1,145 matches
-
care izvorăsc adânci și reci lumine, A cărei strălucire cuprinde infinitul. Și ochi-ți verzi sprânceana-ncet ridică, Când nerostite întrebări te cheamă, Lacrimă și iubire prinse-ntr-o panglică, Ți-ascunde sufletul ca într-o ramă. Iar glasul tău semeț străbate zarea, Când luneci pe al vieții val, Miresme de flori pui în cugetarea Ta, prin vene-ți curge sângele regal. Portretul tău cu neplânsele lacrimi, Ființa îmi descântă, când pleoapele închid, Îl port în suflet, precum fugare patimi, Și
PORTRET de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346701_a_348030]
-
românesc, cu horele-i alegorice, cu doinele, romanțele, melodiile nemuritoare, împovărate de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc, asupra căruia timpul și-a așezat duios amprenta. Iubesc România, cu văile și codrii parfumați, cu ai săi Carpați semeți, răsfirați printre nori, ce servesc drept acoperiș al unei lumi fascinate de poezia neamului, de arta autentică, de piesele vechi si reinterpretate. Vă dăruiesc prin acest spectacol, un fragment din acea lume, o partea din inima mea și inima generală
O LACRIMA UN CANTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345621_a_346950]
-
vise și-amintiri. IMN DE BIRUINȚĂ Victoriile-mi scriu târziuri șterse, Și-adesea-mi este totuși prea târziu. Canaliile lumii-mi vând pogromuri Și holocausturi din tată-n fiu. De mi-ar dura vreo oaste biruința Aș trage cruda-mi soartă mai semeț. Dar cum prin dezertări îmi torc ființa, Eu n-am habar de-al uniformei preț. Însa de-mi vindeți un coltuc de pace, Vre-un armistițiu-n marș mitraliat Vă voi cănta eroii cu prohoduri De birunță-n scâncet dezarmat. Singur
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
dor [...] Când te-ai născut erai curată, / tu, floare-n câmpul plin de flori, / și te-ai păstrat imaculată / printre atâtea vii culori... Când dimineți zvâcneau din mare / erai prezentă prin verdeață, / desculță-n rouă, pe răcoare, / superbu-ți trup purtând semeață... [...] Zâmbind, tu luminai o cale / și ape unda-și oglindeau / în ochi de-agate și opale / ce toate fetele-și doreau.” Sarabanda amintirilor este însă întreruptă de conștientizarea dureroasei realități și un amestec de visare și dorință se perindă pe
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează; te izolează de Dumnezeu; este o rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
poate atinge. Cartea este o adevărată bijuterie de purtat pe dinăuntru. Poemele, scurte și dense, sunt și ele mărgăritare de suflet. Sunt perlele găsite în stridiile pe care autoarea le-a cules de pe “țărmul plin cu alge/ Când soarele ieșea semeț din mare”. Autoarea se vede în spațiul târziu, călcând pe “cioburi milenare” în timp ce “Pe valuri se vedeau dansând catarge”(Tărâmul ideal). Ceea ce se remarcă încă de la primele pagini ale acestui volum, este tonul grav, discret, obosit, aproape solemn, nostalgic, cu
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
chiar și norii, uneori. Călătorului Mi-aș fi dorit să fi rămas cu mine și timpul să fi stat în loc. Dar tu călătorești mereu, iubite, în căutare de noroc! Mi-ar fi plăcut, să-ntâmpin primăvara, la pieptul tău, privind semeț! Dar te-ai pierdut iubitule, în iarnă și asta, niciodată, n-o să-ți iert! Nebunul Timpul calcă în copite, toate câte-i vin în cale. Ține drumul înainte, opintindu-l din zăbale! Înșeuat și înhămat, calul ăsta nărăvaș pe unde
SECVENTE IN ALB SI NEGRU II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356427_a_357756]
-
speranța pe sub bolovani. Ne lovesc cu patos peste demnitate Îngropând și visul renăscut în noapte, În sunet sarcastic se-avântă spre cer Ridicând minciuna la rang de mister. Dintr-un strop de suflet, cât un puf de nor Mă ridic semeț, pentru viitor, S ă salvez, din gheara nopții, strălucirea Oricât voi scălda cu lacrimi, iubirea. Referință Bibliografică: Între sigur și precis / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 264, Anul I, 21 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ÎNTRE SIGUR ŞI PRECIS de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355852_a_357181]
-
umerii cu greutăți ne-apasă, Ca ieri eram copii prin lunca de mătasă Și azi ne-apropiem cu grabă de soroc. Dar ochii tăi întrec în senin cerul, Cu umeri-ți rotunzi, ca mărul roșu gura, Cu glasul tău duios, semeață umblătura Ca dar de ursitoare, tu, ai primit misterul. Cu ce mi-i fi vrăjit când mi-ai ieșit în cale, Ce-ascunde al tău zâmbet, în vorbe ce licori Mă-mbată zi și noapte și tot îmi dau fiori
FLOAREA UNEI IUBIRI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355856_a_357185]
-
spre el. La auzul acestor cuvinte, Ahmed nu putu să-și ascundă zâmbetul de mulțumire. Când mușteriul întreabă cât costă, nu doar că poți cere orice preț dorești, dar poți considera marfa pe jumătate vândută. - 80 de dirhami, spuse el semeț. - Îți ofer 50, dacă mi-i împachetezi frumos într-o cutie din acesta, spuse femeia ridicând în mână una din cutiuțele făcute de Ahmed ceva mai devreme. Ahmed știa că tatăl său dăduse 100 de dirhami pe 12 perechi de
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEALUL ACELA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului dealul acela Dealul acela, urcat de-atâtea ori de picioare desculțe, de tălpile crăpate de lutul amintirilor, rămâne semeț peste catapetesmele lumii ca o pavăza a inocenței din noi. Dincolo de el se arcuiesc mereu văile plângerii și-ale disperărilor noastre, colbul murdar al vorbelor prigonite de noi, în care diavolii roșii ai urii își plimbă țanțoș urletele. Numai dealul
DEALUL ACELA de LEONID IACOB în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354835_a_356164]
-
se propagă în unde sonore către creste în timp ce șuvoiul de apă se lovește de pintenii stâncoși. Părăsind înălțimile sterpe pătrunzi în cheile Argeșului cu splendorile lor. Șoseaua se prelinge pe lângă abruptul stâncos, de partea cealaltă deschizându-se valea adâncă. Vârfurile semețe ale Făgărașului rămân undeva sus, iar mașina pătrunde în pădurea de brad pe conturul lacului de acumulare. După mulți kilometri ajungi la barajul Vidraru. De pe coronamentul barajului în arc, cu o înălțime amețitoare, undeva în adâncuri se vede fundul văii
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
în care te-am avut, prin alte universuri, în alte emisfere. Dar te găsesc statornic pe-acest pământ străin, cu pașii rătăcirii mergând stângaci prin viață. Și nu-ți aduci aminte de-un jurământ divin, făcut iubirii noastre cu inima semeața. Eu tac si-astept trezirea ta, lipsită chiar de teamă, știind că cerul de noi doi îți va aduce aminte. Te-am regăsit. Și-n timp ce blând sufletul meu te cheamă, Tu rătăcești în lumea ta de lipsă de
REGĂSIRE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354992_a_356321]
-
dar. Observa, știe totul și e dreapta, Prin adevărul ei atât de clar. Ziua de VINERI, ziua contemplării, Primi cel mai frumos miracol viu. Al FRUMUSEȚII. Darul încântării ce-a fascinat priviri, de când mă știu. Ziua de SÂMBĂTĂ, o zi semeața, primi CURAJUL. Un cadou pe seama. Oricine-i născut sâmbătă , ne învață cum să riscăm lipsiți total de teamă. Ziua odihnei, a desăvîrșirii DUMINCĂ, primi darul cel sfânt. Cel mai presus miracol. Al IUBIRII, ce poate să salveze-acest pământ. Eu m-
ZIUA NAȘTERII SI DARURILE EI... de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354998_a_356327]
-
va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează; te izolează de Dumnezeu; este o rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
fără urmă de zâmbet, direct în ochi, pătrunzător, cu sprâncenele încruntate. A luat poziția „de atac”, cu picioarele de-părta-te la lărgimea umerilor, a trecut rucsacul de pe spate în mâna dreaptă și, după ce a ridicat ușor bărbia pentru a fi mai semeață, l‑a întrebat printre dinți: - De ce te ții după mine pe ascuns, domnule avocat? Ce dorești să știi? - Eu nu, nu mă țin după tine Iuliana, căutam o... o farmacie în zonă. Poate știi tu unde este, s‑a bâlbâit
CHEMAREA DESTINULUI (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356789_a_358118]
-
fel de oniro-luciditate căreia îi cade pradă. Dincolo de orice experimentalism, de narativism fără substanță care se practică în epicul modern, printr-o logoree sterilă, impregnata de trivialități și de vulg, proza Melaniei Cuc este o construcție solidă, care se înalță semeț, pe o temelie trainica și cu mijloace de expresie variate, atractivă, cu capacități de vizualizare, bogată în conținut și cu parfum de clasicism, deși a survolat și spațiile prozei contemporane. O notă de specificitate este adusă de un oarecare lirism
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
în care te-am avut, prin alte universuri, în alte emisfere. Dar te găsesc statornic pe-acest pământ străin, cu pașii rătăcirii mergând stângaci prin viață. Și nu-ți aduci aminte de-un jurământ divin, făcut iubirii noastre cu inima semeața. Eu tac si-astept trezirea ta, lipsită chiar de teamă, știind că cerul de noi doi îți va aduce aminte. Te-am regăsit. Și-n timp ce blând sufletul meu te cheamă, Tu rătăcești în lumea ta de lipsă de
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
dintre ele era că una se aranjase la alt coafor și acum făceau o pereche de platinate și permanentizate, după care se uitau toți ... care se nimereau în calea lor și nu se dădeau imediat la o parte. Aveau mersul semeț al unor regine ce pot tranșa orice bătălie în favoarea lor, pot îngenunchea orice bărbat fără discuții ... eram pierduți și supuși din start! Am stârnit ilaritate în local. - Ce caută asemenea exemplare, simulacru de bărbați, adevărate caricaturi umane cu minunățiile astea
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
primăverii îi dă glas, m-a cucerit prin strălucire și am iubit-o ceas de ceas. Tu ești izvor de puritate și plină ești de gingășie, regină ești în alba noapte și dulce ca o iasomie. Ai trup de dalie semeață , în sâni miros de busuioc, obrajii roșii ca bujorul și ochii umezi de noroc. Când vocea ta șoptit mă cheamă și buzele m-ating ușor, adie vântul peste nuferi s-aud chemarea ta de dor. Așa te văd numai pe
CEA MAI FRUMOASĂ DINTRE FLORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355600_a_356929]
-
crește doar în pământ liniștit noi suntem altfel, curgeri de ape niciodată tulburi priviți-ne în ochi și mirați-vă nu veți mai vedea o astfel de priveliște eu cu tata mergând unul după altul într-o lume de liniști semeț stejarul, fagul semeț, semeț și bradul ce bine le stă acolo pe culmi noi doar lumini încă aprinse apoi doar umbre nevăzute sub cruci hai omule , hai , asează-te la masa mea de lemn plină cu de toate om împărți darurile
OAMENII MUNTELUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355633_a_356962]
-
pământ liniștit noi suntem altfel, curgeri de ape niciodată tulburi priviți-ne în ochi și mirați-vă nu veți mai vedea o astfel de priveliște eu cu tata mergând unul după altul într-o lume de liniști semeț stejarul, fagul semeț, semeț și bradul ce bine le stă acolo pe culmi noi doar lumini încă aprinse apoi doar umbre nevăzute sub cruci hai omule , hai , asează-te la masa mea de lemn plină cu de toate om împărți darurile pământului om vorbi
OAMENII MUNTELUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355633_a_356962]
-
liniștit noi suntem altfel, curgeri de ape niciodată tulburi priviți-ne în ochi și mirați-vă nu veți mai vedea o astfel de priveliște eu cu tata mergând unul după altul într-o lume de liniști semeț stejarul, fagul semeț, semeț și bradul ce bine le stă acolo pe culmi noi doar lumini încă aprinse apoi doar umbre nevăzute sub cruci hai omule , hai , asează-te la masa mea de lemn plină cu de toate om împărți darurile pământului om vorbi de
OAMENII MUNTELUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355633_a_356962]
-
în al vântului fald, Da pruncule, calea ți-e deschisă. Curgi râule în plină libertate, Nu te opri în cale-ți sfios, În unde e atâta puritate, Și-n fiecare val un cântec sănătos. Crești mugur de stejar, Avântă-te semeț spre cer, Desfă-ți coroana hoinar, Și fii al codrului străjer. Urcați pe stâncile albastre, Zburdalnici cerbi și căprioare, Apropiați-vă mai mult de astre, Beți apă din a cerului izvoare. 1966 Referință Bibliografică: Îndemnuri / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
ÎNDEMNURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355708_a_357037]
-
Imi aduc aminte de cerul nemaipomenit de senin, plin de stele și parcă aud și acum, acea melodie frumoasă cântată la chitară de cineva, pe banca din parc, în jurul căreia ne adunasem toți, vrăjiți... La câțiva pași de noi, veghea semeț și plin de podoaba florilor,Teiul lui Eminescu! Cum să nu devin o visătoare, în fața acestui ”tablou idilic”? Cum să nu-mi simt inima cum bate, de parcă atunci ar fi bătut pentru ultima dată în viață...! Așa păstrez în amintire
DUMNEZEUL DRAGOSTEI SĂ RĂMÂNĂ MEREU CU NOI TOŢI DE-A PURURI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346105_a_347434]