581 matches
-
istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită și direcționează epoca și care, până la urmă, îi decid specificul. Dl. Theodor Codreanu este un fin analist, pe spații mici, un bun comentator de texte, Nu e și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe termenul de adîncime, feroviare în "CFR", Cuchiniș biserică stil Maramureș, sirenă de 30 de secunde peste trecerea nesemnalizată, Dacia verde încetinește, Beleghet, schitul Diaconești, repetă holograma Preluci, în text semiozele biserica, portretul etc. în parchete exploatabile, regimul silvic al semnificării, Caralița trupul de brad se usucă. Ora 18,59, la peronul gării Comănești, băi de măru' lupului, tratament cu ~ , prin strangulare, am și la ochi! trei operații și mă mai așteaptă una, sînguru' copil care l-am avut, la 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
insule [omogene] de semnificație" istorică (Zerubavel, 1998, p. 318), periodizarea constituie scheletul structural al meta-narațiunii istorice înăuntrul căruia evenimente particulare capătă sens prin raportare la întreg. Identificarea principiilor constitutive acestor sisteme de referință temporală, în calitatea lor de surse de semnificare a evenimentelor trecutului, devine esențială pentru înțelegerea modului în care o comunitate socială își administrează propriul său trecut. Chestiunile ce țin de origine, continuitate, unitate, independență și spiritualitate capătă sensuri precise și diferite în cadrul fiecărei logici de periodizare a trecutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat statal a fost pus în mișcare pentru acoperirea publicistică a evenimentului. Prima monografie dedicată subiectului, ieșită în avans pentru a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
într-o interpretare "istorică", deodată și "fenomenologică" în intenție, pentru că toate instanțele semnalate unele cu semnificații ontice, altele lingvistice, logice, ontologice reprezintă sensuri ale reconstrucției fenomenului de-naturării logos-ului sau formalizării sale, sensuri posibile printr-o conștiință a "relației de semnificare", cum ar spune Husserl, pe care o presupune fenomenul în cauză. Prin urmare, deși aici este încă vorba despre refacerea unui fapt istoric, ținta demersului o reprezintă reconstrucția (constituirea) unui fenomen a cărui interpretare nu se poate limita la reiterarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențial al Dasein-ului etc.). Fiecare ființare vizată de enunț corespunde unei intenționalități a acestuia; de fapt, ea capătă, fără putință de tăgadă, un sens "obiectual". Desigur, intenționalitatea Dasein-ului se manifestă întâi în privința ustensilității ființării, apoi, corespunzător însuși nivelului puterii de semnificare a enunțului, în privința ființării ca ființare și a ființei sale. Prin funcția intenționalității, dualitatea fenomenologică "intenție obiect intențional" capătă sens, iar orizontul ontologic de constituire este deschis; și chiar către sensul de adevăr. Enunțul, așadar, poate fi tocmai acest topos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la conceptele semnificative din istoria filosofiei, o construcție lingvistică ad hoc, potrivită doar pentru a exprima câteva sensuri proprii unui context cu totul particular. Totuși, expresia în cauză trimite de la bun început către un sens fenomenologic-existențial încărcat cu o funcție de semnificare clar determinată: utilizată de autor pentru a desemna un existențial foarte important în constituția ontologică a Dasein-ului, ea ține în semantica sa câteva sensuri fundamentale ale intenționalității (factice a) acestuia. Contextual, expresia desemnează un fenomen cerut de constituirea "fenomenului ca
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la acest volum, cât și pentru publicul cititor 6. Demersul propus nu are intenția să evidențieze celebritatea sau popularitatea autorilor sau exemplaritatea carierelor. Cu alte cuvinte, spre deosebire de alte tipuri de povestiri biografice, concretizarea acestui proiect a presupus autoreflecția și (re)semnificarea biografiei personale și intelectuale din perspectiva genului 7 și redactarea textului de către autori (naratori) în vederea publicării. Este un fragment de viață individuală, dar și de istorie socială, un exercițiu profund subiectiv de reconstituire și reconstrucție personală contextualizată cultural-istoric, reflex specific
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
acum în special la studenții mei, să înțeleagă că se poate, că uneori mai poți ocoli sistemul și demonta nedreptățile, chiar dacă asta presupune foarte multă muncă. Că există într-adevăr constrângeri structurale, dar că și noi avem un rol în semnificarea acestora și în construirea propriei realități, oricât de dezarmați ne-am simți în anumite momente ale vieții. Nu credeam că voi scrie cu așa mari emoții despre experiența mea în SNSPA, dar realizez acum că asta a însemnat pentru mine
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
timpului, un instrument al puterii, al celor cu un status socio-economic ridicat și că procesele de aculturație care însoțesc moda se propagă pe verticală, de sus în jos. Semiotica, o altă tradiție a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile care compun "sistemul modei" (R. Barthes, 1967) în baza conotaților sociale (semnificaților) atașate acestora. Analiza sociologică a modei m-a ajutat să merg mai departe cu implicațiile enunțate în istorie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acțiune socială. Epoca modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a devenit o resursă comunicațională în străduința indivizilor de a se prezenta celorlalți într-o manieră pozitivă. Asupra acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
omului primitiv care câștiga lupta pentru obținerea hranei. Ulterior, pe măsura evoluției către societățile "militante", a apărut nevoia de a consolida dominația conducătorului tribului asupra celor supuși, precum și nevoia de identificare a grupului. Astfel, haina a servit unor funcții de semnificare a puterii și de marcare a identității (ibidem). Formele comportamentului vestimentar exprimate în societățile moderne, în care structurile politice au ajuns la un stadiu superior de dezvoltare, determină distincțiile de clasă (H. Spencer 1897/1900, 183). Tocmai de aceea "uzanțele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
extrapolăm doar până la un punct concluziile desprinse din aceste scrieri. Caracteristica lumii primitive constă în schimbări lente, ireversibile ale stilurilor vestimentare, pe care le putem numi mai degrabă obiceiuri. Urmând raționamentul lui Umberto Eco (1967/2008, 41) cu privire la relațiile de semnificare, am putea vorbi de rolul social al hainelor doar din momentul în care oamenii devin conștienți de relația dintre obiect (vestimentație) și funcția acestuia. Cu alte cuvinte, haina devine un fapt cultural în momentul când indivizii remarcă, corelativ, funcțiile sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de rolul social al hainelor doar din momentul în care oamenii devin conștienți de relația dintre obiect (vestimentație) și funcția acestuia. Cu alte cuvinte, haina devine un fapt cultural în momentul când indivizii remarcă, corelativ, funcțiile sociale ale acesteia: protecție, semnificarea statutului, înfrumusețare, semnalizare sexuală. În societățile urbane, motivele adeziunii pe scară largă a indivizilor la curentele modei ar putea constitui explicații ale iradierii acestui fenomen în toate domeniile vieții sociale. După cum sublinia sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), printre cauzele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și combinarea acestora compun ținuta vestimentară a unui individ, dar nu pot avea caracter descriptiv, enunțiativ, ci doar de semnificare; c) aceste unități poartă un înțeles care derivă din acordul utilizatorilor, precum și din experiența culturală împărtășită de aceștia; înțelesurile pe care indivizii le împărtășesc cu privire la haine și la modul de purtare al acestora derivă din experiența comună. Personal, mă pronunț
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale clasei sociale. Analiza câmpului de producție al modei reprezintă o altă temă reflectată de sociologi (J. Entwistle, 2006b; J. Entwistle, 2002; E. Wilson, 2007) în baza rezultatelor cercetării lui Pierre Bourdieu. O variabilă care intervine în diferențierea practicilor de semnificare și de consum a hainei este, în opinia sociologului francez, câmpul de producție, adică industria modei (P. Bourdieu, 1979/ 1984, 232), "un exemplu perfect al întâlnirii dintre istoria câmpului de producție, care are legi proprii de schimbare, și istoria spațiului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
seducător de transmitere a informației calibrată consumului de masă. Ne vom Îndrepta atenția În continuare, asupra mizelor contracarării critice ale acestor realități fundamental incompatibile arhitecturii. Prin opoziție caracterului spectaculos, identificăm o miză a fotografiei de arhitectură În profunzimea actului de semnificare. O discuție despre acesta trebuie să Înceapă reflecția asupra adevărului fotografic situat Între realism și manipulare, pentru a demonstra complexitatea relaționară a ultimelor două calități și dificultatea de ale atribui a priori o valoare pozitivă sau negativă. Dezvăluirea adevărului Între
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
deschidere, una ce așteaptă să se închidă în primul sens ce conține o aparentă coerență și este însoțit de evidența adeziunii altora. Marea miză a educației o constituie facilitarea unui sens propriu al existenței, împreună cu deschiderea către alte posibilități de semnificare; un fundamentalism al refuzului oricărei închideri definitive. Din păcate acesta cere un efort continuu de recompunere a identității pe fondul unei permanente tentații a odihnirii în impersonal. * Lupta, la scară mondială, împotriva terorismului are ca efect nașterea altor tipuri de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
necesită întotdeauna prinderea lui într-un sistem pentru a putea a putea avea pretenția de sens, în timp ce simbolul are capacitatea de a naște sensul, aproape indiferent de context (nu necesită trimiterea la alte semne, ci doar la un context de semnificare). * Timpurile noastre încă își mai așteaptă arta care să le descifreze modul de-a fi. Puținătatea ideilor naște fundamentalisme; fundamentalistul este robul primei și singurei idei mari de care s-a apropiat. Fundamentalismul este credință și dorință de a crede
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tratând efectele muncii repetitive din industriile textile și rolul moralului și atitudinilor asupra performanței și a oboselii, va favoriza utilizarea altei denumiri. Se va vorbi despre "psihologie industrială"; • în anii 1970, expresia "psihologia muncii" se va generaliza. Ea va permite semnificarea faptului că nu numai în industrie se muncește! Mai multe lucrări de bază vor fi publicate sub acest titlu (Lévy-Leboyer, Sperandio, 1987, de exemplu). În țările anglo-saxone, această denumire este puțin folosită, fiind preferată cea de psihologie a muncii și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
că rațiunea sub care a stat alegerea acestor două sinonime în precizarea distincției natură-persoană ar fi fost distincția logică pe care Aristotel o face între ouaia ngorg și ouaia Suuwga. Prima sintagmă ar fi fost pusă în legătură cu unoamaig dată fiind semnificarea concretului și individualului, cea de a doua cu ouaia în legătură cu accepțiunea de general și comun. O asemenea ipoteză nu stă însă în picioare decât cu dificultate întrucât Părinții greci nu o afirmă în mod explicit nicăieri. Mai sigur este că
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
trebuie înțeleasă ca o ordine imuabilă și fixă, ci ca dinamică existențială a actului de primire și comunicare. Așa cum bine spune Yannaras, ierarhia nu trebuie privită ca o formă rațional-metodologică de gradare a diferențelor cantitative ale cunoașterii, ci expresia și semnificarea unei realități existențiale, cunoașterea înțeleasă drept participare empiric-universală la această realitate. Cunoașterea mediată de ierarhie trebuie înțeleasă ca depășind înțelegerea staticrațională a esențelor semnificate în mod obiectiv și referindu-se la cunoașterea conștientă dinamic universală a alterității persoanelor și lucrurilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sus, toate pelerinajele au loc în istorie. Nici locurile de pelerinaj ori moaștele/relicvele nu scapă din această logică istorică, putându-și schimba definiția... canonică a peregrinului ideal/bine-venit odată cu definiția propriei substanțe. și nu mă refer atât la (re)semnificarea religioasă, în spirit ecumenic/irenic, a unor locuri de pelerinaj ori relicve, care își pot schimba pașnic „publicul-țintă” (din perspectiva pelerinilor, ținta însăși se schimbă), primind o altă categorie de pelerini ori mai multe categorii deodată (în bună înțelegere, chiar dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
emiterea unor judecăți de valoare. Măsurarea ține mai mult de dimensiunea „impersonală” a educatorului. Așa se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil întrun cadru de referință axiologic. Examenul este o modalitate de evaluare care se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El presupune o cântărire, o cumpănire, o circumscriere a competențelor achiziționate până la
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
al actului lingvistic concret și de relațiile sintactice în care intră în organizarea textului - produs al comunicării. Variabila, purtătoare a sensurilor gramaticale, reprezentată de morfemul gramatical (sau grup de morfeme gramaticale), numită și flectiv 2, asigură cuvântului desfășurarea funcției de semnificare (proprie morfemelor, în funcție de poziția lor în sistemul gramatical al limbii) și participarea la funcția de comunicare a enunțului, în strânsă dependență de cadrul situațional al actului lingvistic și (sau) de relațiile sintactice în care intră în structura textului. Caracterul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]