987 matches
-
Această năpastă s-a întîmplat în a. 376 d. Hr. După ea pînă în a. 700 nu a mai vrut nimeni să se stabilească aici, considerînd locul necurat. Numai după o bună perioadà de timp a apărut aici o nouă siliște, alcătuită, mai ales, din bordeie. Care la rîndu-i a fost părăsită și ea. Din cauza năvălirii pecenegilor sau ulicilor. Cele 2 tumuluri din partea de nord-vest și cele 2 dinspre sud-vest rămîn a fi confirmarea urgiilor îndurate de strămoșii cotiujenenilor. Pină nu
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
Runcu este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bădeni, Brebu, Ferestre, Piatra, Runcu (reședința) și Siliștea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și era formată din satele Costești, Bădeni, Piatra Iepei și Runcu, cu o populație de 1734 de locuitori. În comuna funcționau patru biserici, o școală
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o insulă se află Mănăstirea Snagov, ctitorita în secolul al XV-lea.
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
și de apartenență, spațiul folosit de păstorii originari din Valea Mare-Pravăț, învecinată Câmpulungului argeșan, despre care se consideră că au fost primii stabiliți aici. Există în zonă exemple de așezări noi, numite omonim celor de origine, ca în cazul localității Siliștea, com Valea Argovei, ce ținea legătura sentimentală și onomastică de apartenență cu Săliștea Sibiului, locul de origine al întemeietorilor satului. O legendă toponimică locală, favorizează atribuirea întemeierii vetrei satului unor păstori „de la munte”. „"Se spune că pe aceste meleaguri, cu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Student Creation”, ediția a II-a, Sibiu, 2010. ● Premiul de merit (Merit prize), la ,Naji Naaman’s Literary Prizes 2011”, Liban, 2011. ● Premiul II și Premiul Revistei ,Sud", la Concursul Național de Proză ,Marin Preda", ediția a XII-a, Alexandria/Siliștea Gumești, 2011. ● Mențiune, la Concursul Literar ,Visul”, ediția a VI-a, Orăștie, 2011. A primit de trei ori consecutiv în anii 2008,2009 și 2010 Premiul Municipiului Bistrița pentru Cultură Diploma de Excelență - Sesiunea de Comunicări Științifice a Studenților ,Sfinții
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
pe apă Bistriței în județul Vâlcea ... am vândut-o în bani gata taleri opt sute du peste hotarul cât să stăpânește și cu tot venitul ei cât să află într' această moșaie cu casele, cu viea den câmpu, den apă, den siliștea satului den sus până în cel de jos și în cel despre a[mia]zăzi până în cel dinspre miazănoapte ... aprilie, 7, 7235 (1727)" (Revista de Istorie Bisericească, 1943, nr. 3, p. 151 - 152). Nicolae Iorga în Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezului
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
Cucu este atestata abia pe la mijlocul sec. al XV-lea, iar cartea de cancelarie dată de domnitorul Moldovei Petru al II-lea la 15 iulie 1448, când acesta da și întărește lui Cernat Ploscaru și fratelui său Stefu mai multe sate, siliști, locuri în pustie între care și Fântână Cucului - care s-a dovedit de către istorici a fi comună Cuca de astăzi. În secolul următor, la 27 martie 1546, domnitorul Petru Rareș al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546) de la curtea din Bârlad emite
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
theater]) Codul poștal al satului este 727335.() Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște.() Satul Corni este parohie ortodoxă cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.In biserică satului au slujit:preotul Ion Marian, preotul Gherghina Nicolae și mai nou preotul Ursuleasa Tache. În localul școlii noi,() există o colecție de tablouri de mare
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
are începuturile și Mănăstirea Văratec, strămutata pe la 1785 de maica Olimpiada în poiana Văratec, astăzi fiind ridicată o biserică de lemn care păstrează vechea catapeteasma a mănăstirii. Prima amplasare a satului Curechiștea se pare că a fost pe locul numit Siliștea, si a aparținut o anumită perioadă de comună Petricani. Un alt document din anul 1619 menționează faptul că Radu Mihnea, domnul Moldovei, dăruiește lui Lupu al III-lea moșia Grumăzești din ținutul Neamț. Se mai găsesc mărturii despre satul Grumăzești
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
Consiliului de Stat pentru Cultură și Artă realizarea filmului "Moromeții". Scenariul filmului a fost scris de Stere Gulea după volumul I al romanului "Moromeții" de Marin Preda. Acțiunea cărții se petrece în anii '30 ai secolului al XX-lea la Siliștea Gumești, satul natal al scriitorului Marin Preda. Localitatea se schimbase însă destul de mult în cei 50 de ani care trecuseră de la momentul descris în carte, chiar scriitorul afirmând în volumul "Imposibila întoarcere" că „...ăsta nu e satul meu”. Regizorul a
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
comunității, din lemn sau vălătuci. Chestionarele arheologice întocmite la inițiativa lui Alexandru Odobescu la începutul secolului al XIX-lea amintesc două altare de biserică, aflate în stare de ruină, în satul Hărpășești. Un asemenea altar se afla pe locul numit Siliște, la sud de Hărpășești, unde se presupune că era vechiul sat Mitoc (sat de clăcași), celălalt se afla în estul satului pe locul fostului sat Todirești. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hărpășești a fost zidită de boierul George
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
există o cruce din piatră, de 2m înălțime, materializând,prin grijă boierului Radu Mucica,locul Bisericii și centrul satului.Pe cruce sunt incrustate cu dalta,numele locului și satului, anul 1858 și numele boierului.Iată textul : "PE LOCUL ACESTA ZIS SILIȘTEA PÂNĂ LA ANUL 1858 A FOST SATUL TUNARI ÎN SATUL TUNARI ÎNAINTE DE 1858 A TRĂIT ȘI ESTE ÎNMORMÂNTAT AICI UNDE A FOST BISERICĂ SATULUI RADU MUCICA PROPRIETAR ".
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
la „partea iobăgită” a satului se constată existența unei părți de pădure denumită „"Sylvae Ziliste dictae in Loco Pereu Zilisti"” care se întindea pe terenurile agricole numite azi „La Poduri, în Față” și „La arinii ăi mari”. Ținând cont că „siliște”, un apelativ inexistent în graiul racovicean de azi, are sensul de „loc pe care a fost așezat un sat; vatră veche de sat", se poate lua în considerare ipoteza existenței unei alte „vetre” care să fi dispărut fără a lăsa
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
din 2013. Din activitatea didactică la Academia de Studii Economice Mugur Isărescu a obținut venituri în ultimul an fiscal de 896 de lei, de 16 ori mai puțin decât în anul anterior. Guvernatorul are o casă în comuna Gruiu, satul Siliștea Snagovului, casa de vacanță din Drăgășani și apartamentul din București. Guvernatorul deține un autoturism Eagle cu an de fabricație 1993, și barca cu motor marca Delta, fabricată în 2004. Guvernatorul deține împreună cu soția bijuterii în valoare de 62.030 de
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
a fost utilizat pe post de internat pentru școala elementară ciclul II, la care învățau școlari din satele Glodeanu Cârlig, Văcăreasca și Casotta. În anii ce au urmat, conacul a trecut, pe rând, în administrarea Consiliului Popular al comunei Glodeanu Siliștea, în administrarea Serviciului de Drumuri Naționale, apoi a Consiliului Judetean Buzău, până în anul 2003, când este trecut din proprietatea publică în cea privată a județului Buzău. În anul 2006 a fost vândut la licitația cu strigare din data de 02
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
Filipeștii de Pădure (în trecut, Filipești Ungureni) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Dițești, Filipeștii de Pădure (reședința), Minieri și Siliștea Dealului. Comuna se află în marginea vestică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Proviței. Este traversată de șoseaua județeană DJ720, care o leagă spre est de (unde se termină în DN1) și spre vest în județul Dâmbovița
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
anului 1700, în Prahova mai apare un târg, drept pentru care "Filipeștii de Târg" începe să decadă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, era formată din satele Filipeștii de Pădure și Siliștea Dealului, având în total 1329 de locuitori. În comună se aflau două biserici, una fondată în 1688 de familia Cantacuzinilor și alta la Siliștea Dealului, zidită în 1833 de doi călugări, servind drept schit de maici o vreme, înainte ca
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, era formată din satele Filipeștii de Pădure și Siliștea Dealului, având în total 1329 de locuitori. În comună se aflau două biserici, una fondată în 1688 de familia Cantacuzinilor și alta la Siliștea Dealului, zidită în 1833 de doi călugări, servind drept schit de maici o vreme, înainte ca locuitoarele sale să se mute la mănăstirea Zamfira. În comună exista școală de la jumătatea secolului al XIX-lea, în anul 1892 învățând acolo 40
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
satele Căulești, Corbești și Crestusești, având 674 de locuitori; o biserică; și o școală primară. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bumbueni, Marghia și Pădurețu-Ciești. Prima, compusă din satele Bumbueni, Gogoșari, Siliștea și Lăngești, având în total 890 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua, cu satele Marghia și Lunca, cu 846 de locuitori, 3 biserici (una în Lunca și două în Marghia) și o școală primară. A
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,21%). Pentru 2,79% din populație, apartenența etnică
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,21%). Pentru 2,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,21%). Pentru 2,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic „Șes Dolhești” ce cuprinde siliștea satului Dolhești, care a existat în secolele al XV-lea-al XVI-lea.
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
(n. la 12 noiembrie 1944, Siliștea Crucii, Dolj - d. 3 februarie 2005, Mureni, Mureș) a fost un traducător român, din literaturile franceză și germană. s-a născut la 12 noiembrie 1944, în localitatea Siliștea Crucii, județul Dolj, fiind fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]