mama m-a luat Și în casă m-a băgat; M-a lăut, m-a pieptănat, Mândră cămeșe mi-a dat. Eu hârlețul mi-am luat Și-n grădină am intrat; Multe straturi mi-am săpat Mândre flori mi-am sămănat, Și tare le-am blăstămat: - Creșteți flori și înfloriți, Că mie nu-mi trebuiți! Creșteți flori cât gardurile, Să vă bată vânturile, Ca pre mine gîndurile! 125 Cîtu-i țara și lumea Nu-i nevastă ca ș-a mea, Că cânepa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Întrebarea firească vine de la sine, fiule. Ce a păzit acest chir Ignatie - grec, desigur - egumenul mănăstirii, de s-a întâmplat ca toți cei din jur să dea iama prin moșiile și averile mănăstirii? Îmi închipui că dacă moșiile erau arate, semănate și culese gospodărește, nu ar fi fost luate de cei din jur ca fiind fără stăpân. Altfel, după câțiva anișori de nebăgare în seamă a moșiilor, se găseau “stăpâni” de aiurea. Asta înseamnă că iubiții noștri “rugători” călcau pe acele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
agresivi, iar catamaranul se apropie de țărm. Femeile putură să-și dea frâu liber sentimentelor, îngrijindu-se de bieții nenorociți, care arătau ca si cum ar fi fost deja cu un picior în groapă. De fapt, o parte a plajei era deja semănata cu morminte simple, deasupra cărora înfipseseră câte două lemne încrucișate, iar într-un adăpost pe care il ridicaseră din câteva resturi ale naufragiului se mai aflau încă o femeie și doi bărbați care agonizau. Trebuia să fi trecut mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Respectară disciplinat ordinul. Cei cincizeci de soldați înaintară în formațiune de luptă, strecurându-se printre arbuști și porumbiște, sărind de pe o piatră pe alta, căutând adăpost în primele case. Mergea în frunte, ca de obicei, și când se termină terenul semănat care îl apăra, o porni înspre un șanț lat care se deschidea la vreo patruzeci de metri distanță. Alergă ca un nebun urmat de sergent și de un soldat, gata să sară și să cadă rostogolindu-se în șanțul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu vrea să-i cunoască. Este posibil un asemenea personaj? Duminică 8 mai 1977 Zare merge mai Întâi de-a lungul râului lat și leneș de câmpie. Urcă dealul nu prea Înalt, Îndepărtându-se de râu. Traversează un câmp abia semănat, ajunge În marginea pădurii Golovna. Este o după-amiază de duminică. Își vătuiește urechile cu un anume fel de liniște (ciripit de păsări, vânt ușor printre frunzele abia născute, crengi uscate și frunze din toamna trecută trosnind sau foșnind sub picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
călătorii, dus-întors, în vacanțe, la Crăciun, la Paști și vara. În afară de casă, care rămânea încuiată trei sferturi din an, "unchiul George" mai avea în Lisa și ceva pământ arabil, plus o livadă cu meri tineri, în "Luncă". Pământurile trebuiau arate, semănate, grâul trebuia secerat, cartofii trebuiau prășiți, culeși, duși în pivniță, iarba trebuia cosită de două ori, o dată pentru fân, apoi, toamna, pentru otavă, fructele trebuiau adunate, transportate în pătul. Mai existau zaplazurile care putrezeau și trebuiau reparate, merii trebuiau spoiți
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
asculta liniștit dojana tatei, dar făcea tot după cum îl îndemna firea lui hrăpăreață. Cam prin anii 1936, pe când încă mai eram elev normalist și tata muncea de zor semănând în pământ străin luat în dijmă (50% din recoltă). Tata avea semănate câteva hectare cu grâu, care rodise spornic. Locul se afla la punctul denumit „în fermă”, probabil cândva fusese o fermă a cuiva, înainte de împroprietărirea de după Primul Război Mondial. Era sfârșitul lui iulie și secerișul se apropia de sfârșit. De mai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
12 din Regulamentul (CE) nr. 1051/2001; (iii) calitatea medie a bumbacului fibră și producția medie de bumbac fibră și semințe de bumbac înregistrată în anul comercial în curs; (b) cel târziu în 31 august în fiecare an: (i) zonele semănate cu bumbac în anul comercial în curs, modificate în conformitate cu art. 9 alin. (2) atunci când este cazul; (ii) o estimare a producției corespunzătoare de bumbac neegrenat; (c) cel târziu în 25 noiembrie în fiecare an: (i) cifrele cele mai recente privind
jrc5354as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90523_a_91310]
-
din Regulamentul (CE) nr. 1051/2001 și orice mărire a ajutorului prevăzut în art. 8 din acest regulament se stabilesc înainte de 15 iunie în anul comercial în cauză. Articolul 17 Măsuri tranzitorii Pentru anul comercial 2001/02, declarațiile privind zonele semănate prevăzute în art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1201/89 și contractele și declarațiile pentru bumbacul egrenat în conformitate cu art. 10 din acest regulament, depuse înainte de 1 septembrie 2001, se consideră echivalente cu declarațiile privind zonele semănate, contractele și declarațiile de
jrc5354as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90523_a_91310]
-
02, declarațiile privind zonele semănate prevăzute în art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1201/89 și contractele și declarațiile pentru bumbacul egrenat în conformitate cu art. 10 din acest regulament, depuse înainte de 1 septembrie 2001, se consideră echivalente cu declarațiile privind zonele semănate, contractele și declarațiile de egrenare pentru terți în conformitate cu prevederile art. 9, 10 și 11 din prezentul regulament. Articolul 18 Abrogarea regulamentelor Regulamentul (CEE) nr. 1201/89 se abrogă de la 1 septembrie 2001. Articolul 19 Prezentul regulament intră în vigoare în
jrc5354as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90523_a_91310]
-
comunităților umane avare o asigurau populațiile supuse, romanici, germani, slavi, populații sedentare care practicau agricultura. Populația autohtonă din teritoriile dominate de avari era obligată să cedeze o parte a producției agricole (dijma) stăpânilor avari ei îi îndemnau pe localnici: "ieșiți, semănați și secerați, noi vă vom lua numai jumătate ca dare". Avarii n-au primit creștinismul surse carolingiene vorbesc despre păgânismul lor până târziu, în secolul al VIII-lea, dar existau creștini neavari printre supușii lor s-a aflat o bazilică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în pământ. Agricultorii, plugari și păstori, erau autohtoni, români și slavi, supuși, temporar și zonal, puterii alogenilor. În acest context, putem să reamintim porunca unei căpetenii avare, de la sfârșitul secolului al VI-lea, către localnici (autohtoni) carpato-dunăreni: "ieșiți, arați și semănați, noi nu vă luăm decât jumătate din recoltă", cuvinte care rezumă, în general, raporturile dintre autohtoni și alogeni (migratori). Alături de cereale (grâu, mei), se mai cultivau pomi fructiferi, viță de vie, legume, plante textile (inul și cânepa) pentru îmbrăcăminte. Uleiurile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al VI-lea și începutul celui de-al VII-lea. Slavii și avarii cereau de la supușii lor temporari, fugari romani din Imperiu, numai dijma în natură (produse). Mihai Sirianul notează: "...avarii, slavii și longobarzii spuneau locuitorilor supuși de ei: ieșiți, semănați, cosiți, noi vom lua de la voi numai jumătate din produse". În concluzie, acestea erau condițiile de viață ale autohtonilor sub avari și slavi: autohtonii-producătorii bunurilor erau necesari pentru pentru hrănirea acestora, iar dajdea-darea era jumătate din cea plătită în Imperiu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romanicii au fost supuși, adică munceau mai departe pământurile lor, dar pentru aceasta plăteau dijmă (slav) stăpânilor lor slavi și le prestau acestora munci gratuite (slav). La sosirea lor aici, slavii le-au spus locuitorilor din țările supuse, autohtonilor romanici: "semănați, secerați, noi vom lua numai o parte", adică dijma. În istoriografia românească, într-o anumită perioadă, s-a crezut că la noi n-ar fi existat o stratificare socială, în momentul întemeierii statelor medievale toți locuitorii ar fi fost atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]