41,020 matches
-
Lisa ar fi fost aceiași, leit maică-sa. Povestea, de altfel, spre sfârșitul vieții, că înainte chiar de vârsta cuvenită, Lisa dăduse deja iama, blenoragie în cadou, printre băiețandrii valizi din vecinătate. Râdea înveselit, lovind ușor fundul nevestei ce-i servise cândva același tratament. Să n-o fi dorit, era de neconceput, fiindcă Lisa încarna perfect dorința. Dorința haotică, asemenea tuturor dorințelor din acele vremuri când revoluția socialistă, începută cu douăzeci de ani în urmă, părea să-și țină promisiunile și
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
mediocritatea abisală în care mă complăceam, iar Lisa era prea ocupată cu infidelitățile ei bolnăvicioase pentru a-mi face reproșuri. Destinul anunțat cândva fastuos îmi jucase o festă urâtă, dacă nu cumva mi-o jucasem singur, dar n-ar fi servit la nimic să mă plâng. Traversasem amorf vârste și situații, nu știu cui îi semănam sau dacă semănam cuiva, dar obstinația și pasiunea de a mă devota unei idei îmi lipseau. Ceea ce îmi îngăduise într-un fel să plutesc între extreme - cu toate că
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
belle époque” (“Fiecare zi e o pleoapă închisă la birou / manuscrise, table, bonton; acasă Șaliapin / la patefon... “), readuse în memorie cu un soi de elegantă oboseală, variantă a spleenului simbolisto-decadent, detensionat, însă, și lipsit de “nevroze”. Fluența muzicală a poemelor servește în chip ideal această atmosferă amintind oarecum de “crepuscularul” italian Guido Gozzano și de a sa Signorina Felicità. Pe deplin stabilizat stilistic apare universul poetei mai ales o dată cu apariția volumului Opinii despre durere, în 1980, urmat de Inima ca un
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
să fi evoluat de la plecarea mea (mai mult de 30 de ani!). Sigur că mă găsesc puțn rătăcit în acest idiom franco-român care se scrie acum la noi. Am remarcat că personajele tale apar mai bine, mai autentice, când se servesc de un limbaj de-a dreptul neaoș (!) (3). Îmi dau seama de ridicolul căruia mă expun dând un verdict asupra stilului tău și invitându-te să revii la vocabularul "strămoșilor" noștri. Ca și cum eroii tăi care sunt, de fapt, niște supercivilizați
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
lucru al său și numai al său, pentru care nu trebuia să dea socoteală. Valoarea se impunea de oriunde ar fi venit. Fără îndoială că un chelner sau un pantofar bun era cu adevărat egal cu cel pe care-l servea, să zicem un medic sau un avocat: acesta, clientul «burghez» apela la chelner sau la cizmar ca la un specialist, îi prețuia priceperea și sfatul, îi recunoștea chiar superioritatea în domeniu și nu de puține ori îi devenea prieten. Dacă
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
și sfatul, îi recunoștea chiar superioritatea în domeniu și nu de puține ori îi devenea prieten. Dacă chelnerul se îmbolnăvea și venea el la cabinetul doctorului sau dacă avea nevoie de un avocat, raportul se schimba, medicul și avocatul își serveau chelnerul și o făceau cu același profesionalism" (pp. 344-345). În foarte multe privințe bucureștenii interbelici erau confruntați cu problemele celor de azi. Chiar dacă în perioada interbelică nu existau computere și televiziune prin cablu, situația editării și vînzării cărților semăna, ca
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
cărțle pe care le citește. Urmează o etapă extrem de critică. Mai trecuse nu de mult prin asemenea situație, când internatul se închisese din cauza cutremurului din 1940. Și atunci colindase străzile căutând silișteni, colegi de școală, cantine publice, unde să poată servi o masă. La unele puncte ale orașului, legionarii dădeau de mâncare săracilor, notează scriitorul în Viața ca o pradă, deci e posibil să fi supraviețuit și astfel. Oricum, a ajuns și la sediul Legiunii, împins de curiozitate, împreună cu Megherel, un
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
să beneficieze de avantajele oferite scriitorilor regimului comunist, dar să scrie așa cum vrea el, "să descopere lumea singur". Nicolae Moraru îl aduce la "linia partidului": "artistul burghez se consideră supraom, în sensul că se crede liber și nu vrea să servească nici o cauză. În realitate servește burghezia care tocmai asta dorește, ca el să nu servească nici o cauză". Preda vede cum trăiau scriitorii care nu se înregimentau politic, pomenește cazul Hortensiei Papadat-Bengescu. Călinescu, pe care îl vizitează, îi vorbește în lozinci
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
scriitorilor regimului comunist, dar să scrie așa cum vrea el, "să descopere lumea singur". Nicolae Moraru îl aduce la "linia partidului": "artistul burghez se consideră supraom, în sensul că se crede liber și nu vrea să servească nici o cauză. În realitate servește burghezia care tocmai asta dorește, ca el să nu servească nici o cauză". Preda vede cum trăiau scriitorii care nu se înregimentau politic, pomenește cazul Hortensiei Papadat-Bengescu. Călinescu, pe care îl vizitează, îi vorbește în lozinci; criticul nu-și deconspiră opiniile
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
descopere lumea singur". Nicolae Moraru îl aduce la "linia partidului": "artistul burghez se consideră supraom, în sensul că se crede liber și nu vrea să servească nici o cauză. În realitate servește burghezia care tocmai asta dorește, ca el să nu servească nici o cauză". Preda vede cum trăiau scriitorii care nu se înregimentau politic, pomenește cazul Hortensiei Papadat-Bengescu. Călinescu, pe care îl vizitează, îi vorbește în lozinci; criticul nu-și deconspiră opiniile în prezența unui scriitor considerat al vremurilor noi, din prudență
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
o prăvălie de lenjerie intimă feminină, într-un orășel de provincie, într-o piațetă obscură, cu intrarea printr-un gang subțire și umed. Aș auzi, de la tejghea, tropăitul minuscul al cumpărătoarelor, le-aș aștepta cu sufletul la gură, le-aș servi cu o nesfîrșită grijă și delicatețe. Dinescu mă întreba dacă nu am numărul dumneavoastră de telefon. Îl am. Dar ce-aș putea spune? Nu sînt deloc în formă. "Corectura"! Și-am mai citit și-n Tribuna că în dicționarul acela
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
naziste, ș.a.m.d. „Thomas Mann nu dorește să se fragmenteze, el este o personalitate integratoare, tinde întotdeauna spre totalizări, exprimă prin diverse mijloace aceleași preocupări". Incluzînd analiza eseurilor și a scrierilor publicistice în monografie alături de analiza universului romanesc și servind ca argument acesteia, rezultatul este o imagine rotundă asupra preocupărilor scriitorului și, concomitent, o integrare a literaturii în mersul general al lumii și în epoca din ale cărei frămîntări s-a ivit. Unul din laitmotivele dezvoltate de Thomas Mann într-
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
puse în serviciul ridicării națiunii. Progresismul actualizează vocabularul unei stângi generoase, ai cărei exponenți se raliază unei cauze dedicate binelui public. Progres, libertate, egalitate în drepturi, efort de emancipare culturală: inventarul de clișee de care o tenace propagandă prosovietică se servește în anii postbelici este recognoscibil în toate intervențiile lui Mihail Sadoveanu. Entuziasmul nu pare să cunoască limite și deschiderea către lumea nouă implică o preocupare de a tălmăci cititorului și cetățeanului autohton semnificația actului legal în care democratismul stalinist își
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
vechilor noștri autori clasici, traduceri din literatura rusă veche și nouă", școlile se deschid copiilor de țărani și muncitori, originea sănătoasă devine cuvântul de ordine. Lecția sovietică a decupajului statistic este decelabilă fără dificultate și enumerările au darul de a servi drept antidot scepticilor. Reforma învățământului public dă șansa "muncitorului de a intra în realitățile unei vieți care, înălțându-l, face în același timp din el un om nou, un luptător pentru progresul și întărirea statului."8 Compoziția intelectualității este pe cale
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
spune criticul - un exhibiționism maladiv, corolar al unui complex de inferioritate propriu infirmilor. Nu-i putem însă ierta stridența acestei lumi." Ce înseamnă acest lucru este tradus mai departe: În ultimă analiză, d-na Sorana Gurian face oficii de a servi cu abilitate fotografii obscene în ambalaj imagistic." La aceasta se adăuga faptul că scriitoarea "își cultivă cu atenție o popularitate scandaloasă și fotogenică". Concluzia era "o asociere la un gest, care exprimă brutal o revoltă a bunului simț anonim în fața
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
Daniel Tei Daniel Tei: - Permiteți-mi să vă stîrnesc cu cîteva întrebări, maestre Victor Eftimiu, întrebări în jurul cărora o să vă rog să brodați un autoportret, un medalion... Opera vă e așternută pe mai bine de jumătate de veac. Ați servit, deopotrivă, poezia, teatrul, proza, eseul, publicistica. Mărturiseați undeva, cîndva - nu fără o ușoară undă de regret - că v-ați prea risipit în toate genurile literare. Pornesc de la această afirmație a domniei voastre; dacă ar fi s-o luați de la început
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
sînt rugby, cricket, iachting, toate aceste sporturi pe care nu le înțeleg defel și pe care nu le voi înțelege niciodată, așa cum mă asigură, cu generozitate, specialiștii. Înclinația către sport dă și nota specifică vestimentației neozeelandeze. Hainele de fiecare zi servesc la fel de bine la excursiile prin pădure, la jocul de golf sau la alunecatul pe role. O femeie cu tocuri înalte e o imagine cu totul neobișnuită pe-aici. În schimb mersul desculț e foarte banal (văd mult mai des oameni
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
nerăbdător, dând din coadă pentru fiecare invitat. Am intrat cu toții în sufrageria mare unde era un șemineu cu un foc jucăuș scânteind vesel. Lângă sobă ședea Zoltan, într-un balansoar, absent, cu așteptarea ca scop al vieții. Ni s-au servit imediat: ceai, cafea, prăjituri și tartine foarte bune. Sosiseră mulți oaspeți englezi, cunoscuți de la primul Festival al ghioceilor. Toți iradiau o lumină albă ca și cum ura care exista din abundență pe ei nu-i privea. Se oglindeau unii în alții, străini
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Mi-l închipuiam pe Zoltan ca fluture de fân, așteptând să se tragă în curând din coconul lui, dând la iveală aripi de lumină. Atunci, îmi spuneam, toate durerile lui vor dispărea - era ca și cum tot universul se pregătea să-l servească cu infinit respect. M-a apucat pe loc o grea melancolie, un puternic dor de ducă, o dromomanie având ca perspectivă spațiul din labirintul străzilor orașului meu marțial. Acolo, mișcându-mă liber, puteam să-mi exersez deplin tăcerea. Mi-am
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
care imaginea, întotdeauna mai bine decît cuvîntul, reușește să le conserve și să le transmită simultan. Nu pot formula aprecieri de specialitate, așa că îl citez iarăși pe autor din puținele rînduri ce prefațează albumul: „Dacă pentru ușile monumentale m-am servit de o paletă coloristică sobră, sumară - întru argumentarea monumentalității înseși - pentru cele umile a contat în primul rînd exuberanța, cromatica frustă." Și e parfum în ușile pictate de Val Gheorghiu. Parfum de epocă, parfumul discret și fantastic al unui oraș
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
limbajului pentru a vă convinge să vă prelungiți un pic sejurul, să cinați la mine, sau la Skodsborg, Viborg, Klampenborg, în fine, oriunde ați fi dorit. Ah, cât regret că nu v-am găsit și că nu v-am putut servi drept ghid în singura zi dedicată Copenhagăi!" (15 august 1890). Alt prilej de întâlnire n-a mai fost. Din 1894 până în 1929, Nyrop a fost profesor de limbi și literaturi romanice la Universitatea din Copenhaga; pe lângă cursuri de limba română
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
puteai să te întâlnești cu orice și cu oricine într-un talmeș-balmeș aiuritor, dar cât de plin de învățăminte pentru cel ce participa cu luare aminte și delectare la ospețele sale savante. Acea olla potrida, ghiveciul pe care ni-l servea la seminarul său nu era poate pe gustul tuturor. Cum să-i savureze unii trecerile abrupte, fără legătură între ele, de la semnele masoretice ale vocalelor ebraice la comentarea unui vers din La Jeune Parque al lui Valéry, de la aceasta la
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
nobiliară a personajelor sale - poate și pentru că nutrea convingerea că elitele aveau datorii moral-patriotice superioare celor ale lui „Ion-Ion"). De altfel, cazul celebrei Manda Y. (delicatețea autorului este transparentă pentru cei care au cunoscut-o!), foarte probabil autointitulată „prințesă", care servea interesele reperiste-reseriste la Paris - ocupă, în lucrarea d-lui Djuvara, cîteva pagini (69-72), am putea spune, pline de admonestări meritate privind trădările uneia care... „se trăgea din voievozi și din banul Mihalcea" (p. 71). Și adaugă: „dacă Manda ar fi
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
puteri occidentale" - vor fi fost „anii cei mai grei din viață" (p. 76 urm.) - dar... Cît de bine, cît ajutor a putut da - în această calitate - luptei Românilor împotriva ocupației comuniste a Sovieticilor! Patru ani în care, indirect, și-a servit Patria (între alte fapte, și aceea de a o apăra de dușmănoase dezbateri în problema Transilvaniei românești). Neagu Djuvara a instruit și, cu permisiunea Aliaților, a trimis, în misiune, în România, parașutiști. Tineri Români, mai ales foști ofițeri români refugiați
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
despre război a comandamenților, obișnuiți cu lupta corp la corp și cu șarjele de cavalerie. Se căuta să fie convinși de rolul decisiv al artileriei. Între altele se dovedise că în războiul modern forturile erau ca și inutile (soarta Belgiei servi drept exemplu) așa că ele fură practic desființate. Tunurile care le apărau, demontate, trecură în dotarea bietei artilerii mobile deși erau prea puțin potrivite în acest scop. Cu tot răgazul ce i se lăsase și cu toate eforturile pe care le
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]