1,101 matches
-
al nostalgiei, prin muzeul Antipa al antipatiei, prin Foișorul de Foc al răcelii, prin strada Uranus cu cerul plin de stele, abia în liceu triunghiul inițial se lărgise nesigur, pipăitor, șovăitor, ca o amibă sau ca o palmă cu degete senzitive, desfăcute, cu urmele pașilor noștri drept amprente digitale și cu șinele 26 și 5 ca linii ale Dragostei și ale Norocului, cu Dealul Mitropoliei ca podiș al lui Venus, cu norii reflectați în ape ca noițe pe unghiile lacurilor Floreasca
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
proprioceptivă deține un rol deosebit de însemnat. Buna funcționare a organelor de simț va favoriza apariția rapidă a excitației în celulele receptoare. De asemenea, timpul cât mai scurt de transmitere pe căile aferente și, mai ales, de procesare la nivelul cortexului senzitiv (unde se cunoaște că se consumă un timp mai îndelungat - Ardelean, 1990, citat de Stoica, 2000, p. 20) a impulsurilor nervoase provenite de la organele de simț, va determina manifestarea de acte și acțiuni motrice cu indici ridicați de viteză. * Viteza
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
corporale și al lateralității. Schema corporală este un element de bază în construirea personalității, ea este reprezentarea pe care o are fiecare despre propriul corp (Albu și colab., 2006, p. 26). Schema corporală se construiește puțin câte puțin datorită achizițiilor senzitive și chinestezice. Aceste achiziții sunt integrate progresiv în viața cognitivă a copilului. Schema corporală este percepută și creată numai în condițiile în care se pleacă de la mișcare. Ea nu este anatomică, ci funcțională. Dezvoltarea schemei corporale parcurge următoarele etape (de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
observa pe cei din jur, urmăresc cu atenție modul de gândire al majorității semenilor lor și caută să perceapă care sunt tendințele, ce opinii încep să domine, care anume opinie se va impune. Conform "spiralei tăcerii", oamenii au un organ senzitiv cvasi-statistic prin care evaluează atât opiniile și tipurile de comportament aprobate sau dezavuate în mediul în care trăiesc, cât și care sunt opiniile și formele comportamentale care câștigă sau pierd putere. Teoria "spirală tăcerii" a stârnit deopotrivă interesul unor cercetători
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
instrumentarul" oricărui individ preocupat de cunoaștere. Multimedia, așa cum o definea Tay Vaughan, aceasta înseamnă "orice combinație de text, elemente de grafică, sunete, animație și secvențe video care ajung la dumneavoastră prin intermediul calculatorului sau a altor mijloace electronice. Cand combinați elemente senzitive ale noțiunii de multimedia imagini și animații uluitoare, sunete antrenante și secvențe video captivante, dar și informații prezentate sub formă de text brut puteți electriza centrii nervoși ai gândirii și ai acțiunii din mințile oamenilor. Cand le oferiți controlul interactiv
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
cea mai slabă interferare, fiind în realitate dificil să avem o privire de ansamblu relaționată de natura atenției și de corelările acesteia cu selecția sau controlul mișcării. Capitolul IV PROCESAREA INFORMAȚIILOR SENZORIALE În această secțiune vom examina natura procesării informațiilor senzitive, cu precădere a procesării unui număr de semnale care se produc în paralel fără a interfera. Înțelegerea capacităților de procesare a informațiilor în paralel indică rolul atenției în etapele timpurii ale procesării. Procesarea informațiilor irelevante - Un efect puternic și interesant
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
număr de semnale care se produc în paralel fără a interfera. Înțelegerea capacităților de procesare a informațiilor în paralel indică rolul atenției în etapele timpurii ale procesării. Procesarea informațiilor irelevante - Un efect puternic și interesant care facilitează înțelegerea procesării informațiilor senzitive este așanumitul Fenomen Stroop, numit după cercetătorul german Stroop (1935). Într-un studiu modern al fenomenului, Keele (1972) a cerut subiecților să răspundă la apariția unor pete de culoare roșie, galbenă, verde, albastră prin apăsarea butoanelor apropiate cât mai rapid
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
înțelege "cuvintele în sine". Însă Sacks afirmă: gesturile, grimasele, mimica prefăcută și mai ales tonalitățile și ritmul fals al vorbirii au fost ceea ce le-a lăsat impresia de nesinceritate acestor pacienți aflați în imposibilitatea de a înțelege cuvintele, dar extrem de senzitivi. Pacienții mei afazici, nefiind și neputînd fi păcăliți de vorbele în sine, au reacționat la ceea ce lor le-a părut fals, inadecvat, deplasat și aproape grotesc. Nu e nevoie să devenim afazici pentru a avea și noi o senzație asemănătoare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atenția exclusiv asupra puterilor cognitive (1.A și 2.A din tabel). În acord cu întrebarea care dă titlul acestui subcapitol, în cele ce urmeaza mă voi concentra asupra actelor senzoriale și perceptive, mai precis asupra puterii cognitive aferente părții senzitive a sufletului (1.A din tabel). În acord cu o întreagă tradiție filozofica și psihologică, Toma din Aquino discuta despre existența a cinci simțuri externe: vaz, auz, miros, gust și pipăit. Deși înglobează tradiția aristo telica și arabă de până la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul] sensibil exterior. Așadar, [obiectul] extern, adică [cel care declanșează] schimbarea, este cel pe care simțul extern îl percepe per se și [cel] în acord cu diferențele căruia se disting puterile senzitive. Există două schimbări, una naturală și alta spirituală. [Schimbarea] este naturală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schim bat în acord cu modul de a fi natural, așa cum că ldura [este receptata] în cel încălzit. [Schimbarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
două simțuri [anume pipăitul și gustul]. După cum se poate observa, modalitățile de a distinge între simțurile externe sunt trei, în funcție de: (a) organele existente în subiect și de elementul predominant al acestora (apă, aer etc.); (b) mediul intermediar al fiecărei puteri senzitive în parte; (c) natură calităților sensibile percepute. Prima modalitate, (a), de diferențiere a unui simt extern de altul și de identificare a numărului total de simțuri, se dovedește a fi ineficientă, deoarece, spune Toma din Aquino, nu puterile senzitive există
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puteri senzitive în parte; (c) natură calităților sensibile percepute. Prima modalitate, (a), de diferențiere a unui simt extern de altul și de identificare a numărului total de simțuri, se dovedește a fi ineficientă, deoarece, spune Toma din Aquino, nu puterile senzitive există pentru organele senzoriale, ci organele există pentru puteri a puterea de a mirosi nu există pentru nas, ci nasul există pentru a exercita mirosul. Natură a creat diverse organe, pentru că fiecare dintre ele să fie pe masura diferitelor puteri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fapt. Pentru Toma din Aquino nu există un mod de cu noastere mai direct decât prin intermediul speciilor, indife rent dacă acestea sunt specii sensibile, imagini (phantasmata), specii inteligibile sau concepte. Cu toate acestea, spe ciile nu pot reprezenta obiectul actului senzitiv, adică nu pot fi cele pe care (id quod ) le vede văzul sau cele pe care le aude auzul, ci sunt doar cele prin care (id quo) văzul vede și auzul aude. Această deoarece, daca speciile ar fi cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dem, perfectiores quam sînt în aliis animalibus (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 5). La a cincea [obiecție] trebuie spus că excelentă pe care puterea cogitativa și memoria o dețin în om nu se datoreaza celor proprii părții senzitive, ci unei afinități și apropieri față de rațiunea universală în măsura în care aceasta le inundă. Și astfel ele nu sunt alte puteri, ci aceleași [că în cazul animalelor], dar sunt mai perfecte decât în cazul altor animale. Ceea ce spune Toma din Aquino poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligibilia actu et perficientia intellectum possibilem (S. c. G., ÎI, 60). Deoarece puterea cogitativa operează doar în ceea ce privește particularele, ale căror intențiile divide și le com pune, și [deoarece] are un organ corporal prin care actioneaza, [ea] nu transcende genul sufletului senzitiv. Dar nu prin intermediul sufletului senzitiv omul este om, ci prin intermediul sufletului senzitiv este animal. [...] În plus, cum puterea cogitativa operează printr-un organ corporal, nu este [ea] cea prin care înțelegem, deoarece înțelegerea nu este operația nici unui organ. Cea prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
possibilem (S. c. G., ÎI, 60). Deoarece puterea cogitativa operează doar în ceea ce privește particularele, ale căror intențiile divide și le com pune, și [deoarece] are un organ corporal prin care actioneaza, [ea] nu transcende genul sufletului senzitiv. Dar nu prin intermediul sufletului senzitiv omul este om, ci prin intermediul sufletului senzitiv este animal. [...] În plus, cum puterea cogitativa operează printr-un organ corporal, nu este [ea] cea prin care înțelegem, deoarece înțelegerea nu este operația nici unui organ. Cea prin care înțelegem este cea prin intermediul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
puterea cogitativa operează doar în ceea ce privește particularele, ale căror intențiile divide și le com pune, și [deoarece] are un organ corporal prin care actioneaza, [ea] nu transcende genul sufletului senzitiv. Dar nu prin intermediul sufletului senzitiv omul este om, ci prin intermediul sufletului senzitiv este animal. [...] În plus, cum puterea cogitativa operează printr-un organ corporal, nu este [ea] cea prin care înțelegem, deoarece înțelegerea nu este operația nici unui organ. Cea prin care înțelegem este cea prin intermediul căreia omul este om, pentru că înțelegerea este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
luate în genere, pe când [părțile lui] Socrate sunt această formă și această materie. De aici se vede clar că mintea noastră nu poate cunoaște sin gularele în mod direct; dar [singularul] este cunoscut de noi în mod direct prin puterile senzitive care receptează formele obiectelor în organele de simt: și în acest fel le receptează sub dimensiuni determinate, în măsura în care conduc către cunoașterea materiei singulare. Așa cum formă universală conduce către cunoașterea materiei în genere, la fel formă individuală conduce către cunoașterea materiei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]