1,055 matches
-
ascuns anglo-americanilor orice alt considerent strategic, În special o reflecție lucid... asupra sorții Europei Centrale. Este adev...raț, aceast... zon... era atunci pentru americani o „terra incognita” (J. Faure) care nu-i interesa, cu excepția rarelor perioade cînd anumite evenimente le sensibilizau opinia public.... Pentru ei, Europa de Est aparținea ariei de competent... a Mării Britanii. Într-adev...r, aceasta acorda zonei o atenție real..., Ins... mai mult În funcție de interesele proprii și imediate decît În virtutea ap...r...rîi altruiste a statelor de acolo. Astfel, desi
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de îmbătrânire în revista Prevention; apoi, doi ani mai târziu, sunt publicate rezultatele cercetărilor sale despre cancer. Însă, abia în 1977, când a apărut lucrarea sa de succes numită Supernutrition for healthy hearts (Supernutriția pentru inimi sănătoase) nutriționiștii au fost sensibilizați în ceea ce privește rolul radicalilor liberi în bolile cardiace. Teoria radicalilor liberi ca explicație a îmbătrânirii și a măririi numărului bolilor o dată cu vârsta este în final acceptată în anii ’80 de o parte a comunității științifice. Însă abia din anii ’90 această
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
putea fi, probabil,și ele prevenite. Declarația de la Saas Fee din 1992 și recomandările Alianței pentru cercetarea asupra îmbătrânirii din 1994 sunt inițiative de anvergură întreprinse de oameni de știință, specialiști în domeniul alimentației și al terapiei nutriționale, pentru a sensibiliza mai mult guvernanții și publicul în ceea ce privește importanța alimentației și a suplimentării cu vitamine și cu minerale, în general, și cu antioxidanți, în particular. Aceste intervenții de sensibilizare din partea profesioniștilor în nutriție sunt cu atât mai justificate cu cât, pe măsură ce s-
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
împotriva unui sânge Rh pozitiv transfuzat; dar, spre deosebire de aglutininele din sistemul AB0, în plasma persoanelor Rh negative nu se găsesc anticorpi anti-Rh. Așadar, la un prim contact cu sânge Rh pozitiv nu are loc aglutinarea hematiilor primitorului, dar această expunere sensibilizează sistemul imun la antigenul Rh și la o nouă transfuzie cu sânge Rh pozitiv apare aglutinare și hemoliză. Sensibilizarea Rh are loc și când mama Rh negativă dă naștere unui copil Rh pozitiv (factorul Rh se transmite de la tată). Eritrocitele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de oaie. Ele participă la răspunsurile imune mediate celular și nu depind de prezența anticorpilor circulanți. Limfocitele T helper sau celulele supresoare, stimulează sau inhibă transformarea limfocitelor B în celule producătoare de anticorpi. Limfocitele citotoxice produc liza celulară când sunt sensibilizate de antigenele de pe suprafața celulelor participând la fenomenele de rejet a grefei tisulare incompatibile cu cele ale gazdei. Limfocitele killer sunt capabile să distrugă diverse celule tumorale sau celule infectate viral. Sunt celule asemănătoare limfocitelor cu granulații în citoplasmă. Mecanismul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru autonomia spiritului german, a uitat chiar în începutul dramaturgiei sale calea de-a se face conductor și actorului. Daca i-ar succede încercărei de față să întemeieze o cunoștință (Bewusstsein) mai adâncă asupra unei arte care e chemată să sensibilizeze cele mai nalte comori spirituale ale popoarelor în forma cea mai nobilă și să influințeze astfel asupra a mii de oameni, într-un mod (vivificător) regenerator (befruchtend) și liberat de 315 r sarcina vieței de toată ziua; daca i-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de pictor. Din această primă afirmare (Bestimmung) justă să cercăm a deduce urmări (Folgerungen) prin cari să ni se lumine întreg ținutul acestei arte și să ni se facă înțeleasă o mulțime de fenomene (Fulle von Erscheinungen). Artea dramatică (Schauspielkunst) sensibiliză opul dramatic al poetului prin mijlocul individualităților omenești cari prin fizionomie, prin ținută, prin gest 318 v și ton întrupează (încorporă) (întru) cu adevăr viu și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât e ființă cugetătoare, ci îi sânt necesarii spre aceea lunga e ostenitoarea laboare a cugetărei și educațiunea culturei ștințifice, tot așa de puțin e în stare și o individualitate, fie cea mai dotată, cea mai bine făcută de a sensibiliza deja (ca un asemenea numai) un caracter poetic și de-a ne transporta într-o iluziune adevărată. Ea trebuie învățată și formată pentru aceasta, Aristotele concepe artea actorului ca aceea care lucră cu materialul tonului în opozițiune cu celelalte arte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Originalitatea de espresiune e începutul și finitul a orce arte". {EminescuOpXIV 236} care țintește la sensibilizarea dramei, ele apar în cerința d-a îndreptăți egal frumosul și adevărul. Însă asta e posibil numai prin pătrunderea momentelor amîndorora. Artea reproducțiunei dramatice sensibiliză individualitățile născute de fantazia poetului dramatic. Ea e supusă așadar, despre partea înfățisărei sensibili, legei frumosului; asta o are comun cu sculptura și pictura. moment (? ) Însă ea dezvăluie caracterul omenesc în toată movibilitatea devenirei sale (Beweglichkeit seines Werdens), în toată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
supusă așadar, despre partea înfățisărei sensibili, legei frumosului; asta o are comun cu sculptura și pictura. moment (? ) Însă ea dezvăluie caracterul omenesc în toată movibilitatea devenirei sale (Beweglichkeit seines Werdens), în toată plinătatea cugetului și voinței sale. Reprezentatorul trebuie să sensibilize aceste microcosm cu o claritate atât de diafană încît să vedem totodată dinainte-ne izvoarele simțirei și a acțiunei și flucțiunile felurite (mannigfaltig) în cari degeneră izvoarele, și să simțim împreună cu el toate afectele sufletului său, toate situațiunile animei sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
auditorului prin rațiune; aceasta-i numai aparența lui cea dentîi. În privință artistică accentul are mai mult dătoria nu numai de-a ne trăda simțului intern pur și simplu înțelesul logic al coprinsului, ci el are încă de-a ne sensibiliza intuițiunea aceea pe care neapărat o naște-n noi coprinsul. Transferând prin ton asupra auditorului sufletul dinlăuntru al celor grăite și întrupînd oarecum tonul, el e accentul simbolic. Abia acest accent aparține artei, și dezvoltarea precum și întrebuințarea sa e una
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un ce abstract, ci de-a-i putea da corp corespunzător și însuflețit de spiritul poetic. Acea declamațiune corespunde așadar poeziei, în cât ea e manifestare a spiritul[ui] în forma idealei sensibilități a cuvântului, acea declamațiune-i corespunde care-o sensibiliză și auzitorului această coeziune internă și această pătrundere reciprocă. Tonul artistice cultivat lasă a transpărea înrudirea internă a spiritului cu materia sa, sunetul articulat, el ni dă corpul cel arhitectonice-frumos. Tonul cultivat artistice altoiește sufletul cuvenit în coprinsul întrupat prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totdeuna să se depărteze și să se înlocuiască prin cel corect, prin o deșteaptă, corectă și clară înțelegere a sensului vorbirei. ACCENTUL SIMBOLIC În privința artistică accentul logic nu e decât o treaptă precursorie la accentul acela care are de-a sensibiliza și prin ton intuițiunea aceea pe care sensul celor vorbite o stârnește în auditor. Pe acest din urmă noi, în împărțirea ce i-am făcut-o părții spețiale, l-am numit accent simbolic. Aicea tonul cu care sânt grăite singuratecele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toată arta nu consistă în fond decât [în] o grosieră copie a lucrului, pe care l-a luat asupră-și formațiunea limbei în începuturile ei. Forma a doua, mai naltă, a accentului simbolic e aceea în care el cearcă a sensibiliza prin ton ceea ce aparține cercului de cuvinte cari au de obiect intuițiuni sensibile. Cu această treaptă se-ncepe abia proprie puterea accentului simbolic. De acestea se țin mai întîi espresiunile acelea cari însemnează impresiunile percepțiunilor simțurilor și pe cari artistul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însemnări {EminescuOpXIV 315} aceleia la care abia ni se mai reamintește de înrudirea caracterului ce zace în sunet cu noțiunea ce el o esprimă. Accentul simbolic al stadiului al doilea are destinațiunea, cum am arătat-o și mai sus, ca să sensibilizeze și prin ton importanța întreagă a vorbei care e formulată deja în sunetul acelei vorbe înseși. El produce în auditor un șir neîntrerupt și schimbător de imagini cari, prin coloarea tonului lor, se mărginesc una pe alta cu o evidență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deodată o figură din lumea mare cu ritmul iambic, ca Benvolio de pildă în scena întîi din Romeo și Iulia, sau ca ducele de Cornwall despărțind în Lear pe Kent și pe șambelanul Curții, atuncea greutatea ritmului trebuie să ni sensibilize aceste antiteze. Iambul, în situațiuni de felul acelora unde el esersă și influința simbolică de-a ne transporta dintr-o sferă anterioară va trebui să se prezinte cu o altă greutate decât când am auzi aceleași pasagie în mijlocul dialogul[ui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
primul moment arătarea esterioară (fizică) a personalității în propria ei distinctivitate caracteristică. Aceasta are de-a o realiza masca caracteristică. Fiece caracter poetic în genere e reprezentarea unei idei generale în persoana individuală; și de-aceea și esteriorul fizic are să sensibilizeze prin arătarea [sa] această idee precizată de autor. De-aceea în mască vrem să vedem personalitatea întreagă în delimitări atât de esacte încît din ea să ni vorbească caracterul. Așadar masca, prin importanța espresiunii ei, trebuie să ne îngrădească într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el are să sisteze acea neputință de care bolește natura, aceea de-a putea numai rar să facă dintr-un esterior sensibil o adevărată revelațiune a personalității. Puntul de vedere esențial pentru masca actorului va fi dar acela ca el să sensibilizeze, într-o espresiune (sigură, prinsă) concretă a feței, puterile acelea cari mișcă pe individ. Ce se atinge de naționalitate susținem pentru mascare limitele dezvoltate mai sus în privința acestui moment antropologic. Unde un individ se ridică esențial dintr-o anumită individualitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cerc anumit; de-aceea și actorul n-are să se mulțămească cu tonul fundamental ce-i e propriu lui, ci trebuie să-l transforme întotdeuna și să facă din el un purtător al caracterului aceluia pe care vrea a ni-l sensibiliza. Rezolvarea acestei probleme e una din cele mai grele din toată reprezentarea dramatică. Ea se-ntemeiază pe de o parte pe o flexibilitate și elasticitate mare a vocei, pe de alta în facultatea de-a păstra până la fine în reprezentarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intensivă decât la Franz Moor. Energia cea diabolică a lui Ricard III, care la Franz Moor s-a zgârcit într-o sofistică caricatură, îi restrânge tonul fundamental al acestuia după măsuratul caracterului lui propriu. Sânt tipuri cari nu se pot sensibiliza, în deplină conformitate cu ființa lor, fără acel ton fundamental metalic din care să revibre puterea intensivă a unei naturi eroice; tot astfel individualitățile cu deosebire ideale, adică cele purtate de intuițiuni și simțăminte suprasensuale, nu se pot sensibiliza fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pot sensibiliza, în deplină conformitate cu ființa lor, fără acel ton fundamental metalic din care să revibre puterea intensivă a unei naturi eroice; tot astfel individualitățile cu deosebire ideale, adică cele purtate de intuițiuni și simțăminte suprasensuale, nu se pot sensibiliza fără un așa ton fundamental care, prin natura lui spirituală, să oglindeze adevărul patosului lor. Din tonul fundamental al marchizului de Posa trebuie să răsară energia unui suflet ideal; lui nu-i trebuie pe-atâta tonul grăunțos (kornig) și plin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actorilor teme de felul acesta ar trebui să fie neapărat, pentru că ele ascuțesc nemărginit de mult conceperea personalităților poetice și pentru că îndreaptă întotdeuna simțul la individualizarea celor generale. Cu asta ar putea să se combine eserciții practice, spre a și sensibiliza cele privite înăuntru prin intuițiune. Mai întîi ar trebui să se distingă prin ton fundamental antiteze caracteristice generale, în deosebirile lor desemnate cu trăsuri mari. Va să zică actorul ar avea aicea tema de-a 433r afla tonul fundamental la singuratecele categorii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
influințează asupra lui. Acea dispozițiune sufletească care rezultă pentru caracterul singular din întregul acțiunii dramatice, acea dispozițiune trebuie să fie firul pe care decurge vorbirea și pe care ea-l reia în orce moment al reînceperei sale. Fără de-a sensibiliza prin această mijlocire între diferitele vorbiri ale dialogului acestea nu se prezintă decât ca fire rupte și legate numai esterior, nu însă ca un fir de viață ce se toarce el însuși. A doua speție de mijlocire împreună individul ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rupte și legate numai esterior, nu însă ca un fir de viață ce se toarce el însuși. A doua speție de mijlocire împreună individul ce reapare cu momentul în care noi l-am părăsit. Aicea e tema artistului dramatic, ca să sensibilizeze astfel în personalitatea sa dispozițiunea care s-a născu]t în vremea aceea în starea sufletească a individului; însă astfel încît să recunoaștem într-o clipă și în forma cea mai determinată acea formațiune de viață a caracterului condiționată de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]