773 matches
-
multe dintre ele aflate încă în stare latentă, despre care, de multe ori, subiectul nici nu știe că le deține. Saussure numea semn ansamblul de doi termeni aflați într-o relație, o entitate cu două dimensiuni, un semnificat și un semnificant (signifiant și signifié). Peirce introduce deja o semioză, o relație între trei termeni: semnul, obiectul și interpretantul său, unde interpretantul este un câmp de semne care ne ajută să atribuim obiectului semnul care îl reprezintă 24. Semnul nu este lipsit
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
motiv că și aceștia aparțin societății civile. Este îndoielnic că răspîndirea discuțiilor despre societatea civilă va rămîne doar la nivel de discuție. Simbolul "societății civile" posedă propria sa forță cauzală, în dublul sens al verbului francez causer: a dialoga cu ajutorul semnificanților simbolici și a precipita un efect. Dar despre ce efect este vorba? Există, de fapt, mai multe efecte diferite văzute de cei care vorbesc cu căldură despre societatea civilă, incluzînd accentul pe necesitatea de a reduce violența în relațiile umane
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
problema "secvențială"), ci trebuie să înțelegem configurarea globală a evenimentelor succesive. Întotdeauna povestirea este ceva mai mult decît o serie cronologică de fapte și urmărirea derulării unei povestiri implică o reflectare asupra evenimentelor pentru a le aduna într-un întreg semnificant. Altfel spus, această noțiune permite considerarea trecerii de la secvență (propozițiile succesive ce respectă linearitatea limbii și tipul de secvențialitate) la figură (înțelegînd textul ca un întreg coerent). Noțiunea de orientare configurațională permite formularea unor ipoteze asupra interpretării textului ca un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
organizat, prevăzut cu început și sfârșit. Cu funcție de mediere, momentul operației de configurare transformă evenimentele individuale în întâmplări și formează un tot de factori eterogeni. Cu alte cuvinte, punerea în intrigă permite reunirea unor succesiuni de evenimente într-un tot semnificant ce creează "imaginea", prevăzut cu început și sfârșit, și care poate fi urmărit de cel care citește ori ascultă "povestea". Acest plan este, bineînțeles, cel care ne interesează cel mai îndeaproape aici. Cel de-al treilea mimesis sau planul reconfigurării
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
asemenea, modelul poetic are un rol atât în punerea în scenă (cadrul nocturn al bătăliei, faptul că eroul renaște odată cu apariția zorilor), cât și, în nenumăratele figuri ale semnificatului (metafore, v. 1291, metonimii v. 1274, oximoroni, v. 1273) sau ale semnificantului (efectul ritmului, contrastele, repetițiile, v. 1281, 1289 și 1290, 1318, aliterațiile, precum cele din versurile 1276: "Les MORes et la MeR Montent jusqu'au pORT") (1987: 70) Fedra V, 6: povestea lui Teramen Inserarea celebrei povestiri din finalul piesei lui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
emană din întreaga structură a cântului funebru. Tabloului de început îi corespunde tabloul final, cu trupul eroului răpus, înconjurat de femei înlăcrimate. Ritmul versurilor este inegal, și cunoaște dislocări excesive în momentele tensionate (v. 1535, 1542, 1545, 1550, 1559), rolul semnificantului este evident, de exemplu în versurile ("Sa CROUPe SE RECOURbe en REPLis ToRTeux"); studiul figurilor (sinecdoca de la început: v. 1502, 1504, 1505, metonimiile, metaforele "câmpiei de apă" din vers. 1513 și până la "spuma de sânge" din versul 1538) ar merita
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
reprezentările subiective se explică prin acomodările anterioare ale subiectului la mediul obiectiv 116. Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra gândirii care percepe, mai apasă încă mersul laborios al existenței, în vreme ce gândirea care imaginează e conștientă de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nuanțe de mov sau roz, în păr, pe față, pe tunică, pe pantaloni. Ținîndu-și strîns buzele, scuipă de cîteva ori puful din gură. Capetele găinilor atîrnă ușor, bălăngănindu-se. La modul general, descrierile productive au un rol "tranzitoriu", adică anumiți semnificanți din componența lor, printr-un proces de asimilare extinsă, contaminează segmentele ficționale care în mod obișnuit nu sînt legate din punct de vedere tematic. Astfel, tot în Leçon de choses (p. 154 și 155, 93, 99), o scenă erotică e
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de țărțămuri în care strălucește soarele. Malurile erau împodobite ca de o tapiserie minunată, cu silie roșie, cu nuferi, crini de apă, stuf și brumărele. H. de Balzac, Crinul din vale, pp. 25-26 o descriere productivă ce provine din diseminarea semnificantului OR + ROI + OUR: (88) Voilà le village du Pont-de-Ruan, joli visage suRmonté d'une vieille église pleine de caractère, une église du temps des cROIsades, et comme les peintres en cherchent pOUR leurs tableaux. Encadrez le tout de noyers antiques
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de scriere a cuvintelor încrucișate, inventarul definițiilor date cititorului, amatorul unui astfel de joc, apare ca un fel de dicționar inversat, deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumiri ce trebuie inserate în grilă, în virtutea unor constrîngeri ale semnificantului, el pune accent pe operația inversă, de atribuire. Revenind la subiectul operativității externe și cel al orientării configuraționale în ansamblul său și pentru a încheia, putem spune că aceasta din urmă trece prin procesul de producere a cel puțin unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau cu semnificații, ci în raport cu formele verbale, cu cuvintele deja ordonate în text. Cu siguranță, modelul ideal al ansamblului sistemului este un semnificat. Dar totul se întîmplă ca și cum semnificatul nu ar fi existat în minte decît sub forma grupurilor de semnificanți, a secvențelor gata făcute (reluat în 1976, p. 197). Văzute în lumina teoriei înțelegerii active a lui M. Bahtin și V. N. Voloșinov, aceste observații își întregesc sensul: "Fiecărui cuvînt din enunțarea ce urmează a fi decodată facem să-i
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
va fi rezultatul unui dublu procedeu. Pe de o parte ea va fi productivă. Este vorba de a alege o culoare predominantă pentru planetă 4 și de a stabili o listă de atribute descriptive plecînd de la observarea cu atenție a semnificantului și a semnificatului cuvîntului desemnat de culoarea reținută. De-mersul este următorul: a) Căutarea cuvintelor pentru observarea semnificantului cuvîntului (exemplu: roșu denumește prin anagramare și paronimie: "ușor", "ușier", "oușor", "roș"). b) Asocierea cuvintelor rezultate din semnificatul cuvîntului (exemplu: cuvîntul roșu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
alege o culoare predominantă pentru planetă 4 și de a stabili o listă de atribute descriptive plecînd de la observarea cu atenție a semnificantului și a semnificatului cuvîntului desemnat de culoarea reținută. De-mersul este următorul: a) Căutarea cuvintelor pentru observarea semnificantului cuvîntului (exemplu: roșu denumește prin anagramare și paronimie: "ușor", "ușier", "oușor", "roș"). b) Asocierea cuvintelor rezultate din semnificatul cuvîntului (exemplu: cuvîntul roșu prin sinonimie și asociere de idei aduce după sine "purpuriu", "sînge", "comunist", "mac"...). c) Descrierea unei planete plecînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
restrâns, ca două modalități de raportare la realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein afirmă că, pentru clasa dominantă, modalitatea predilectă de a înmagazina în constructe lingvistice realitatea este elaborată, în sensul unor conotații variate ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
un sistem ai cărui termeni sînt solidari și în care valoarea unuia din termeni rezultă din prezenta simultană a celorlalți"52. Saussure și-a organizat gândirea în jurul a două principii de bază: natură arbitrară a semnului și natura lineara a semnificantului. Cuvântul (semnul lingvistic) implică o conexiune între semnificant (imaginea acustică, respectiv sunetele vorbirii) și semnificat (conceptul pe care aceste sunete îl activează în mintea noastră). Lingvistul elvețian definește imaginea acustică, nu ca pe un sunet fizic, ci ca pe o
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în care valoarea unuia din termeni rezultă din prezenta simultană a celorlalți"52. Saussure și-a organizat gândirea în jurul a două principii de bază: natură arbitrară a semnului și natura lineara a semnificantului. Cuvântul (semnul lingvistic) implică o conexiune între semnificant (imaginea acustică, respectiv sunetele vorbirii) și semnificat (conceptul pe care aceste sunete îl activează în mintea noastră). Lingvistul elvețian definește imaginea acustică, nu ca pe un sunet fizic, ci ca pe o imprimare psihologică a sunetului. Legătură dintre semnificant și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
între semnificant (imaginea acustică, respectiv sunetele vorbirii) și semnificat (conceptul pe care aceste sunete îl activează în mintea noastră). Lingvistul elvețian definește imaginea acustică, nu ca pe un sunet fizic, ci ca pe o imprimare psihologică a sunetului. Legătură dintre semnificant și semnificat este una arbitrară, altfel spus, în cazul limbii, între semnificant și semnificat, nu există nici o relație de cauzalitate. "Legătură care unește cele două laturi ale semnului lingvistic e arbitrară, nu se bazează pe natură și afinitatea lor reciprocă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aceste sunete îl activează în mintea noastră). Lingvistul elvețian definește imaginea acustică, nu ca pe un sunet fizic, ci ca pe o imprimare psihologică a sunetului. Legătură dintre semnificant și semnificat este una arbitrară, altfel spus, în cazul limbii, între semnificant și semnificat, nu există nici o relație de cauzalitate. "Legătură care unește cele două laturi ale semnului lingvistic e arbitrară, nu se bazează pe natură și afinitatea lor reciprocă, ci există numai datorită limbii. Dar daca în raport cu conceptul, imaginea acustică apare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
datorită limbii. Dar daca în raport cu conceptul, imaginea acustică apare că aleasă în mod liber, convențional în raport cu colectivitatea ea este impusă, căci nimeni nici individul, nici grupul social nu pot modifica relația care le unește. Și dacă la un semn izolat semnificantul apare că arbitrar, în cadrul sistemului limbii el este legat în variate feluri de alte semnificante."53 Liantul dintre semnificant și semnificat fiind dat de un semn, în baza faptului că aceștia (semnificantul și semnificatul) diferă de ceilalți din proximitatea lor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
impusă, căci nimeni nici individul, nici grupul social nu pot modifica relația care le unește. Și dacă la un semn izolat semnificantul apare că arbitrar, în cadrul sistemului limbii el este legat în variate feluri de alte semnificante."53 Liantul dintre semnificant și semnificat fiind dat de un semn, în baza faptului că aceștia (semnificantul și semnificatul) diferă de ceilalți din proximitatea lor, reprezintă evidență pentru aceea că limba este un sistem având termeni cu funcționare solidara și bazată pe raporturi antinomice
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
le unește. Și dacă la un semn izolat semnificantul apare că arbitrar, în cadrul sistemului limbii el este legat în variate feluri de alte semnificante."53 Liantul dintre semnificant și semnificat fiind dat de un semn, în baza faptului că aceștia (semnificantul și semnificatul) diferă de ceilalți din proximitatea lor, reprezintă evidență pentru aceea că limba este un sistem având termeni cu funcționare solidara și bazată pe raporturi antinomice. Limba fiind constituită din valori izvorâte din sistem, iar nu din concepte cu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
i s-a adresat vorbește limba franceză. Emițătorul și receptorul trebuie să împartă un cod comun, si astfel, "o serie de coduri care va permite ca persoana să atribuie semnificație semnului"60. Codurile sunt sisteme de direcționare, care sugerează alegerea semnificanților și grupul de cuvinte corespunzător transmiterii sensurilor intenționate, în modul cel mai eficient. În atare accepție, codurile reprezintă un cadru de in-terpretare larg, utilizat deopotrivă de adresanți și de adresați pentru codificarea-decodificarea mesajelor.Comunicarea în forma ei ideală presupune că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mai convingător decât o poate face verbalul!); astfel, potrivit opiniei unora dintre cercetătorii comportamentului nonverbal, acesta ar fi chiar reflectarea expresiei emoționale a individului. Laurențiu Șoitu formulează observația că mobilitatea corpului uman este "considerată derivație poziționala", întrucât, având calitatea de semnificant, acesta "este tratat că o configurație". Autorul argumentează: "Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
folosesc termenul "jargon", deoarece acesta desemnează (ibid.) dorința utilizatorilor de a se distinge de masa mare a comunicatorilor și se exprimă prin abundența cuvintelor sau simbolurilor pretențioase. Este, în acest context, relevant detaliul potrivit căruia semnul lingvistic are două aspecte: semnificant (forma) și semnificat (înțelesul, sensul). În limbajul online studiat în paginile de față, ceea ce diferă de limbajele naturale este numai forma (semnificantul), atunci când avem de a face cu abrevieri (chiar dacă unele noțiuni sunt noi). În schimb, emoticonii sunt considerați semne
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
abundența cuvintelor sau simbolurilor pretențioase. Este, în acest context, relevant detaliul potrivit căruia semnul lingvistic are două aspecte: semnificant (forma) și semnificat (înțelesul, sensul). În limbajul online studiat în paginile de față, ceea ce diferă de limbajele naturale este numai forma (semnificantul), atunci când avem de a face cu abrevieri (chiar dacă unele noțiuni sunt noi). În schimb, emoticonii sunt considerați semne nelingvistice, pur imagistice, care transmit denotații, dar mai ales conotații. Morfemele fluide, aflate în perpetuă regenerare și transmorfoză în mediul epigenetic al
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]