749 matches
-
de ușor, stând în picioare și, lăsându-se pe muscheta descărcată, adormi pe loc. Toți îl așteptau pe mitropolit și pe domn ca să înceapă marele divan. Cei doi discutau ceva anume în cancelaria mică. — Ce anume te apasă, măria ta? — Sfinția ta, eu nu avui tată și în afară de răposatul vodă și de stolnicul Constantin, nașul meu, pașii mei nu fură îndreptați de alt-cineva. Acum însă eu sunt țara și nu se cuvine să fiu călăuzit de altcineva, decât de cel ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tată și în afară de răposatul vodă și de stolnicul Constantin, nașul meu, pașii mei nu fură îndreptați de alt-cineva. Acum însă eu sunt țara și nu se cuvine să fiu călăuzit de altcineva, decât de cel ce o păstorește, adică de sfinția ta. De aceea, rogu-te, când mă înveți așa, între noi, să nu mi mai spui în alt fel decât „fiule”, căci asta voi să fiu: rodul învățăturii sfinției tale. Mirarea îl făcu pe înțeleptul Theodosie să-și ridice sprâncenele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
călăuzit de altcineva, decât de cel ce o păstorește, adică de sfinția ta. De aceea, rogu-te, când mă înveți așa, între noi, să nu mi mai spui în alt fel decât „fiule”, căci asta voi să fiu: rodul învățăturii sfinției tale. Mirarea îl făcu pe înțeleptul Theodosie să-și ridice sprâncenele. — Acum doresc să citești sfinția ta scrisoarea către divan a ieromonahului Ștefan în pricina moșiilor lăsate de maica mare, doamna Ilinca, și vodă Constantin îi înmână mitropolitului documentul. — Nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-te, când mă înveți așa, între noi, să nu mi mai spui în alt fel decât „fiule”, căci asta voi să fiu: rodul învățăturii sfinției tale. Mirarea îl făcu pe înțeleptul Theodosie să-și ridice sprâncenele. — Acum doresc să citești sfinția ta scrisoarea către divan a ieromonahului Ștefan în pricina moșiilor lăsate de maica mare, doamna Ilinca, și vodă Constantin îi înmână mitropolitului documentul. — Nu mă prea ajută vederea, așa că mă rog măriei tale s-o citească. Brâncoveanu luă înapoi pergamentul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bine. — Cred că și fraților răposatului nu le-ar plăcea să audă asemenea defăimare, chiar dacă este în interesul recuperării averii lor. — Numai că necitind scrisoarea, văduva lui Șerban Vodă ar avea prilejul să socotească nedreaptă judecata divanului nostru. Mă gândeam... sfinția ta să o sfătuiești să plece din oraș, să zicem la moșie, la Drăgănești. Ar plăti domnia cheltuiala mutării. — Doamna Maria nu prea se lasă sfătuită. Care doamnă Maria, sfinția ta? Soția noastră este doamna Maria pentru Țara Românească. Iar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
avea prilejul să socotească nedreaptă judecata divanului nostru. Mă gândeam... sfinția ta să o sfătuiești să plece din oraș, să zicem la moșie, la Drăgănești. Ar plăti domnia cheltuiala mutării. — Doamna Maria nu prea se lasă sfătuită. Care doamnă Maria, sfinția ta? Soția noastră este doamna Maria pentru Țara Românească. Iar în ce privește pe văduva lui Șerban Vodă, ar fi bine să meargă la moșie să pregătească zestrea fetelor. Casandra de pildă e pețită cu beizadea Dimitrie Cantemir. — Înțeleg că atunci nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
atât de slăvit? Și aș vrea să mai înțelegi că doresc să faceți aci la Curte sfeștanie cu sfințire de apă ca să-mi pot aduce toți copiii fără nici o primejdie. Câți copii ai, măria ta? Le-am pierdut socoteala. — Șase, sfinția ta, patru fete și doi băieți, Constantin și Ștefan. Aș vrea să găsim ispravnic să durăm clopotniță înaltă pentru Mitropolie și să suim clopotele să se audă din tot târgul. Să înnoiești pomelnicul ctitorilor cu toți fiii și fiicele mele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ar fi mers prin mulțime. — Am primit o scrisoare de la mitropolitul din Odrii, măria ta, și aș dori să o citești după denie. Și noi am vrea să-l dezlegi pe coconul nostru Ștefan. Zice că a păcătuit greu față de sfinția ta. Mitropolitul întoarse capul spre domn și-i căută privirea. Când i-o întâlni, zâmbi cald. — Îi știu păcatul și l-am iertat. Isteț, coconul măriei tale! Ce-a făcut? — A prins scrisoarea și a citit-o. A cerut să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu i-am mai văzut pe nici unul la Mitropolie. Mi-au trimis vorbă monahii de la mânăstirea Colțea că neamul cantacuzinesc or să facă fiecare Paștele la ctitoriile lor. Marele stolnic a plecat azi în zori la Târgoviște. — La Târgoviște, spuseși sfinția ta? De câte ori voievodul era enervat sau doar emoționat, spre mirarea dregătorilor lui începea să vorbească oltenește, iar bătrânii povesteau că așa făcea și moșul său Matei Vodă. Roaba țigancă mută strângea talgerele unele peste altele. Domnul izbucni: — Constantine, rogu-te
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din noapte, măria ta, încercă ea să tempereze ordinul domnitorului. Asta este porunca noastră, mâine la ceasurile trei! — Să trăiești, măria ta, salutară cei doi căpitani ieșind cu spatele. — Ce-i asta, măria ta? îndrăzni mitropolitul Theodosie. — Ce să fie, sfinția ta. Mâine în zori pleacă la Giurgiu și la Turtucaia slugile noastre să aducă toate muzicile ienicerilor de acolo ca să cânte a doua zi de Paște la dulapurile din Târgul de Afară. Le plătesc în aur. Vrem să fie sărbătoare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ilinca Mavrocordat de porunca noastră. Domniile voastre, se întoarse vodă spre Constantin și Ianache Văcărescu, faceți aceeași sărbătoare a doua zi de Paști la Mitropolie în Târgoviște, după care vă întoarceți aci să judecăm ce vești mai avem de la Odrii. Binecuvântează, sfinția ta, că eu mă retrag cu beizadea Ștefan să-l învăț ce trebuie să știe un tânăr logodnic! Se înseninase. Discul știrbit al lunii - pentru că în urmă cu patru zile fusese lună plină -, ridicat binișor deasupra orizontului, lumina târgul Bucureștiului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prețioase de diferite culori, cu pletele albe ieșind de sub mitra cu văl negru lung până la jumătatea spinării, Theodosie înaintă spre tron, privindu-l pe fiecare, zâmbind fiecăruia. — Hristos a înviat, măria ta, Hristos a înviat, cinstiți boieri! Adevărat a înviat, sfinția ta! Mitropolitul încredință cârja celui mai apropiat boier, își îndreptă spinarea și, ridicând amândouă mâinile, binecuvântă adunarea și pe domn. — Ca astăzi Iisus a intrat în adunarea ucenicilor, ușile fiind încuiate de frica iudeilor, a stat în mijlocul lor și le-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu marele stolnic și cu doamna rămâneau la București pentru treburile domniei și ale casei. Domnul va fi însoțit de prințul Ștefan, de marele spătar Mihai, de Toma Cantacuzino și alți boieri, de doctorul Pylarino și de astrolog. — Mă gândeam sfinția ta, să ne petreci până la Dunăre, șopti abia auzit Ștefan, când trecu pe lângă prelat. Și asta după liturghia de mâine. Theodosie prinse din zbor ideea și o reluă. — Măria ta, stâlp și îndemn ești pentru toți creștinii supuși turcului. Se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin. — Liturghia de vohod, fără de care nu putem să-l însoțim pe măria sa așa cum se cuvine unsului lui Dumnezeu. Brâncoveanu era calm și zâmbea blând tuturor: — Înțeleg că amânăm plecarea cu câteva ceasuri ca să pornim cu toții după sfânta liturghie împreună cu sfinția ta... — Așa se cuvine! rostiră într-un glas mitropolitul Theodosie și prințul Ștefan. — Acum să mergem să ne odihnim, ultimele pregătiri să se facă mâine în zori. Tot alaiul să fie îmbrăcat în haine de sărbătoare ca să ne arătăm bucuria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pună o vorbă bună la padișah. Atunci, hop și noi ajungem la Odrii. Pentru asta rămâi domnia ta, Constantine, cu doamna aci la București ca să scoateți un preț cât mai bun pentru grâul din anul trecut. Ștefan merge cu alaiul domnesc. Sfinția ta, mâine liturghia să țină cât se cuvine, noi nu ne grăbim... Cât ținuse luna aprilie, Kuciuk Selin pașa la două zile venise să-l vadă pe domnitorul bolnav. Nu, categoric boala nu era simulată, dar oare marele vizir va
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
asupra lor. Era încurcat. Copil fiind, îi lăcrimau ochii când se întețea vântul, altfel nu-și aducea aminte să i se mai fi întâmplat. Ștefan, cu voce tremurată, zâmbind sfios, spuse: — Ce-o da Dumnezeu, maică, ce-o da Dumnezeu, sfinția ta. Scoase o pungă de galbeni și o încredință doamnei. Maică, să pornești o ctitorie pentru mine, un schit la Hurezi. Da, Ștefane, pornesc și o să se întoarcă domnia ta sănătos să o termini. S-au îmbarcat ultimii. Vodă, în picioare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
șindrilă al casei. „Manole, Manole, zidul rău mă strânge, trupușoru-mi frânge”. Domnițele plângeau în hohote, lui Constantin îi curgeau lacrimi mari cât mărgăritarele doamnei, iar el s-a repezit la arhimandrit și l-a luat de mână trăgându-l: „Hai, sfinția ta, s-o scoatem, te ajut eu să dărâmăm zidul”. Parcă mai simțea și acum mângâierea mâinii ciolănoase a bătrânului și buzele-i uscate atingându i obrazul. „Nu se poate, dragul moșului, nu se poate, că se dărâmă mânăstirea.” Atunci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îl cercetau, îi luă aproape smucit dreapta cu care făcea semnul crucii și o ridică la înălțimea gurii și i-o sărută, nu pe inelul cu pecetea Mitropoliei Ungrovlahiei, ci așa cum sărută un fiu mâna tatălui. — M-am întors sănătos, sfinția ta, șopti abia, abia domnul, uitând de data aceasta să folosească pluralul. — Am vegheat și m-am rugat mereu pentru tine, dragul meu. Țiam simțit îndoielile și zbuciumul și nu am contenit rugăciunea nici zi nici noapte, murmură Theodosie, apoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
piept căutând pe sub sprâncenele arcuite la cei ce-l ascultau. Nu-i plăcu faptul că întunericul îi apăra. Mai mult ghicea decât auzea respirația egală a mitropolitului Theodosie. I se făcu milă de bătrânețile lui și, blând, reluă șirul vorbelor: — Sfinția ta, încuviințează să poruncească dumnealui beizadea Ștefan aprinderea făcliilor, deși îmi pare rău că n-o să pot vedea prin fereastră cum își aprinde cerul stelele una câte una. Ah, dor mi-a fost de tihna asta... Mi-e sufletul încă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se retragă fără să prade Valahia. Cum a rămas țara după jaful austriecilor? Mărturie stau scrisurile trimise de noi înșine comisului Barbu și altora, când le-am dat pungi ca să refacă morile arse, fără de care nu puteam să aduc belșugul. Sfinția ta, trebuia să pun capăt uneltirilor doamnei Maria, ale Bălăceanului, trebuia să mpiedic pe generalul Heissler de-a mai intra în Țara Românească? Apoi, ce-i de mirare că împreună cu Tököly am pus la cale unirea armiei mele cu cele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
crezurile sale. La Odrii, când am descurcat ițele și am aflat dedesubturile încercării prin care am trecut, i-am aflat pe Bălăceni credincioși nouă și pe cei pe care i-am ocrotit îndoindu-se de noi. Am spus toate astea, sfinția ta, ca să afle fiii mei de ce a fost nevoie să se verse sânge la Zărnești. Nu-mi plac luptele, este adevărat. Dar mă întorc acum cu domnie nouă iar la domnie nouă dregători noi vor fi. După ce vom fi întâmpinați
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiecare dată când îi pun la ochi, mă rog pentru sănătatea neamului cantacuzinesc. Aci nu ne aude nimeni, spune ce ai de spus, știu că m-ai căutat o dată acum câteva zile... — Am aflat că vodă ar fi supărat pe sfinția ta și că ți-ar fi cerut să-ți dai demisia. Așa este. — De ce? Ce ți-a spus, care este motivul acestei supărări? — Motivul? Vezi aici este întrebarea. Vodă știe că l-am trădat și că am uneltit împotriva lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înger dumnezeiesc de ne-ar porunci. Mâna grăbită a mitropolitului împungea acul minuscul în inul pânzei cu atâta îndemânare exact pe urmele desenate de creionul cu plumb, încât spătarul Mihai nu-și putea crede ochilor. — Și ce o să fie rucodelia sfinției voastre? întrebă el fascinat. Mitropolitul se ridică și desfășură pânza pe laviță, compoziția broderiei era atât de clară încât Cantacuzinului îi păru rău că întrebase. — O să fie Sfânt Epitaf pentru mânăstirea ctitorită de noi; cu acesta și cu sfânta catapeteasmă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că-mi pare rău că l-am supărat într-atât încât... Atunci vodă s-a ridicat din jilț și a început cu pas grăbit să străbată odaia dintr-un capăt în celălalt, cum nu l-am văzut niciodată. „Cemi făcuși, sfinția ta, de-mi călcai jurămintele?” Era atâta frământare și tristețe în felul lui de a vorbi șoptit, încât m-am speriat și aflându-mi mătăniile am început să le număr boabele cu degetele în timp ce buzele-mi fremătau, ca și cum ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și tristețe în felul lui de a vorbi șoptit, încât m-am speriat și aflându-mi mătăniile am început să le număr boabele cu degetele în timp ce buzele-mi fremătau, ca și cum ar fi rostit la fiecare bob: Doamne miluiește. „Doamne miluiește, sfinția ta? Cum crezi că este când trebuie să mergi în fiecare duminică și sărbătoare la sfânta liturghie să cauți să-ți afli liniștea ca să primești jertfa lui Iisus în pace, să stai și să cerșești împăcarea și să nu-ți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]