2,120 matches
-
create. (Henry James, Prefața romanului Americanul) Opoziția mod este unul dintre cei trei piloni de sprijin în sistemul triadic al situațiilor narative și, prin urmare, este strîns legată de celelalte două opoziții. Analiza opoziției persoană a arătat deja că semnificația semiotică a schimbării referinței de la persoana a treia la persoana întîi depinde de sfera în care se produce această schimbare la nivelul personajului-narator sau la cel al personajului-reflector. Cînd conștiința este prezentată prin intermediul unui personaj-reflector, această schimbare a referinței este practic
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai consistent. El a fost ghidat de ideea "că poți omite orice, dacă tu știi că omiți, și partea omisă va face povestirea mai puternică și îi va face pe oameni să simtă ceva mai mult decît înțeleg"436. Relevanța semiotică a omisiunii sau, mai precis, a lucrurilor care sînt omise, este sporită de situația narativă particulară din povestirile lui Hemingway, unde absența naratorului îi sugerează constant cititorului să exploreze atent semnificația propriu-zisă a tot ceea ce nu s-a omis. 7
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
vorbirea colocvială 452. Prin folosirea stilului indirect liber "limbajul scris" se apropie "din nou de limbajul vorbit, care este mai simplu din punct de vedere sintactic"453. În conjuncție cu stilul indirect liber, o astfel de colocvializare are o funcție semiotică importantă în cadrul continuum-ului auctorial-personal: registrul limbajului vorbit indică mai mult un mediu personal, în timp ce registrul literar al limbajului mai mult un mediu auctorial. Cînd un autor precum Hemingway renunță intenționat la potențialul unei astfel de diferențieri stilistice, poate apărea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Boege, Fred W., "Point of View in Dickens", PMLA 65 (1950), 90-105. Bonheim, Helmut, "Mode Markers in the American Short Story", în: Proceedings of the Fourth International Congress of Applied Linguistics, Stuttgart 1976, 541-550. Bonheim, H., "Theory of Narrative Modes", Semiotica 14 (1975), 329-334. Boost, Karl, Neue Untersuchungen zum Wesen und zur Struktur des deutschen Satzes, Berlin 1955. Booth, Wayne C, "Distance and Point of View", Essays in Criticism 11 (1961), 60-79. Booth, W. C., The Rhetoric of Fiction, Chicago 1961. Botheroyd
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
177-183 și prezentare a spațiului, 183-193 perspectivă dublă, 33, 283, 323, 327-328 v. și Dual Voice perspectivă externă perspectivă internă, 26-27, 89, 93-95, 102-103, 121, 177-218, 251, 255, 334-336, 343 perspectivă internă personală, 215 perspectivă personală a percepției, 274 perspectivă semiotică, 23, 110, 179, 219 perspectivizare, 38, 50, 82, 122, 179, 184-186, 188-190, 192-196, 199, 210-216, 218, 274, 314 narativă, 185, 195-196 subiectivă, 195 subînțeleasă, 213-218 trăită imediat, 189 povestire complementară, 130 preliminarii narative, 238-239, 241, 243, 249, 254, 256, 260
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pornește de la Thomas Mann și ajunge pînă la Peter Handke și Andreas Okopenko. 167 Eberhard Lämmert, Bauformen des Erzählens, Stuttgart 1955. 168 Robert Petsch, Wesen und Formen der Erzählkunst, Halle/Saale 1934. 169 Vezi Helmut Bonheim, "Theory of Narrative Modes", Semiotica 14 (1975), 329 ș.u., precum și Submodes of Speech, Kölner Angl. Papiere, Köln 1981. 170 Vezi și Klaus W. Hempfer, Gattungstheorie, München, 1973, îndeosebi 156 ș.u., precum și Paul Hernadi, Beyond Genre. New Directions in Literary Classification, Ithaca și Londra
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Artist as a Young Man, r. Portret al artistului în tinerețe, trad. de Frida Papadache, Univers, 1987, 75-76. 184 Vezi F.K. Stanzel, "Tristram Shandy und die Klimatheorie", GRM, N.F. 21 (1971), 16. 185 Vezi H. Bonheim, "Theory of Narrative Modes", Semiotica 14 (1975), 329-334, și "Mode Markers in the American Short Story", în: Proceedings of the Fourth International Congress of Applied Linguistics, Stuttgart 1976, 541-550. 186 F.K. Stanzel, "Die Komplementärgeschichte. Entwurf zu einer leserorientierten Romantheorie", în: Erzählforschung 2, 258. 187 Egon
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
În limitele unei normalități, a unor prescripții enunțate În legi, principii, reguli și indicații didactice. Ele exprimă o concepție, o anumită teorie a instruirii, sinteză și ea a datelor pozitive oferite de diferitele teorii ale Învățării (asociaționiste, reflexiv-conexioniste, configuraționiste, funcționaliste, semiotice, cognitive, operaționale etc.). Asemenea principii Întăresc fundamentul științific pe care sunt elaborate metodele didactice, subliniază Încă o dată caracterul lor obiectiv, dependența cauzală a acestora de anumite legități bio-psihologice și psiho-sociale ori acționale În afara cărora nu poate fi vorba de desfășurarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
apropiem de domeniul nostru de activitate, deși, fiind în domeniul Științelor sociale se poate aprecia că nicio extravaganță nu este prea mare pentru a discuta Și a încerca să înțelegem concepte care se dovedesc la fel de greu de asimilat, în planul semioticii, pe cât de greu sunt de reglementat în contabilitate. Cum sunt produse? De unde vin? Dar mai ales încotro se îndreaptă? Sunt întrebări la care trebuie să găsim un răspuns. Valoarea nu este o măsură obiectivă, ci o judecată, deoarece cumpărătorul nu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
desenul, după cum menționează în lucrările lor o serie de psihilogi remarcabili (J. Piaget, Ed. Claparede, etc). Psihologul elvețian </. Piaget, a cărui activitate în problemele de psihologia copilului este recunoscută pe plan mondial, arată că desenul este o formă a funcției semiotice, care apare la copil în jurul vârstei de doi ani și care este o funcție fundamentală pentru evoluția psihică a acestuia. Funcția semiotică constă în posibilitatea de a reprezenta un lucru cu ajutorul unui "semnificant" diferențial (imagine mintală, gest simbolic, etc.) și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în problemele de psihologia copilului este recunoscută pe plan mondial, arată că desenul este o formă a funcției semiotice, care apare la copil în jurul vârstei de doi ani și care este o funcție fundamentală pentru evoluția psihică a acestuia. Funcția semiotică constă în posibilitatea de a reprezenta un lucru cu ajutorul unui "semnificant" diferențial (imagine mintală, gest simbolic, etc.) și este legată de apariția reprezentării mintale pe baza urmelor lăsate de percepțiile anterioare. Desenul după Piaget, ca limbaj grafic al copilului, este
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
găsit-o tatonând efectiv, și nici învățând din erorile succesive. Perioada preoperatorie 6 (2-7/8 ani). Este o etapă pregătitoare pentru stadiul următor, dar care merită urmărită de sine stătător pentru importanța principalei sale achiziții. Ea se centrează în jurul funcției semiotice (sau simbolice), care constituie o premisă obligatorie Ă prin funcționalitatea ei psihologică: interiorizarea acțiunii, în „mentalizarea” acesteia. Pentru a ajunge la operație mintală (acțiune interiorizată, reversibilă și structurată) este necesar pentru copil să poată și să învețe să exprime o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
-i observau - cu frații lor din acel moment -, un alt limbaj decât cel alcătuit din cuvinte. Ceea ce înlocuia tradiționalul limbaj verbal, făcându-l să fie inutil - și găsindu-și, de altfel, rapid loc în vasta lume a „semnelor”, adică a semioticii -, era limbajul părului lor. Era vorba despre un singur semn - tocmai lungimea părului lor ce cădea pe umeri -, în care erau concentrate toate posibilele semne ale unui limbaj articulat. Care era sensul mesajului lor mut, exclusiv fizic? Era acesta: „Noi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
limitându-ne convenabil să-i înlăturăm. Mai sunt și nebuni care se uită la fețele oamenilor și la comportamentul lor. Dar asta nu pentru că ar fi epigoni ai pozitivismului lombrosian (așa cum insinuează cu vulgaritate Ferrara), ci pentru că au cunoștințe de semiotică. Știu, cultura produce coduri, acestea produc comportamentul, el, la rândul său, este un limbaj, iar într-un moment istoric în care limbajul verbal este în întregime convențional și sterilizat (tehnicizat), limbajul comportamentului (fizic și mimic) dobândește o importanță decisivă. Întorcându
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în primul rând, în mod incorect, regrete pe care nu le recunosc. Eu nu regret „țărișoara”, ci imensul univers țărănesc și muncitoresc de dinainte de Dezvoltare, univers transnațional în cultură, internațional în alegerea marxistă. În al doilea rând, Ferrara - nepregătit în fața „semioticii”, știință cu care a trebuit să se confrunte brusc - mă acuză de culturism și de estetism pentru simplul motiv că fac referire la ele. Lacunele culturale ale lui Ferrara - care este clar că n-a mai citit o carte de pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
2002, Manualul războinicului luminii, București, 2003, Unsprezece minute, București, 2003; Umberto Eco, Minunea Sfântului Baudolino, București, 2000; Yasunari Kawabata, Frumusețe și întristare, București, 2000; Julius Evola, Metafizica sexului, pref. Fausto Antonini, București, 2002; Thomas A. Sebeok, Semnele. O introducere în semiotică, București, 2002. Repere bibliografice: Cezar Baltag, Nunțile necesare, GL, 1968, 6; Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea nunților”, F, 1968, 5; Doinaș, Lampa, 86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
paradoxală ideea directoare prezentă în altă lucrare, editată după numai câteva luni, Artă și matematică, cu un subtitlu elocvent: Introducere în estetica informațională. E primul text scris în românește în care teoriile estetice ale lui M. Bense sunt aplicate la semiotica artelor vizuale. Dar M. nu renunță la teza fundamentală din prima sa carte, ci reia aici ideea potrivit căreia decisiv este antropocentrismul, componenta umană fiind esențială deopotrivă în crearea și în receptarea operei de artă. Astfel încât arta e privită ca
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
limbii române, în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, iar mai târziu cercetător științific. Este doctor în filologie (1998), cu o teză despre reinterpretarea poemului eminescian Luceafărul. Are contribuții științifice în domeniile semanticii, stilisticii, poeticii și semioticii, publicate în reviste științifice (inclusiv străine) și literare (unele semnate Rodica Popescu), precum și în volume colective, mai ales în Studii de eminescologie, Meridian Blaga ș.a. Colaborează cu poezie la „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Orizont”, „Cahiers Bleus” ș.a. Ca poetă, debutează editorial
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
docent în științe (1968), membru corespondent (1993) și apoi membru titular al Academiei Române (2001). De asemenea, este profesor invitat la numeroase universități din lume, membru în comitetul editorial al unor prestigioase publicații și asociații din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii, poeticii, semioticii, din țară și străinătate, printre care Societatea Română de Lingvistică, New York Academy of Sciences, American Mathematical Society, funcționează ca vicepreședinte al Societății Române de Semiotică, vicepreședinte al Asociației Internaționale de Studii Semiotice. A colaborat la „Computational linguistics” (Budapesta), „Current trends
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
în comitetul editorial al unor prestigioase publicații și asociații din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii, poeticii, semioticii, din țară și străinătate, printre care Societatea Română de Lingvistică, New York Academy of Sciences, American Mathematical Society, funcționează ca vicepreședinte al Societății Române de Semiotică, vicepreședinte al Asociației Internaționale de Studii Semiotice. A colaborat la „Computational linguistics” (Budapesta), „Current trends in linguistics” (Haga), „Degrés” (Bruxelles), „Langages”, (Paris), „Pragmatic aspects of human communication” (Olanda), „Semiotica” (Olanda), „Zeitschrift für Literaturwissenschaft und Linguistik” (Germania), „Limits” (Barcelona), „European journal
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
și asociații din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii, poeticii, semioticii, din țară și străinătate, printre care Societatea Română de Lingvistică, New York Academy of Sciences, American Mathematical Society, funcționează ca vicepreședinte al Societății Române de Semiotică, vicepreședinte al Asociației Internaționale de Studii Semiotice. A colaborat la „Computational linguistics” (Budapesta), „Current trends in linguistics” (Haga), „Degrés” (Bruxelles), „Langages”, (Paris), „Pragmatic aspects of human communication” (Olanda), „Semiotica” (Olanda), „Zeitschrift für Literaturwissenschaft und Linguistik” (Germania), „Limits” (Barcelona), „European journal for semiotic studies”, precum și la „Cahiers de
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Sciences, American Mathematical Society, funcționează ca vicepreședinte al Societății Române de Semiotică, vicepreședinte al Asociației Internaționale de Studii Semiotice. A colaborat la „Computational linguistics” (Budapesta), „Current trends in linguistics” (Haga), „Degrés” (Bruxelles), „Langages”, (Paris), „Pragmatic aspects of human communication” (Olanda), „Semiotica” (Olanda), „Zeitschrift für Literaturwissenschaft und Linguistik” (Germania), „Limits” (Barcelona), „European journal for semiotic studies”, precum și la „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Secolul 20”, „Revue
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
pentru Gramatici și automate finite (1963), prima monografie de lingvistică algebrică pe plan mondial, și cu Premiul „Gheorghe Lazăr” al Academiei Române pentru lucrarea Introduction mathématique à la linguistique structurale (1967). M. este unul dintre inițiatorii cercetărilor românești și mondiale de semiotică, lingvistică și poetică matematică, și în general al matematicii aplicate la științele naturii și la cele sociale, tratând, în numeroase cărți și în sute de articole, o serie de teme: modele analitice ale limbajului, modelarea matematică a unor categorii lingvistice
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta artificială a limbajului științific, comunicarea om-calculator, comunicarea diplomatică, abordarea matematică a studiului nevoilor umane, o nouă perspectivă în studiul paradoxului (de la patologie la normalitate), perspectiva semiotică în studiul indicatorilor
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta artificială a limbajului științific, comunicarea om-calculator, comunicarea diplomatică, abordarea matematică a studiului nevoilor umane, o nouă perspectivă în studiul paradoxului (de la patologie la normalitate), perspectiva semiotică în studiul indicatorilor sociali, dialogul confruntat cu simularea, calculul influențelor și al interacțiunilor în tendințele globalizante din lume, metaforele teatrale în știința contemporană, relevanța culturală și socială a timpului fizic, biologic și psihologic, interacțiunea crizelor globale și a celor individuale
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]