857 matches
-
După încărcarea/consolidarea registrului, S.N.C.D.D. va aloca un simbol emisiunii respective și va transmite pieței RASDAQ datele aferente I.F.V.F. Societatea de Bursă RASDAQ, la rândul său, va comunica membrilor toate informațiile aferente derulării tranzacționării pe piată secundară și va efectua setarea emisiunii, folosind simbolul alocat de S.N.C.D.D. Articolul 9 Societățile de valori mobiliare autorizate de C.N.V.M. pot acționa atât că broker, cât și ca dealer de I.F.V.F. O societate de valori mobiliare poate cere autorizația de a funcționa că formator de
REGULAMENT nr. 11 din 28 octombrie 1999 privind tranzacţionarea instrumentelor financiare cu venit fix pe piaţa RASDAQ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126767_a_128096]
-
ItemData este în mod logic atribuit eșantionului de stimulare, iar fiecare item conține un text și / sau o imagine. Secvența de stimulare este definită ca un tablou-listă de item-uri, iar structura de date conține metodele dedicate operațiilor de bază: setarea și obținerea de date la itemuri. Clasa ItemData conține de asemenea o variabilă denumită timpi de reacție îreaction times) care stochează timpii de reacție ai pacientului la secvențele de stimuli aleși. î74, 75, 358) Clasa PortAccess conține metoda statică outputî
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în figura 1.35. I.4.7. Descrierea ferestrei interfeței utilizatorului Fereastra cu comenzi a programului de stimulare și evaluare a timpilor de reacție are configurația prezentată în figura 1.36. (74) Figura 1.36. Aspectul ferestrei de lucru cu setările și comenzile destinate utilizatorului În colțul de stânga sus sunt butoanele principale: Show Items - declanșează secvența eșantioanelor de stimulare introdusă în prealabil, salvată sau încărcată în lista de item-uri aflată în partea dreaptă și centrală a ecranului; Salvare secvență
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de stimulare text, imagine sau mixt; Timpul de pauză este randomizat între o limită inferioară și o limită superioară cu scopul de a evita formarea unor stereotipuri senzoriale gnozice sau reactive motorii anticipative la un timp perceput constant. Sub cadranul setării schemei temporale de prezentare a stimulilor psihoverbali se află un cadran Semnal TTL destinat reglării duratei palierului superior al semnalului TTL în milisecunde. Un buton de comandă Testare imuls TTL permite generarea unui impuls de triggerare TTL, cu durata setată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
si a datelor prezentate în anexă * Corelarea lor cu tratarea problemei VI. Forma * Stilul si prezentarea * Corectitudinea exprimării * Aspectul estetic, sublinieri în text, Ilustrații, tabele, grafice etc. Respectarea condițiilor de tehnoredactare date (TNR 12, A4, la un rând si jumătate, setări pagina sus, jos, dreapta 2,5 cm, stânga 3 cm). Criterii pentru aprecierea susținerii lucrării: 1. Demonstrarea capacității de sinteză, a cunoașterii temeinice, aprofundate a problemei tratate; 2. Susținerea într-o manieră problematizantă, nu descriptivă; 3. Prezentarea si susținerea ideilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
oameni iubire (CC2.1581: 63) d. Tuturor sfârșitul apropie-se (CV.1563−83: 79v) Deși nu se poate distinge în toate cazurile dacă poziția prenominală este accesată prin deplasare pragmatică la periferia stângă nominală (deplasare A-bar) sau este efectul setării centru-final a Parametrului centrului (v. §2.3 infra) în toate cazurile de mai sus21 (v. discuția la Ledgeway 2012: 281-2, 2015b, 2015d), există indicații în favoarea existenței reziduale a structurilor cu centru final in gramatica românei vechi: (i) grupuri adjectivale complexe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
scalară, care caracterizează fiecare structură în parte, nu care se aplică unei limbi în ansamblu (Donohue 2000; Ledgeway 2011, 2012). Mai mult, Ledgeway (2012, 2015d) descompune presupusa nonconfiguraționalitate a latinei clasice, arătând că topica liberă și structurile discontinue rezultă din setarea parametrică mixtă centru inițial / centrufinal, subiect al variației diacronice și diafazice (și, desigur, diastratice și diamezice): centrufinal pentru latina arhaică și pentru registrele formale, litere; centru inițial pentru latina timpurie și târzie și registrele colocviale subliterare (Ledgeway, 2012: 237; v.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inițial / centrufinal, subiect al variației diacronice și diafazice (și, desigur, diastratice și diamezice): centrufinal pentru latina arhaică și pentru registrele formale, litere; centru inițial pentru latina timpurie și târzie și registrele colocviale subliterare (Ledgeway, 2012: 237; v. și Adams 2013). Setarea parametrică centru final (caracterizată prin disponibilitatea deplasărilor antilocale, roll-up movement, v. §2.3 infra) (Ledgeway 2015b, 2015d) în combinație cu nelexicalizarea directă prin determinanți a centrului D pentru grupul nominal (Bošković 2005) sunt condițiile necesare pentru ca extracția și dislocarea din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propriului centru (Comp-la-Spec); acest tip de deplasare antilocală (cf. Grohmann 2003 pentru conceptul antilocalitate sintactică) este cunoscut prin termenul englezesc roll-upmovement, tradus în română prin "rostogolire" (Ledgeway 2014: 13). Din punct de vedere tehnic, roll-upmovement presupune că centrul sintactic cu setarea centru final este înzestrat cu o trăsătură EPP (Roberts 2012), satisfăcută prin roll-up movement. Trecerea de la latină la limbile romanice a constat în schimbarea progresivă a Parametrului centrului, de la setarea centru final, caracterizând latina arhaică (și indo-europeana în general) la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
punct de vedere tehnic, roll-upmovement presupune că centrul sintactic cu setarea centru final este înzestrat cu o trăsătură EPP (Roberts 2012), satisfăcută prin roll-up movement. Trecerea de la latină la limbile romanice a constat în schimbarea progresivă a Parametrului centrului, de la setarea centru final, caracterizând latina arhaică (și indo-europeana în general) la setarea centru inițial, specifică limbilor romanice moderne (Ledgeway 2011, 2012, 2014, 2015b și bibliografia). Ledgeway (2012) arată că schimbarea are o direcționalitate anume, explicabilă prin acțiunea Principiului de armonizare intercategorială
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
centru final este înzestrat cu o trăsătură EPP (Roberts 2012), satisfăcută prin roll-up movement. Trecerea de la latină la limbile romanice a constat în schimbarea progresivă a Parametrului centrului, de la setarea centru final, caracterizând latina arhaică (și indo-europeana în general) la setarea centru inițial, specifică limbilor romanice moderne (Ledgeway 2011, 2012, 2014, 2015b și bibliografia). Ledgeway (2012) arată că schimbarea are o direcționalitate anume, explicabilă prin acțiunea Principiului de armonizare intercategorială (engl. Cross-categorial harmony) și a constrângerilor de gramatică universală de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
universală de tipul FOFC (engl. Final-over-Final Constraint). Schițăm pe scurt acest proces. Principiul de armonizare intercategorială (Hawkins 1983) surprinde tendința limbilor de a seta Parametrul centrului în aceeași direcție; mai exact, este vorba despre tendința limbilor de a elimina (diacronic) setările mixte. FOFC este o constrângere de Gramatică Universală identificată de grupul de cercetare de la Cambridge (pentru o discuție mai recentă, Biberauer și Sheehan 2013; Sheehan 2013; Biberauer, Holmberg și Roberts 2014). După cum arată și denumirea sa în mod transparent, FOFC
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adoptând împărțirea propoziției în trei domenii: domeniul complementizatorului CP, domeniul flexiunii IP, domeniul lexical vP), schimbarea centru final -->centru inițial se propagă dinspre centrele superioare ierarhic înspre centrele inferioare ierarhic, adică dinspre complementizator - pentru care în latina clasică există o setare parametrică mixtă, observabilă empiric prin coexistența structurilor inovative (centru inițial; complementizator lexicalizat) cu structurile arhaice (centru final; complementizator nul, e.g. acuzativ cu infinitiv) - înspre centrul lexical al proiecției extinse verbale, verbul lexical. Schimbarea se produce în concordanță cu FOFC. Centrul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atât o structură cu centru inițial (59a), cât și o structură cu centru final (59b), FOFC fiind indiferentă în această configurație (un grup cu centru inițial poate avea orice tip de complement). În schimb, dacă centrul inferior V0 își schimbă setarea din centru final (OV) în centru inițial (VO), iar centrul imediat superior, flexiunea (I0), păstrează setarea arhaică centru final, structura rezultantă violează FOFC (61), instanțiind o relație de dominare de tipul (59d). (60) CP > IP > VP (61) * IP qp VP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fiind indiferentă în această configurație (un grup cu centru inițial poate avea orice tip de complement). În schimb, dacă centrul inferior V0 își schimbă setarea din centru final (OV) în centru inițial (VO), iar centrul imediat superior, flexiunea (I0), păstrează setarea arhaică centru final, structura rezultantă violează FOFC (61), instanțiind o relație de dominare de tipul (59d). (60) CP > IP > VP (61) * IP qp VP I' 2 2 V0 O I0 tVP [EPP] Odată cu schimbarea setării Parametrului centrului, structurile reziduale cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
imediat superior, flexiunea (I0), păstrează setarea arhaică centru final, structura rezultantă violează FOFC (61), instanțiind o relație de dominare de tipul (59d). (60) CP > IP > VP (61) * IP qp VP I' 2 2 V0 O I0 tVP [EPP] Odată cu schimbarea setării Parametrului centrului, structurile reziduale cu centru final (OV) au fost reanalizate ca structuri cu deplasare a obiectului în periferia vP / periferia CP, o formă de deplasare A-bar, care nu se bazează pe roll-up movement. Vom reține ideea, spledid argumentată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a adverbelor; ordonarea grupurilor topicalizate, focalizate și a cuvintelor relativ-interogative în periferia stângă propozițională. Cu referire la latină, încadrată tot în categoria limbilor nonconfiguraționale, ca urmare a cercetărilor lui Hale, Ledgeway (2012) arată că libertatea excepțională de topică derivă din setarea mixtă centru inițial / centru final, secondată de conturarea periferiilor stângi ale domeniilor fazale, nu dintr-o presupusă organizare sintactică plată a latinei. Termenul configuraționalitate discursivă a fost introdus de Kiss (1995) și nu face referire la concepte de tipul structură
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că abilitatea de a extrage obiectul din VP este parametrizabilă. Pesetsky și Torrego (2004) insistă asupra faptului că centrul TO din engleză nu este înzestrat cu o trăsătură EPP, deci nu există o condiție asupra ocupării specificatorului acestei proiecții. Acestă setare parametrică explică în mod direct de ce în exemple de tipul celor din (42) obiectul direct se deplasează odată cu verbul în topicalizarea VP: obiectul nu se extrage din VP. În schimb, datele din română - extracția liberă a obiectului prin object shift
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
strictă / gramatică V2 relaxată și vom prezenta caracteristicile gramaticii V2 relaxate din varietățile romanice medievale; dintre limbile romanice, doar franceza veche prezintă o gramatică V2 strictă de tipul celei specifice limbilor germanice (Adams 1987; Roberts 1993), din cauze legate de setarea negativă a Parametrului subiectului nul (Rivero 1993; Vance 1997). 3.1.1 Gramatică V2 strictă / gramatică V2 relaxată Limbile germanice sunt caracterizate de o gramatică V2 strictă 17, fiind supuse așa-numitul efect de "gât de sticlă" (engl. bottleneck effect
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Alboiu (2016) aduc argumente împotriva unei analize în care deplasarea verbului are loc în componentul fonologic. De asemenea, tot Hill și Alboiu (2016) discută o ipoteză propusă de Pancheva (2008) pentru analiza slavonei bisericești, și anume că inversiunea rezultă din setarea mixtă (centru inițial/centru final) a Parametrului centrului; una dintre predicțiile acestei analize (/linii de analiză) este că inversiunea V-AUX este în mod liber disponibilă la dreapta negației, contrar datelor din română. Vom adopta perspectiva propusă pe larg în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a verbului ca fenomen general și instanțierile sale particulare în scrieri cu model latin explicit (predicatul complex din exemplul de mai sus). Una dintre opțiunile de analiză este imitația fidelă a sintaxei latine: structurile cu verb final rezultă dintr-o setare parametrică centru-final care, prin deplasare de tip roll-up (Comp-la-Spec) (v. §II.2.3), plasează în mod sistematic complementul la stânga centrului său. Analiza textelor vechi însă nu prezintă diagnosticele unui gramatici autentice cu centru final în domeniul propozițional / verbal (complementizatori la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
romanică. Un alt rezultat, mai general, privește structurile cu topică verb-final; analiza pe care am propus-o (în spiritul discuției precedente) este că plasarea finală a verbului rezultă din deplasarea masivă dependenților săi la periferia stângă propozițională, nu dintr-o setare centru final a Parametrului centrului. 3.2.2.4 Natura reziduală a gramaticii V2. O perspectivă statistică În această secțiune, ne propunem să ilustrăm, printr-o analiză cantitativă, ponderea gramaticii V-la-C (interpretată aici ca manifestare a unei gramatici V2 relaxate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de acord că ordinea nemarcată a constituenților în latină este (S)OV (v. Polo 2005 și bibliografia; Ledgeway 2012 și bibliografia; Oniga 2014: cap. 19 pentru sintaxă, cap. 16 pentru formarea cuvintelor). Cu alte cuvinte, cel puțin în ce privește proiecția verbului, setarea parametrică a centrului V este centru final: printr-o mișcare antilocală de tip roll-up, complementul (în sens restrâns, sora la dreapta a centrului) este atras în specificatorul proiecției propriului centru (v. §II.2.3)44. Între factorii care indică setarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
setarea parametrică a centrului V este centru final: printr-o mișcare antilocală de tip roll-up, complementul (în sens restrâns, sora la dreapta a centrului) este atras în specificatorul proiecției propriului centru (v. §II.2.3)44. Între factorii care indică setarea centru final pentru VP în latina dunăreană, amintim structurile cu elipsă de tip gapping în primul constituent (129); gapping-ul în primul constituent este specific limbilor/construcțiilor cu centru final, iar gapping-ul în al doilea constituent este specific limbilor/construcțiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Aceasta este prețuirea virtuții, acestea sunt pioasele daruri ale soțului căruia mult dragă i-am fost eu Marcelina pentru calitățile mele' (latină dunăreană, CIL III, 1537) Linearizările care deviază de la tiparul SOV se derivă pornind de la o topică profundă SOV (setare parametrică de tip centru final) prin deplasarea verbului la C (pentru structuri V1) sau a verbului la C și a altui constituent în periferia stângă a propoziției (pentru structuri XP + V) (Ledgeway 2012: 150). Numeroși autori (Vincent 1997, apud Ledgeway
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]