2,502 matches
-
acestor scrisori inedite se află în arhiva doamnei Dana Vasiliu, fiica scriitorului I. Valerian. 1. Dicționarul general al literaturii române. șVolumul 3ț, E-K. București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 314-317 + 1 foto bust. 2. Virgil Gheorghiu - Nu se oprește seva în „Viața literară”, 7, nr. 137, 1-30 iunie 1932, p. 2. (Poemele „Vieții literare”). 3. Publică cincisprezece poezii în revista „Crai nou” și douăzeci și șapte de note, însemnări, recenzii și interviuri. 4. Publică două poezii în revista „Flamuri” și
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
ai să vorbești de sfântă limba română, limba strămoșilor noștri daci după ce ai spurcat prin prezența sfanțul pământ al moților, al munților Apuseni, al sfintei Roșii Montane, locul de unde, acest binecuvântat și atât de iubit de Dumnezeu popor “își trage seva” de la strămoșii daci, prin energiile subtile lăsate de generațiile ancestrale, tocmai aici, la Roșia Montană!!!...M-ai uluit femeie că nu aveai cum să nu știi ce reprezinta Roșia Montană. Pentru moți, români, pentru omenire, la fel cum știi sigur
Gabriela Firea, terorizată de protestatarii anti-Roșia Montană: amenințări cu accidente, tăierea gâtului, soluții acide aruncate pe față by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35165_a_36490]
-
datând din perioada studiilor universitare din Germania. Este o monografie de tip clasic, structurată în două părți mari: viața și opera. Partea introductivă prezintă raporturile, dintre literatura populară și cea cultă, reiterând aserțiunea romanticilor potrivit căreia literatura adevărată își trage seva din folclor. Viața lui Creangă, până la absolvirea Seminarului de la Socola este un rezumat al Amintirilor din copilărie, ceea ce este o eroare de percepție literară și nu declarat documentară. Prezentarea operei începe cu o descriere a manuscriselor, deplângând lipsa unei griji
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
vremii, atingînd solstițiul, desferecă, din adîncuri, zestrea colindelor! Într-o piesă cu care m-au răsfățat colindătorii, aducîndu-mi tributul lor de calm și devoțiune, urarea se încununa cu busuioc și ruje, parcă înaintînd printr-o grădină reavănă, vital năvălită de seve. Desen svelt, al rujelor care trec de culmea zaplazurilor, se ghicește și în luxurianța pînzelor foșnind de elan neconstrîns și rodnic saturate, alcătuind producția majoră a lui Constantin Flondor din ultimii ani; și mai ales selecția, de curînd elaborată, pentru
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
din Stroești-Argeș (1980), l-am citit, poezia narativă, până acum, și studiul. Mulțumesc pentru atenție și vă felicit din inimă, cu toată admirația, sinceră, obiectivă pentru munca d[umnea]v[oastră] științifică. Nu-mi închipuiam să supraviețuiască, peste secole, atâta sevă și prospețime poetică. Ești un părinte iubitor și ocrotitor al poeților populari, anonimi, ai Argeșului și Muscelului și meriți devotamentul nostru. La p[aginile] 244-245, constat îndelunga d[umnea]v[oastră] activitate folcloristică de teren și, din nou, alte omagii
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
lumina de nisip curge din pietrele șlefuite la orizont dăruieș-te-te însă nu doar să scapi de tine nimeni nu mă iubește un cîine aleargă pe dig tac în stive. Încerc să fiu fericit Încerc să fiu fericit țîșnesc din nou sevele tineri mesteceni își clantină în vînt testiculele subțiri filamentele lor perechi tremură în aerul dimineții coaja alburie tresare sub buzele infinitului. Pastila de xanax întîrzie să se topească sub limbă cuvintele au o elasticitate firavă ca lăstarii sălciilor cînd îi
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
în vînt testiculele subțiri filamentele lor perechi tremură în aerul dimineții coaja alburie tresare sub buzele infinitului. Pastila de xanax întîrzie să se topească sub limbă cuvintele au o elasticitate firavă ca lăstarii sălciilor cînd îi frîngi dau la lumină seva tulbure suptă din adînc ce se oxidează repede de pe o zi pe alta frazele se fac scrum între degete la ușoara apăsare a indiferenței. Primăvara explodează peste mormane vechi de cenușă vîntul pe culmi pregătește cremenea incendiilor plămînii mei ventilează
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
tablou memorabil. De altfel, nemaiavînd un acces direct, viu la formele complementare cunoașterii științifice - magică, mito-simbolică, mistică -, insul trăitor în al treilea mileniu ratează constant o lectură adecvată a Poeziei în genere. Ortografierea cu majusculă a unor substantive încărcate de seva memoriei istorice și culturale pare, în cel mai bun caz, o extravaganță, atunci cînd nu este taxată, de fapt, drept simptom "maniaco-depresiv". Viețuim în "vremuri sărace" ontologic, iar apelul la tradiția instituită prin moștenirea greco-romană și iudeo-creștină nu mai convinge
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
de sînge prin clepsidre sfărîmicioase prin clipe vîscoase prin rîpe de acorduri atingînd astfel grația magnetică pămînt văzut prin telescop prin nord treceau drezine prin sud alămuri cu veninul distilat mari corbi arzînd planeta și ceasul cu albine năvoadele pe seva singulară fuzionînd dendrite ce urcă-n auroră și se-ascundea prin piele arhanghelul cu flori era întîia zi ne mîngîia mătasea pe ochii bulbucați și fermecați de magmă și undele treceau prin vamă lăsîndu-și mierea disonantă abateri arzătoare în zone
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
sunet interzis imersiune inimi pleznesc în ceața toracelui în întunericul animal imagini se scurg încet cu tot raiul de sînge porumb smuls de pe știuleți cangrenați amintirile mele tunel luminos seringă moleculă tratament metafizic pistonul împinge baroc atonal prin cancerul inocenței sevă în oase arse carcere sincopate un mozart bătrîn armonizînd centrii vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în crahul spectral și canibalismul măștii și cutremurul cuptoarelor și holocaustul de cristal rod pînă la era de os a
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
mi-ai hărăzit cuvântul scris, Iar prin mine secolii dezleagă Tot ce-a fost păcat și gând proscris. Blestemat să fie-acela care Nu știe să-ți cadă în genunchi, Să-l dezlegi de ură și trădare, Să-i trimiți noi seve-n vechiul trunchi. Cântec scris și-n piatră și-n istorii, Aburul ființei ce-o avem, Înfruntând hotare iluzorii Printre-atâtea urme de blestem. Dă-ne cărți în loc de circ, și lasă Pe cei duși, înmormântați de mult, Să se-ntoarcă vii
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
și pot să cânt din creier, iar inima îmi tace - un vuiet trist de greier în stea mă tot preface sunt un os întors spre Eva din omul luminos, eteric și calm, redus la întuneric, i-am băut măduva și seva acestui Anghel duduit din mine atât de rău și nepotrivit ales și pus așa de bine - undeva sus, dar... dezdumnezeit.
Poezie by Adam Puslojic () [Corola-journal/Imaginative/3623_a_4948]
-
a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără tragedia fratelui meu, Pădurea spânzuraților sau n-ar fi ieșit deloc, sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrescă, precum au toate cărțile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie și înviorătoare pe care numai experiența vieții o zămislește în sufletul creatorului..." La originea operei rebreniene stă sentimentul generalizat al vinei. Opera se naște ca necesitate interioară a dezvinovățirii și a ispășirii, dar aceste fenomene morale nu sunt asumate
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
alcătuiesc lumea/ sarea cu diamantele-i reci/ aminte aduce de un fel de copilărie a visării (Exil)", vădind rafinamente de haijin: ,Lângă tâmplă și file/ respiră un măr// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură)/ îl tai în felii// seva răcoroasă/ are gustul soarelui vechi// semințele scapără/ pe pagina oarbă/ ochi mărunți și neștiutori// noaptea lor cafenie/ mă tulbură" (Mărul). Astfel de instantanee denotă o mare sensibilitate, precum și o adevărată știință a amănuntului semnificativ (nimic nu e întâmplător, totul se
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și cea mai largă și bătătorita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de ventriloc. Sau conservarea spiritului de gașcă, dubioasa alcătuire pentru care pronumele posesiv cunoaște doar plural. Povestea, dacă doar Matei ar fi lăsat s-o spună, s-ar ,purta" ca un jurnal, foarte strîns pe flash-ul abia tăiat, cu ,sevă", al anilor de-afară. Și-ar ajunge pentru un roman foarte bun. Dar lucrurile sînt mai complicate de atît. Fratele mai mare trebuie să-și facă intrarea, cîrcotaș, hai să zicem relativizant, disperat (vorba vine...) că prea se laudă ăla
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
s-a retras înlăuntrul propriilor sale plăsmuiri. Energiile irepresibile, predispozițiile pentru ampla retorică barocă și furia investigației au fost supuse unei ordini severe, la limita geometriei. Adîncit în lumea infracelulară, în structurile microscopice prin care dau năvală minusculele fluvii de seve, pictorul a inventat Grădinile suspendate, aceste cosmogonii decorative în care zac laolaltă gheața și magma incandescentă, profunzimile nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
cuvintele, diaristul nu se joacă: ,Citesc cu paciență Moartea lui Mercutio de Simion. Rateu magnific. Maestrul s-a hazardat într-un domeniu (publicistic) în care îi lipsește harul." Dar pe sine se cruță? ,Jurnalul mă decepționează, e tern, lipsit de sevă, de evenimente. îmi folosește doar ca aide-mémoir. îl port cu mine ca pe o povară". Și iar: ,Jurnalul, ce deșertăciune! Conviețuiesc cu el de patruzeci de ani, o căsătorie jalnică, uzată." De unde problema continuării. în timpul comunismului ,scriam cu disperare, sub
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
că din acest moment, viața ei se va îmbunătăți: „O dulce amețeală mă însoțea, după un drum atât de lung. Sufletul meu era răscolit de durere, de speranță, de vise. Mergeam pe străzi, aveam din nou pământul sub picioare. O dată cu seva ce năvălea spre ramurile copacilor, urcau și în mine puteri nebănuite, puteri ce zăcuseră îngropate adânc în suflet...” „Ultima piruetă” este un roman realist, deși are o tentă de poveste. Opoziția dintre esență și aparență, precum și permanenta actualizare a trecutului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fulgii mari ca lacrima eternă era un Dumnezeu pândar al vieții muriseră și steagurile-n bernă printre tejghele goale - precupeții vindeau la liber bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane imnuri și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Șora este, de cîteva decenii încoace, vocea de acord fin din viața publică românească. În dezbaterile de idei pe teme politice sau culturale, unghiurile sale de abordare a problemelor sînt mereu surprinzătoare, dar, de fiecare dată, capabile să surprindă substanța (seva, ar spune Mihai Șora) fenomenului, atunci cînd majoritatea celor implicați în discuție sînt incapabili să împingă analiza dincolo de scoarță. Chiar dacă formulările lui Mihai Șora nu au darul să șocheze sau să intre în memoria noastră culturală (precum piruetele stilistice ale
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]