461 matches
-
denivelări de text semnificative). Legătura dintre jurnale o realizează practic scrisorile. Precizăm că relația erotică ce-i apropie pe protagoniști nu apropie și textele lor. Acestea comunică strict la nivel intertextual, În actul lecturii. Procedeul ține de o anume practică semnificantă În roman, producătoare de autenticitate. Dar denivelarea textuală despre care vorbeam continuă prin „vocea naratorului“ și „vocea lectorială“ introduse deliberat În roman. Dacă scrisorile au același registru stilistic ca „Jurnalul lui A.“, vocile ni se par identice cu „Jurnalul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
relatate din unghiuri diferite. Cu adevărat, procesul textualizării de-abia de aici capătă consistență, restul nefiind decât niște preparative. Dar, Întrucât nu atât calitatea informației pusă În joc interesează, cât metamorfozele celor două texte În drumul lor spre roman, practica semnificantă, adică, nu e de mirare că cele mai bune pagini le dă Marin Mincu În capitolele teoretice („Un posibil Început de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“), În care naratorul se autosupraveghează, ironizând toate clișeele consacrate ale genului, dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
extern acestora (epocă, stat, clasă socială). "Fără să remarce această distincție proprie lingivisticii, istoricii tind să scrie istoria semnificatului, și astfel avem două istorii: cea a semnificantului și cea a semnificatului" (R. Barthes, 1957/1993, 743). Relația dintre semnificat si semnificant este caracterizată de un cod (code), adică de un sistem de reguli și de convenții sociale, de care oameni nu sunt întotdeauna conștienți, achiziționat prin procesele de enculturație și socializare. Demersul analitic specific semioticii, de diferențiere între semnificant și semnificant
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
peste două luni); publicitate negativă în presa națională; moderat - efect semnificativ, dar nu catastrofic asupra operațiunilor, care se poate materializa în următoarele forme: pierderi financiare semnificative, respectiv mai mult de 2% din totalul costurilor și veniturilor; Guvernanța corporativă 252 întreruperi semnificante ale afacerii (două cinci zile); rănirea severă a unei persoane sau a mai multor persoane; efect advers asupra proiectului sau derapări semnificative; publicitate negativă în presa regională; scăzut - consecințele nu vor fi atât de severe și orice pierderi sau implicații
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
tiin?ele socioumane la sf�r?ițul secolului al XIX-lea. Wilhelm Dithey a venit cu ideea c? acestea cunosc o dezvoltare diferit? de cea a �?tiin?elor naturii� deoarece fenomenele de care se ocup? au originalitatea c? s�nt semnificante pentru cei care le tr?iesc, iar cercet?torul trebuie s? fac? efortul de a le �n?elege. Mult timp sociologia nu a dispus de un organism de difuzare a lucr?rilor proprii. Revistele de filosofie publicau sociologie dar sociologii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
elor naturii�; ele trebuie s?-?i pun? la punct metode, obiective, cu certitudine, dar specifice, metode care s? ?în? seama de particularit??ile faptelor sociale. Pentru el, fenomenele de care se ocup? ?tiin?ele umane au originalitatea de a fi semnificante pentru cei care le tr?iesc. Explică?ia � care caut? mereu s? le obiectiveze c?ut�ndu-le cauzele � nu este decisiv?; trebuie s? facem efortul de a �n?elege, adic? de a lua act intuitiv de situa?ia actorului, printr-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
încurcă decît clarifică, el are totuși o anumită valoare simptomatică. Utilizarea sa neglijentă și superficială trimite la fenomene sau subiecte care trebuie teoretizate; așadar, termenul semnalizează că ceva este neclar sau insuficient teoretizat. În sens negativ, termenul este adesea un semnificant vid, indicînd că demersul teoretic mai concret este necesar, dar evitat. O asemenea utilizare vidă a discursului este un semn de teoretizare superficială, ce evită gîndirea și analiza profundă, ce înlocuiește analiza teoretică cu o formă fără fond. Este însă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în el.” În lingvistica actuală, argumentele pledează în favoarea ideii că nu există o determinare de tip cauzal între conținut și expresie. În limbi diferite, același obiect este denumit altfel; apoi, în cazul sinonimiei, aceluiași semnificat îi corespund mai multe semnificante (oculist/oftalmolog) sau al omonimiei, unde același complex sonor este folosit pentru semnificate diferite. Saussure a arătat că semnificantul este arbitrar în raport cu semnificatul, în sensul că nu există nici o legătură necesară între complexul sonor și conceptul pe care îl exprimă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în suveranitate principiul constitutiv. Statul este conceput prin analogie cu omul suveran ca dat aprioric, ca entitate limitată care intră în relație cu alte prezențe suverane. Conform lui Jenny Edkins și Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât "Omul" cât și statul se află în prezența suveranității, contrastând cu relațiile internaționale ce sunt marcate, în mod violent, de absența ei (sau, altfel spus, de prezența mai multor suveranități). Pe scurt, atât teoria cât și practica relațiilor internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întărită de teoria informației. Fenomenul luat în considerare este redus: nu mai este vorba decît de mesaj la nivelul său tehnic, cu alte cuvinte, fără intervenția unui conținut semantic oarecare. Ne debarasăm de problema complexă a semnificației. Mesajul, fără conținut semnificant, este redus la producerea unităților discrete, în succesiune. Este un șir. Pentru ca acest șir de unități să poată atinge extremitatea lanțului fără a fi deformat, trebuie să respectăm anumite condiții: • privitor la canalul transmițător; • privitor la mesajul însuși. Canalul: în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de mine însumi strigat/ ca să mă aud cu urechea de acum." În volumul "Roșu vertical", publicat în 1967, se oprește la momentele mari ale istoriei, fără să le fixeze în timp și spațiu, într-un efort de selecție a faptelor semnificante. Ciclul "Evocări" transcrie portrete anonime într-o ciudată îmbinare de linii, ce ne amintește de expresionism: "Guler cu pene, /Coif de fier/ Sabie lată cât șoseaua de asfalt/ ochi spart cu lumina sfâșiată/ uscată și neagră cât cerul înalt" ("Luptător
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
far cu ziduri negre, bătute de valuri cenușii. În stînga falezei, departe, la linia orizontului, se zărește o barcă cu pînze ce are catargul foarte înclinat. C. Însăși materialitatea cuvintelor A construi ficțiunea, ca parte esențială, plecînd de la însăși materialitatea (semnificantă și semnificată) a cuvintelor. Este știut faptul că, atunci cînd vine vorba de text, cele două proceduri reprezentative cardinale sînt, la prima vedere, descrierea și povestirea: una este în măsură să reprezinte lucrurile, cealaltă, evenimentele. Deci, în funcție de bunul lor mers
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pînze albe de formă triunghiulară. Astfel, se construiește un roman ale cărui "povestiri" răsfirate, din compoziția sa, își au originea mai puțin într-o "viziune a lumii" cît într-o "monitorizare atentă a cuvintelor", în dubla lor componență, formală și semnificantă. În aceeași măsură, antagonismul descriere/povestire este dintr-o dată eliminat, descrierea servind de această dată drept suport activ în elaborarea povestirii. 1. A se vedea observațiile destul de aluzive ale lui E. Ibsch (1982) și mai ales ale lui M. Raimond
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
selecție, combinare se poate descoperi jocul semnificațiilor subiacente "invarianța în variații" (Roman Jakobson). "Semiotica este evident studiul semnelor cu condiția de a depăși aceste semne și a vedea ce se petrece sub semne" (J.M. Floch, 1995: 5). Abordare a formelor semnificante, travaliu minuțios cu textul (Hors du texte point de salut "Nu există salvare în afara textului", cf. A.J. Greimas), semiotica s-a născut în anii '60 din nevoia practicienilor (antropologi, etnologi, lexicologi) de a explica procedurile de analiză și a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obținut un plus de inteligibilitate, un plus de pertinență, un plus de diferențiere. Nu am spus un plus de inteligență, de expertiză, de cultură... Semiotica oferă o anumită structurare, organizare, explicitare a mizelor unui produs, serviciu sau comportament abordat ca semnificant" (J.M. Floch, 1995: 9). Această nouă inteligibilitate originată de o logică a concretului va fi mai nuanțată, neexclusivă (acceptînd gusturi și dezgusturi vestimentare, culinare, coloristice etc.). Cu modestia sa caracteristică, A.J. Greimas, corifeul semiologiei franceze, afirma într-un interviu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pilot a disciplinelor umaniste- este interpretantul universal al reprezentărilor noastre, logocentrismul va domina lucrările unui Lacan despre inconștient, unui Jakobson despre tulburările limbajului sau Barthes despre modă; ii) la celălalt pol se va situa semiotica infraverbală, ce explorează alte regimuri semnificante și care se îndepărtează considerabil de limbă; principalele sale seturi de interogații vor fi: care este semnificația muzicii atonale sau dodecafonice sau a picturii non figurative? Care sînt limitele inferioare ale semioticii (stimulul, semnalul, urma intră în această zonă?) Percepția
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure: "studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală care înglobează toate semioticile"; "semiologia este poate chemată să se absoarbă într-o translingvistică a cărei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presă, obiectele civilizației noastre așa cum sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.). Fără să nege existența structurilor determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului determinat subiectul determinant" (P. Attalah, 1991: 319). Sensul structuralist era un sens al codului, sensul semiotic nu există decît pentru cineva ca sens propriu-zis existențial și contextual. Semiotica se deschide dialogului intercultural, rostirii individuale (parcursurile semiotice ale lui Eco
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și "imagine acustică "respectiv cu semnificat și semnificant; acești termeni au avantajul de a marca opoziția care îi separă fie între ei, fie de totalitatea din care fac parte" (CLG: 86). Semnul este deci o entitate cu două fețe: fața semnificantă (semnificant) și fața semnificată (semnificat). În esență, semiotica lui Saussure se bazează pe ideea unității semnificat/semnificant (signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imagine acustică "respectiv cu semnificat și semnificant; acești termeni au avantajul de a marca opoziția care îi separă fie între ei, fie de totalitatea din care fac parte" (CLG: 86). Semnul este deci o entitate cu două fețe: fața semnificantă (semnificant) și fața semnificată (semnificat). În esență, semiotica lui Saussure se bazează pe ideea unității semnificat/semnificant (signifié/signifiant; signified/signifier), constituind expresia adecvată (în semiotică) pentru concept/imagine acustică. Pe aceste temeiuri s-a considerat sistemul lingvistic al lui Saussure
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotic bilateral" (Al. Boboc, 1997: 25). Socotindu-l pe Saussure (alături de Peirce) între pionierii semioticii contemporane, Umberto Eco recunoaște pertinența definițiilor și conceptualizărilor saussuriene care au contribuit indubitabil la dezvoltarea unei "conștiințe semiotice". Prin această definire a semnului ca unitate semnificant/ semnificat, Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reținut inepuizabila sa bogăție combinatorică în raport cu celelalte sisteme semiotice. Trebuie stabilit dacă celelalte sisteme de comunicare dispun sau nu de dubla articulare (codul rutier, nomenclatura chimică sau matematică sînt sisteme de semne ce nu cunosc decît prima articulare în unități semnificante; pentru strigătele unor animale par să existe unități asemănătoare fonemelor, dar mesajul este nedecompozabil în unități semnificante cf și G. Mounin, 1970: 106). iii) Productivitatea este reprezentată de capacitatea locuitorilor nativi ai unei limbi de a înțelege și a produce
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau nu de dubla articulare (codul rutier, nomenclatura chimică sau matematică sînt sisteme de semne ce nu cunosc decît prima articulare în unități semnificante; pentru strigătele unor animale par să existe unități asemănătoare fonemelor, dar mesajul este nedecompozabil în unități semnificante cf și G. Mounin, 1970: 106). iii) Productivitatea este reprezentată de capacitatea locuitorilor nativi ai unei limbi de a înțelege și a produce un număr infinit de enunțuri în limba respectivă; această importantă proprietate a fost evidențiată de Chomsky (1957
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Saussure) conotație (Stuart Mill) imagine mentală (Saussure, Peirce) conținut (Hjelmslev) stare de conștiință (Buyssens) B semn (Peirce) obiect (Peirce) simbol (Ogden-Richards) A C denotatum (Moris) vehicolul semnului (Morris) Bedeutung (Frege) expresie (Hjelmslev) denotație (Russell) representamen (Peirce) extensiune (Carnap) semă (Buyssens) semnificant (Saussure) (cf. și U. Eco, 1988: 39) Într-o perspectivă diacronică îl putem situa pe Ferdinand de Saussure în contextul psihologiei asociaționiste și al sociologiei lui Durkheim (G. Mounin îl considera pe Saussure homme de son époque); de aici definirea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
șah ca principiu explicativ pentru funcționarea sistemului limbii nu este fortuită), iar la Peirce esențial este aspectul explorator, euristic al devenirii infinite a semnelor semioza nelimitată. În fond, cele două direcții nu sînt incompatibile: semnul este baza semioticii sau practicii semnificante, așa cum semioza este spațiul formării/transformării semnelor (cf. și U. Eco, 1984). Accentul saussurian este paradigmatic și spațial, cel peircian este sintagmatic, dinamic, temporal, ceea ce nu exclude însă existența categoriei polare: contextualizarea prin conceptul saussurian de vorbire și sistematica repertoriului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]