97,091 matches
-
începutul războiului. A fost o generație dezavantajată de istorie, „scoasă din circulație" exact la începutul maturității, cînd ar fi putut da lumii tot ce avea mai bun. Mulți au luat calea exilului, și mai mulți au înfundat pușcăriile... - E un semn bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai fertilă din istoria noastră și rămîne reper prin bogăția creațiilor
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Gabriel Dimisianu Nu mai știu, a fost sau nu promulgată "legea Pruteanu"? S-ar zice că nu a fost promulgată, din moment ce nu se văd semne că ar funcționa. Sau a fost promulgată și doar atât? Mulți au și prezis: va ieși legea Pruteanu dar nu se va aplica niciodată. Un lucru pentru mine e totuși sigur. De unde locuiesc, de câte ori mă uit pe fereastră, văd neclintită
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
la mijloacele de adresare publică. Să admitem că a-ți spune părerea despre orice este o cucerire a erei de libertate, dar să o faci oricum, folosind anapoda cuvintele, siluind gramatica în văzul tuturor, acesta e un abuz și un semn de subcivilizație. Or, libertatea de a vorbi agramat tinde să devină, la televiziunile noastre, regula cea mai respectată. Există acea găselniță populistă a chestionării omului de pe stradă, cultivată cu fervoare. Nu este discuție între specialiști (sau pretinși specialiști, mă rog
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
mi-a plăcut să dau interviuri, dar mai ales să scriu ceva. Asta mi s-ar fi părut o prea mare îndrăzneală, față de memoria celui ce-a fost Panait Istrati. (Interviul este inclus în volumul Destine..., în pregătire la Ed. Semne - București)
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
al declinului epocal pe care o deslușește cu obstinație, alături de o sumă de conștiințe înalte ale veacului pe care le comentează, este indenegabilă... Jenează însă, în volumul de care ne ocupăm, compus din texte scrise și publicate înainte de 1989, unele semne ale autocenzurii. Oprit a-și exprima întrutotul concepția de homo religiosus, Nicolae Balotă își oprește, din cînd în cînd, în chip voluntar, demonstrația pentru a introduce cîte o notă de apropiere în raport cu ideologia oficială. Fără a se trăda prea mult
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
povestirea Kira Kiralina, la intervenția lui Romain Rolland. Atunci când stă la îndoială în privința cine știe cărui detaliu, întotdeauna motivat, Ion Ursulescu atrage luarea aminte cu observația că pseudonimul a fost doar o singură oară menționat și asupra căruia poate să se ridice semne de întrebare, ca de exemplu Un om, nemenționat de alți cercetători, detectat în "România Muncitoare" din 1909, Pribeagul și RM, din aceeași publicație și același an, 1909. Ion Ursulescu trimite mereu, ca puncte de referință, la edițiile datorate lui Alexandru
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
în spațiul inefabil al unui brâncușianism luminos și decorativ. Ușor de recunoscut printr-o stilistică inconfundabilă, în care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Centenar acum, adică în plină realitate a Capodoperei, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, Artistul
Pe marginea unei capodopere by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14235_a_15560]
-
Ca și: " Dramaticul, ne învață Dicționarul de termeni literari, este o categorie estetică mai cuprinzătoare decît genul dramatic, el fiind aproape sinonim cu conflictul, care se poate regăsi, ca stare de spirit, în toate genurile literare". Nu e neapărat un semn de didacticism, ci mai curînd o procedură de bun augur, într-un context în care vorbele se întîmplă a o lua razna și a glisa către înjghebări anapoda. "Beția de cuvinte" e oricînd reprobabilă. Cassian Maria Spiridon o evită, păstrînd
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
a expresiei în pofida faptului că se apropie nu o dată, cu emoția veșnicului învățăcel (vezi numeroasele citate din autori paradigmatici), de chestiunile dificile ale poeziei. Perspectiva d-sale e una preponderent spiritualistă. Fascinat de misterul creației lirice, o abordează entuziast sub semnul celor "trei virtuți teologale", conform Apostolului Pavel, care sînt interdependente: credința, nădejdea, dragostea. Esența poeziei, ne încredințează d-sa, este de natură mistică, edificiul său fiind analogonul unui Templu: " În absența Templului sîntem izgoniți de la cele drepte, de la cele ce
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
indiferent pe E. Lovinescu: jucată în premieră la 25 februarie 1928 la Teatrul Mic cu o distribuție de excepție, premiată de Asociația criticilor dramatici, Panțarola nu trezește în rîndul spectatorilor emoția și aprecierea pe care sconta valorosul mentor. Reacțiile de semn contrar între public și critică dispar însă, o dată pentru totdeauna, cu Titanic vals (1932), comedie de succes imediat și absolut. Îi urmează în aceeași descendență răspicat caragialiană ...Escu, iar din noianul celorlalte compoziții se detașează, prin contururile fragile ale comediei
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
rîndulețe ori "mușatismele" din Fiecare cu părerea lui vor îmbogăți și vor înfrumuseța efemeroteca literaturii române, faptul că exact la această dată mai țin afișul, vii și proaspete, Titanic vals la Nottara și ...Escu la Teatrul de Comedie este un semn că și acum, la Centenar, soarta îi face cu ochiul jovialului Tudor Mușatescu.
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
percepe RADET-ul. * După demisia din PSD a marelui baron de Vrancea al acestui partid, Marian Oprișan, cităm din NAȚIONALUL: "Imediat după primele buletine de știri referitoare la demisia șefului pesedist, pe străzile din Focșani s-a claxonat în draci, semn al bucuriei și al aprobării de către focșăneni a acestei demisii. În unele apartamente s-a sărbătorit pînă în zori, în timp ce în alte case și mai ales vile nu s-a pus geană pe geană din cauza supărării [...]De bucurie că Oprișan
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
1992, p. 272). Peste cîteva pagini apare însă recomandarea clară și motivată de a se limita înlănțuirea: "Însă și numele pus înainte poate să depindă de alt precedente și așa să fie și el pus asemenea în genetiv, pr. (...) facerea semnului crucei; verdeața ierbei cîmpilor; frumusețile florilor plantelor etc., și așa mai încolo, estinzînd numărul numelor cu relațiunea genetivale. Numai cît estensiunea prea lungă și încă cu cît este mai lungă cu atît este mai neplăcută, atît pentru îngreunarea înțelesului, cît
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
a fi citit, în jurnalul lui Paul Léautaud, că un confrate l-ar fi calificat drept "mediocru, plat, fără stil". Dacă în memoriile din Să fie binecuvântați, evocarea numeroaselor figuri de scriitori pe care i-a cunoscut era situată sub semnul admirației și al iubirii (e unul dintre motivele pentru care recomand instructiva lectură a versiunii lor românești) - și mai ales al acelei recunoștințe datorate unor oameni cu care, comunicând profund, au ajuns să facă parte organică din viața sa - itinerariul
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
vedea, mă îmbrățișa - mă întreba: "Pe cine căutați?" și alte asemenea. N-am găsit altă motivație decât teama unora că vreau să cer ceva. Atunci am făcut un pariu: "Ia să vedem, mi-am zis, dacă eu nu dau nici un semn de viață, voi fi căutat?" Ei bine, în cei patru ani în care s-a aflat la putere, nu am primit nici un semn de viață de la PNȚCD. Așa a fost situația: nu-i judec. La un moment dat, influențat de
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
ceva. Atunci am făcut un pariu: "Ia să vedem, mi-am zis, dacă eu nu dau nici un semn de viață, voi fi căutat?" Ei bine, în cei patru ani în care s-a aflat la putere, nu am primit nici un semn de viață de la PNȚCD. Așa a fost situația: nu-i judec. La un moment dat, influențat de amicul meu Nicolae Balotă - foarte apropiat de Boilă - am intrat în noul partid înființat de Ciorbea. Boilă era scandalizat de corupția puterii de
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
care îmi e străin mie și altor 18 milioane de români! Care e problema?" (p. 114). Chiar dacă orașul Focșani în care locuia dizidentul la vremea respectivă nu a jucat cine știe ce rol în zilele revoluției din decembrie 1989, au existat unele semne care pot fi interpretate astăzi ca semnale pentru marile schimbări ce aveau să vină. Frînturi de conversație, mici reacții ale securiștilor și activiștilor de partid, mesaje strecurate printre rîndurile ziarelor și mai ales, prezența la Focșani a lui Virgil Măgureanu
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
ar putea să nu fie întîmplătoare. Grija de starea de spirit a telespectatorului trebuie să fie, nu e așa, permanentă: dacă acesta vede că filmul e tragic, se prea poate să-l ocolească, mai ales la ore de seară. Despre semnele prin care CNA limitează accesul la filme, am mai scris, cînd a fost adoptată decizia cu pricina. Între timp am urmărit felul în care se potrivesc indicațiile cu filmele și am remarcat un exces de semnale. AP și 12 ar
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
Constanța Buzea În vremea bunicilor, nu era bucătărie de țară fără lozinca la modă, brodată cu "Într-un coș cu viorele/ Șade două păsărele...", semn că tot omul iubitor și sensibil intra obligatoriu în rezonanță cu poezia vieții, fără să se streseze câtuși de puțin de dezacordul pitulat printre florile de ață. În zilele noastre, putem spune cu îngrijorare că versurile trimise de adolescenți, rar
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
Sovietică, Georges Simenon are totuși, în 1933, curajul de a plonja într-un coșmar. Evident, e unul neașteptat; iar coborârea lui spre adâncurile tragediei staliniste e o dureroasă inițiere în limbajul ascuns al unei lumi pentru care fericirea e obligatorie. Semnele unei necunoscute dereglări apar încă din Marea Neagră, odată cu interdicția de a intra în portul Constanța pentru cei care au drept destinație Odesa. Pentru autoritățile române, ei implică un potențial pericol. Semn ignorat de romancierul ce se consideră experimentat în deducția
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
ascuns al unei lumi pentru care fericirea e obligatorie. Semnele unei necunoscute dereglări apar încă din Marea Neagră, odată cu interdicția de a intra în portul Constanța pentru cei care au drept destinație Odesa. Pentru autoritățile române, ei implică un potențial pericol. Semn ignorat de romancierul ce se consideră experimentat în deducția adevărului pe baza unor insignifiante detalii. Ca și ușoara întârziere a acordării vizei, odată ajuns în portul Odesa. Întârziere prelungită apoi, inexplicabil, vreme de trei zile. Ca și la sosirea lui
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
Imposibil de găsit ceva mai murdar, mai sordid. Nimic altceva decât zdrențe, chipuri răvășite, îngrozitoare. Toată lumea se împinge. Suficient pentru autorul lui Maigret ca să înțeleagă că viața reală se desfășoară în altă parte decât este el condus. De asta dată, semnul e înțeles. El intră în sistemul de investigații pe care Simenon îl aplică în incursiunile sale jurnalistice. Amână concluzile, dar observă și calculează. Ce se cumpară și cît costă. Și, mai ales, cine cumpără. Prețurile sunt fabuloase. Oamenii nu au
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
forțat. Nimic senzațional. Doar prezența aceea masivă, întrebătoare, care strivește parcă artificiile lăsînd să transpară, treptat, un adevăr construit pe detalii incontestabile. Realitatea nu e interpretată. E doar observată din punctul ei slab. Tehnica literară a romanului polițist își schimbă semnul; ea devine o tehnică de descoperire a realului camuflat sub literatura ideologică. De acum, Simenon nu mai vizitează, ci caută. În primul rînd, caută aglomerările urbane. Piețele. Bazarurile. Spectacolele. Aniversările. Acolo, în viermuiala generală, selectează detaliile care reconstruiesc cealaltă față
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
soție, al cărei nume nu știu cum se face, dar îl uitai. Cel mai mult mi s-a impus nu ritualul în sine, foarte economicos, semănând cu al protestanților de tot felul, ci tăcerea pe care o păstraseră foarte mult timp în semn de reculegere și de meditație. Și cum tăceau ei. Fiecare, pot să spun, altfel. Tăcând în alt mod. Așa cum și vorbirea diferă de la unul la altul. Era ca o slujbă. Una a tăcerii. În care fiecare pune câte ceva de la el
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
vocii și de orizontul interior al afectului. Acest portret narativ este însoțit însă și, evident, extins, de portretul plastic al artistului așa cum reiese el din pictura sa. Indiferent cărui gen convențional i-ar aparține imaginea și în ce sistem de semne a fost ea realizată, artistul este tot timpul o prezență voluntară, imperativă chiar, melancolică sau, nu de puține ori, zguduită de patetism și atinsă de frigurile disperării. În loc de epilog "Vin de departe, spune Corneliu Baba, de la capătul de început al
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]