9,019 matches
-
pare a însemna deopotrivă: 1) înghesuială; 2) mijloc de transport în comun; 3) furt; 4) hoț de buzunare; 5) portofel - denumind deci, pe rînd, mai multe dintre elementele esențiale ale unui anume tip de furt. Ipotezele etimologice și asupra evoluției semantice sînt în asemenea cazuri riscante și fragile. Mi se pare însă posibilă regăsirea unui fir. La urma urmei, panacot și panacotar sînt forme deja înregistrate în dicționarele românești: în DLR apar ambele, ca variante pentru panacod și panacodar; DEX-ul
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
textului, se iscă din bogăția, din versatilitatea lui grațioasă și ' reiau cuvîntul pentru a nu știu cîta oară, dar n-am ce face: e cel mai potrivit ' strălucirea lui.' Și așa se joacă Nicolae Bârna cu 'orbitor' și toată aria semantică a cuvîntului, înfățișîndu-i cititorului o frumusețe de compunere critică. Ambii critici practică înfrigurați specia critică numită 'rezumat'. O fi el bun, ici-colo, la vreun roman mai necunoscut, dar să citești povestea Buneivestiri sau a Orbitorului, asta-i cam prea de
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
fel încît să devină cît mai străin sau să-și păstreze legături cu transparența limbii native, dar și prin conștiința lingvistică pe care o pun în evidență: a importanței limbii în genere, a funcției unora dintre nivelurile ei (fonic, sintactic, semantic), a regulilor specifice fiecărui nivel. O descriere generală a fenomenului ar presupune o sistematizare în funcție de mai multe criterii: după cum limbilor li se atribuie sau nu un nume (glotonim) și deci o identitate imaginară extratextuală, după cum acoperă un întreg text sau
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
etimologic (obscen), căpătînd o răspîndire destul de mare, o familie lexicală bogată și sensuri noi. Cuvîntul e de altfel înregistrat de toate dicționarele noastre (altminteri foarte prudente și excluzînd majoritatea termenilor considerați vulgari). Definițiile propuse nu cuprind însă ultimele sale evoluții semantice. Formula propriu-zisă a imprecației, exclamația (h)ai sictir! - care, conform explicației sintetice din Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu, "exprimă vulgar repulsia" - a suferit o primă deplasare semantică - previzibilă - determinată de specializarea pentru una dintre intențiile actului de a înjura
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
majoritatea termenilor considerați vulgari). Definițiile propuse nu cuprind însă ultimele sale evoluții semantice. Formula propriu-zisă a imprecației, exclamația (h)ai sictir! - care, conform explicației sintetice din Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu, "exprimă vulgar repulsia" - a suferit o primă deplasare semantică - previzibilă - determinată de specializarea pentru una dintre intențiile actului de a înjura: alungarea, îndepărtarea unei persoane. Primul citat înregistrat în Dicționarul limbii române (DLR, tomul X, partea a 3-a, 1990) e din anul 1826, dintr-un text care glosează
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
în sictir = în scîrbă): ""Veniți mîine" - ne îndeamnă în sictir o funcționară preocupată mai mult de convorbirea purtată la celular, decît de soarta noastră, a amărîților de contribuabili" (EZ 1586, 1997, 8). Starea de plictiseală iritată face parte din conținutul semantic cel mai actual al adjectivului sictirit: Același chip șters, ușor sictirit" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 6); "privirile "sictirite" ale vînzătoarelor de la pîine (Tineretul liber, nr. 686, 1992, 2).
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
pînă de curînd, un nivel de desemnare curentă a persoanelor. Pentru numele de locuitoare ale unor orașe - bucureșteancă, timișoreancă - și ale unor regiuni - munteancă, moldoveancă, ardeleancă - forma în -că e în continuare singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24). Oscilațiilor uzului le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
unei tendințe actuale. Că extinderea pluralului există mai de mult o dovedesc chiar exemplele de mai sus, conținînd cuvinte din fondul vechi și forme de plural deja impuse și banalizate; li se pot adăuga cupluri singular/plural în care distanța semantică e chiar mai mare, de genul bunătate "calitatea de a fi bun"/ bunătăți "mîncăruri bune". S-ar părea însă că în limba actuală tendința mai veche se accelerează și se accentuează. Valeria Guțu Romalo (în Corectitudine și greșeală, 1972, ediția
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
a rămas la ușă". Mariana Bojan - Arta înfocării, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, 130 p., f.p. Ca orice dicționar de acest gen, și acesta se vrea o plasă, care să prindă și să fixeze, principalele vocabule, utilizate "cu valori semantice poetice", ale limbii poetice românești de la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci /.../ o imagine-tezaur a ființei limbajului nostru poetic". Intrăm pe teritoriul cuvintelor-simbol, printre
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
Rodica Zafiu Un cîmp semantic în care e de așteptat ca în limbajul familiar-argotic al tinerilor să apară noi formații expresive este cel al automobilului: obiect de interes (chiar pasionat) și sursă de prestigiu - tratat deci cu un inevitabil adaos de subiectivitate. La nivelul cel
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
antenele și a aflat că în localitate au apărut niște "mașini de mașini"". Bengos e un exemplu pentru tendința lingvistică, de mult observată, de a folosi "dezagreabilul ca mijloc de întărire". Aceeași tendință se reflectă de fapt și în evoluția semantică a adjectivului (de origine participială) supărat. Dicționarul de cuvinte recente (ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate și mașinile (altă sugestie a evoluției semantice, oarecum personificatoare, privește faptul
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate și mașinile (altă sugestie a evoluției semantice, oarecum personificatoare, privește faptul că o mașină bună trebuie să fie rapidă, puternică, energică...), cum o atestă o serie de citate actuale: "Nu lipsesc, de asemeni, nici mașinile sau jeep-urile "supărate"" (EZ 1863, 1998, 2); Au venit să-i
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale afară, exagerat" (ib.). Sensurile derivate par
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
baza ideii de ieșire din normalitate, de degradare morală; e foarte posibilă și o influență a celorlalți termeni cu sensuri apropiate și formați cu prefix: dezmățat, deșucheat, deșănțat; asemănarea fonetică (în cazul lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
limbaj funcționa într-adevăr - cum constată Valeria Guțu Romalo în cartea sa - prestigiul limbajului științific, iar variația stilistică se obținea mai ales prin ornamentare, prin reînvierea unor arhaisme și prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în asemenea texte aparțineau categoriei pe care Al. Graur o numea a "greșelilor făcute de oameni culți". În gramatică, totuși, se manifestau atât "abuzuri culte" (de pildă generalizarea stilului nominal, sau fenomene de hipercorectitudine), cît și
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
Abaterile, cuvintele și formele neliterare, sînt incluse însoțite adeseori numai de trimiterea la termenul literar recomandat (cf. *advocat v. avocat, *afișă v. afiș, *comandir v. comandant, antrenór1 (persoană) sm., nu trener; pl. antrenori etc. sau de succinte informații morfologice sau semantice (cf. răsărită sf. (Reg.) Floarea-soarelui; comandiróvcă sf. (Rus.) Delegare, trimitere în misiune..., deplasare etc.). Dacă abaterilor de sorginte specific locală, care constituie originalitatea - și valoarea deosebită - a acestui dicționar normativ, li se acordă o atenție specială, nu lipsesc nici dificultățile
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
parte dedicată gramaticii (fenomenelor de acord, de regim, erorilor în folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor, greșelilor și tendințelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de construcții defectuoase ale frazei), apoi de o parte lexicală, care cuprinde fenomene semantice și stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou și de vorbire familiară, derivate, clișee). În noua ediție se adaugă o scurtă secțiune de ortoepie, iar capitolul final de sinteză, intitulat Limba română actuală, e mult
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
de regim, erorilor în folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor, greșelilor și tendințelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de construcții defectuoase ale frazei), apoi de o parte lexicală, care cuprinde fenomene semantice și stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente de argou și de vorbire familiară, derivate, clișee). În noua ediție se adaugă o scurtă secțiune de ortoepie, iar capitolul final de sinteză, intitulat Limba română actuală, e mult amplificat. Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale afară, exagerat" (ib.). Sensurile derivate par
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
baza ideii de ieșire din normalitate, de degradare morală; e foarte posibilă și o influență a celorlalți termeni cu sensuri apropiate și formați cu prefix: dezmățat, deșucheat, deșănțat; asemănarea fonetică (în cazul lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
am dat seama de denivelări sau mutații flagrante de la o carte la alta, de la Renga la Apex, (ciudate titluri!) de la Floralia la Magice ceea ce ne face să credem într-o iscusită selecție, acreditând omogenitatea, coerența și deci obsesia acelorași motivații semantice pe tot parcursul carierei lirice. Declarându-ne încă din start dezacordul față de acel neologism din titlul cărții, imergente, vom aminti că pe lângă cele 240 de pagini de poezie în limba română, volumul mai cuprinde cca 33 de pagini de versuri
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
moduli într-un discurs copleșitor și emoționant în același timp, se numește, pur și simplu, instalație. Așadar, din punctul de vedere al convențiilor artistice, el realizează o amenajare neconvențională a spațiului, din punctul de vedere al mesajului general, el reîncarcă semantic un concept devenit ornamental, adică restituie Catacombei sensul ei de osuar, după cum, din punctul de vedere al țintei sociale, în mod evident el semnalează și denunță o stare de fapt. Toate cele trei componente ale acestui eveniment public ieșit din
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
neproductivității (judecată adesea doar la nivelul limbii standard, fără a ține seama de variantele populare). Verbele englezești cu finală consonantică sînt adaptate prin analogie cu verbele formate de la substantive și interjecții; de altfel, inovațiile recente rămân cam în aceeași zonă semantică a sugestiilor onomatopeice. Pot fi aduse ca exemple a knockăi, a bipăi, a clicăi, care apar totuși puțin în scris, cu oscilații ortografice ținînd de gradul lor de adaptare: "un knock-knock la ușa ta"; "dacă cumva mă cauți să knock-ăi
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
din fondul principal lexical al limbii române, iar locul acordat le e pe măsură: a vedea este tratat în 23 de pagini, iar a veni în nu mai puțin de 44 de pagini! În cazul din urmă, desigur că analiza semantică suportă obiecții, de multe ori fiind izolate nu adevărate subsensuri, ci doar tipuri de contexte în care se actualizează o anumită valoare a sensului general. Chiar și așa, a avea strînse la un loc zeci de citate care ilustrează o
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]