625 matches
-
referențial al epocii. În aceste condiții, întoarcerea la textul eminescian, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, cu instrumentarul pe care ni-l pune la dispoziție știința modernă și cu asumarea presupozițiilor care domină receptarea, oferă șansa unei reevaluări a semnificatului publicistic. Demersul hermeneutic, înțeles ca dialog productiv al interpretului cu opera, are ca scop decelarea întrebărilor fundamentale la care răspund articolele poetului și nu aplicarea unor grile procustiene de lectură. O viziune integratoare asupra scrisului eminescian, prin corelarea tuturor dimensiunilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistic al epocii. Demersul semiotic a permis eludarea interpretărilor ideologice, pentru că, dincolo de afinitățile politice ale lui Eminescu, am fost interesați de modalitățile de semnificare ale limbajului eminescian, de structura și funcționalitatea semiozei publicistice și de nuanțele pe care le imprimă semnificatului unul sau altul dintre parametrii situației de comunicare. Aplicarea modelului hexadic de analiză precum și procesarea corpusului cu instrumente aparținând informaticii au operat deschideri considerabile la nivelul interpretării demonstrând, dacă mai era nevoie, potențialul semnificativ al limbajului eminescian. Semn al uneia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
inclusiv îngerii, trebuie să se plece în fața omului originar, pentru că acesta e oglinda minții divine, în care se reflectă toate proiectele Creatorului. Trecerea de la subiectivitatea umană atotcuprinzătoare la regimul obiectivărilor care o limitează și i se impun din afară e semnificată, între altele, prin tema schimbării veșmintelor. în condiția lui aurorală, se spune, omul are veșminte de lumină. Ele constituie manifestarea interiorului uman, radiația sufletului uman ceresc strîns articulat cu strălucirea divină. în acest caz, veșmîntul nu acoperă și nu limitează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la o sursă (emițător) la un destinatar (receptor) prin intermediul unui cod (limbă naturală) și al unui canal. Elementul concret care facilitează actul comunicării este semnul lingvistic, rezultat al asocierii dintre un element perceptiv - semnificantul - si un element conceptual neperceptibil - semnificatul . Relația dintre semnificant si semnificat este semnificația. Conform concepției psihologice a lui F. de Saussure despre limbă ca sistem, “Semnul lingvistic nu unește un lucru cu un nume, ci un concept cu o imagine acustică”. Lingvistul fixează modelul diadic al
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un destinatar (receptor) prin intermediul unui cod (limbă naturală) și al unui canal. Elementul concret care facilitează actul comunicării este semnul lingvistic, rezultat al asocierii dintre un element perceptiv - semnificantul - si un element conceptual neperceptibil - semnificatul . Relația dintre semnificant si semnificat este semnificația. Conform concepției psihologice a lui F. de Saussure despre limbă ca sistem, “Semnul lingvistic nu unește un lucru cu un nume, ci un concept cu o imagine acustică”. Lingvistul fixează modelul diadic al semnului lingvistic: “Propunem să se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se referă (reprezentanții teoriei physei, apoi, către sfărșitul primului mileniu, anomaliștii), iar la polul opus, cei care neagă o astfel de legătură (Democrit, Aristotel, reprezentanți ai teoriei thesei, apoi analogiștii). Distincția semn - simbol pornește de la aceeași idée a legăturii cu semnificatul. “în general, termenii semn și simbol se deosebesc: dacă, într-un fel, orice simbol este un semn, adică un lucru care ține locul altui lucru, un semnificant care trimite la un semnificat, trebuie precizat că raportul simbolului cu ceea ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o determinare de tip cauzal între conținut și expresie. În limbi diferite, același obiect este denumit altfel; apoi, în cazul sinonimiei, aceluiași semnificat îi corespund mai multe semnificante (oculist/oftalmolog) sau al omonimiei, unde același complex sonor este folosit pentru semnificate diferite. Saussure a arătat că semnificantul este arbitrar în raport cu semnificatul, în sensul că nu există nici o legătură necesară între complexul sonor și conceptul pe care îl exprimă. Aceasta înseamnă că nimic din natura conceptului nu impune exprimarea printr-un anumit
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbi diferite, același obiect este denumit altfel; apoi, în cazul sinonimiei, aceluiași semnificat îi corespund mai multe semnificante (oculist/oftalmolog) sau al omonimiei, unde același complex sonor este folosit pentru semnificate diferite. Saussure a arătat că semnificantul este arbitrar în raport cu semnificatul, în sensul că nu există nici o legătură necesară între complexul sonor și conceptul pe care îl exprimă. Aceasta înseamnă că nimic din natura conceptului nu impune exprimarea printr-un anumit complex sonor: “Legătura ce unește semnificantul de semnificat este arbitrară
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu există o relație necesară de tip cauză-efect ori invers. Lingvistul austriac K. Bühler (1934) definea semnul lingvistic prin trei dimensiuni: simptom, ca expresie a emițătorului, manifestând ceva despre cel care îl produce; semnal, pentru receptorul său și simbol în raport cu semnificatul său „real", întrucât desemnează printr-un concept ceva aparținând unei realități care este sau cel puțin se consideră a fi independentă atât de emițător cât și de receptor. Din perspectiva teoriei lui Bühler, limbajul animal corespunde, unei reacții vitale cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
poate fi percepută atât din punct de vedere lingvistic, cât și pedagogic. Componenta pedagogică stă la baza teoriei învățării limbajului și a copmunicării; componenta lingvistică reprezintă cunoașterea abstractă a unei limbi, prin achiziții despre formele limbii, despre evoluția acestora, corelând semnificatul cu semnificantul în procesul semnificării, al producerii de sens. Competența de comunicare impune individului aplicarea competenței lingvistice proprii în actul comunicării personale și interactive. Competența lingvistică asigură suportul pentru comunicarea personală, deci nu constituie scop în sine al educației comunicării
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
12). Regăsim aceeași funcție a ghilimelelor atunci cînd menționăm nu un enunț, ci un cuvînt izolat; de exemplu, dacă un gramatician spune: "Pisică" este un substantiv feminin cuvîntul "pisică" este pus între ghilimele pentru că desemnează semnul lingvistic, cu semnificantul și semnificatul său, și nu animalul. Acest tip de utilizare în care enunțiatorul se referă la semnele însele este numită autonimică; ea se opune utilizării uzuale numită standard, în care cuvintele se referă la realități exterioare limbajului (astfel se întîmplă cu "pisică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că referentul este unic și accesibil plecînd de la context, în alți termeni, el trebuie să presupună că enunțiatorul respectă legile discursului (vezi cap. 2). Substantivul propriu Descrierea cu articol definit este o desemnare indirectă pentru că ea trece prin proprietăți, prin semnificatul substantivului, pentru a accede la referent; în schimb, substantivul propriu desemnează direct referentul. În momentul în care aude sau citește "Antibe", co-enunțiatorul vizează în mod direct un anume oraș, cu referentul căruia el este mai mult sau mai puțin familiarizat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
reluare a unei unități dintr-un text cu ajutorul unei alte unități, aparținînd aceluiași text. Anaora poate relua un termen în cele trei dimensiuni ale sale: - avînd același referent: un cal... el...; - avînd același semnificat: cartea lui Paul... a mea.... Aici semnificatul pentru "carte" este cel anaforizat și nu referentul (nu este vorba de aceeași carte); - avînd același semnificant: "Floare" este un cuvînt frumos; el are șase litere. Pronumele el nu reia nici referentul, nici sensul lui floare, ci cuvîntul însuși. Anafora
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și la "ecou"60, termen legat de comunicare. Dar în acest domeniu depindem adesea de conjuncturi, căci un asemenea nume evocă unități lexicale variate și este conceput tocmai pentru a stîrni imaginația. Desemnările deturnate sînt cele mai frecvente. Ele utilizează semnificatul atașat unei unități existente, care pot fi substantive care țin de competența lingvistică ("Clinique") sau substantive proprii (istorice, geografice...), care țin de competența enciclopedică ("Atena"). Strategia de desemnare are avantajul de a se sprijini pe termeni care au deja o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Alegerea lui "Elysemat", de exemplu, rezultă dintr-un acord între valorile atașate mărcii (Guerlain) și categoria de produs (fond de ten). Numele respectiv este produsul a ceea ce psihanaliștii numesc, ca urmare a studiilor lui Freud asupra viselor, o "condensare". În semnificatul "Elysemat" sînt astfel condensate și amalgamate prin pronunție, dar și prin grafie (în special prin Y), un ansamblu mai mult sau mai puțin vag de alte cuvinte: ELYSÉE(S), ELISE, LYS61, LISSE 62... MAT ELYSÉES (legat de prestigioasa stradă pariziană
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cuvîntul "Cristal", de exemplu, se află în centrul unei întregi constelații: - este legat, în limbă, de un anumit număr de expresii idiomatice ("transparent precum cristalul", "fragil precum cristalul", "puritatea cristalului"); - este asociat cu fabricarea veselei rafinate și scumpe (sticle, pahare); - semnificatul său posedă anumite particularități fonice; de exemplu, el conține două vocale, din care prima este vocala cea mai închisă din franceză și a doua, cea mai deschisă; începutul său este omofon cu "cri", "Cristos" etc. Discursul publicitar trebuie să-și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
teoriei prototipurilor ca fundament al semanticii "cognitive". După cum arată fondatorul integralismului lingvistic, teoria prototipurilor nu poate susține un asemenea proiect disciplinar, deoarece ea nu îndeplinește condiția de bază a oricărei semantici: aceea de a se situa la nivelul limbajului (al semnificatelor), și nu la nivelul "lucrurilor" desemnate prin limbaj. Prin urmare, concluzia lui Coșeriu este una severă, dar pe deplin îndreptățită: "singura semantică cu adevărat "cognitivă" (care încearcă să stabilească structura cunoașterii intuitive primare, așa cum se manifestă în limbi, sau modul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
distinge și între lexicul primar, structurat, și lexicul secundar, nestructurat din punct de vedere idiomatic) este semantica structurală. Semantica prototipurilor, [...] în calitate de "cognitivă", nu este semantică, pentru că se referă la structura speciilor, și anume, a "lucrurilor" desemnate, nu la cea a semnificatelor; și, în calitate de "semantică" (disciplină care operează cu unități lingvistice de conținut), nu este cognitivă, pentru că ignoră cu desăvârșire cunoașterea lingvistică ce reprezintă semnificatele ca atare și ia în considerare doar aplicarea acestora în desemnare, confundând cunoașterea semnificatului, cunoașterea lingvistică, cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este semantică, pentru că se referă la structura speciilor, și anume, a "lucrurilor" desemnate, nu la cea a semnificatelor; și, în calitate de "semantică" (disciplină care operează cu unități lingvistice de conținut), nu este cognitivă, pentru că ignoră cu desăvârșire cunoașterea lingvistică ce reprezintă semnificatele ca atare și ia în considerare doar aplicarea acestora în desemnare, confundând cunoașterea semnificatului, cunoașterea lingvistică, cu cunoașterea despre "lucruri"."107 Trebuie să precizăm, totuși, că, pe de o parte, eroarea semnalată de către lingvistul de la Tübingen nu îi vizează pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la cea a semnificatelor; și, în calitate de "semantică" (disciplină care operează cu unități lingvistice de conținut), nu este cognitivă, pentru că ignoră cu desăvârșire cunoașterea lingvistică ce reprezintă semnificatele ca atare și ia în considerare doar aplicarea acestora în desemnare, confundând cunoașterea semnificatului, cunoașterea lingvistică, cu cunoașterea despre "lucruri"."107 Trebuie să precizăm, totuși, că, pe de o parte, eroarea semnalată de către lingvistul de la Tübingen nu îi vizează pe psihologii cognitiviști care au elaborat și utilizat teoria prototipurilor, ci doar pe semanticieni precum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
criteriilor extralingvistice în numeroase abordări care pretind să utilizeze o perspectivă lingvistică în analiza textemelor. O atare suprapunere se constată în unele explorări paremiologice de factură tematică, dar mai ales în majoritatea demersurilor cognitiviste, a căror consecință este confuzia între semnificate și "lucrurile" desemnate prin intermediul lor. Confuzia poate fi, însă, evitată prin adoptarea și utilizarea riguroasă a distincției coșeriene între desemnare, semnificație și sens, pe care o vom detalia în capitolul următor. b) Preeminența dimensiunii gramaticale (sintactice) asupra dimensiunii semantice. Această
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Însă toate aceste... expresii trebuie apreciate la justa lor valoare. De exemplu, pentru a ne opri doar la una dintre cele trei formulări de mai sus -, Eugeniu Coșeriu avertizează că "limbajul este, într-adevăr, expresie cu semnificat [...], dar în limbaj semnificatul și nu expresia este determinantul și [...], prin urmare, expresia există prin semnificat și nu invers; sau, altfel spus, [...] semnificatul este finalitate sau funcție a limbajului, în timp ce expresia servește doar ca instrument al acestei funcții. De aici faptul că, în principiu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintre cele trei formulări de mai sus -, Eugeniu Coșeriu avertizează că "limbajul este, într-adevăr, expresie cu semnificat [...], dar în limbaj semnificatul și nu expresia este determinantul și [...], prin urmare, expresia există prin semnificat și nu invers; sau, altfel spus, [...] semnificatul este finalitate sau funcție a limbajului, în timp ce expresia servește doar ca instrument al acestei funcții. De aici faptul că, în principiu, instrumentul poate fi unul oarecare [s.n.]. Prin urmare ar fi mai potrivit să se spună că limbajul este semnificat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reală", între semn și "lucrul" denotat"; obiectul desemnat e, în general, acela vizat de un semnificat de limbă (George e deștept), însă, în desemnările metaforice și/sau ironice, poate fi diferit de obiectul vizat de semnificat (Bravo, deșteptule!...); b) semnificația/semnificatul (germ. Bedeutung, sp. significado, fr. signification, en. meaning), i.e., "conținutul unui semn sau al unei expresii dat într-o anumită limbă și exclusiv prin intermediul limbii înseși"; astfel, în limba română, cuvântul deștept (al cărui semnificat se apropie de, dar nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ales dacă prin semantică înțelegem studiul "conținutului" lingvistic, iar "prin "conținut" înțelegem, în același timp, "formă" și "substanță" semantice sau, pentru a ne exprima mai bine, "substanța" semantică "formată" lingvistic"238. Dacă luăm ca bază a discuției noastre opoziția dintre ""semnificate", care sunt lingvistice, și "lucrurile" desemnate, care nu sunt materie lingvistică [s.n.]"239, atunci e evident că o semantică elocuțională nu e posibilă, pentru simplul fapt că "lucrurile" desemnate, adică elementele corespunzătoare nivelului "universal" (= elocuțional) al limbajului, "nu sunt materie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]