988 matches
-
Articolul 1 Se aprobă trecerea din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor în domeniul public al comunei Siliștea și în administrarea Consiliului Local al Comunei Siliștea, județul Teleorman, a lucrării de artă monumentala "Victimele comunismului", având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Predarea-preluarea lucrării prevăzute la art. 1 se
HOTĂRÂRE nr. 476 din 16 mai 2002 privind trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul public al comunei Silistea şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Silistea, judeţul Teleorman, a lucrării de arta monumentala "Victimele comunismului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142265_a_143594]
-
Articolul 1 Se aprobă trecerea din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Culturii și Cultelor în domeniul public al comunei Siliștea și în administrarea Consiliului Local al Comunei Siliștea, județul Teleorman, a lucrării de artă monumentala "Victimele comunismului", având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Predarea-preluarea lucrării prevăzute la art. 1 se va face pa baza de protocol încheiat între
HOTĂRÂRE nr. 476 din 16 mai 2002 privind trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul public al comunei Silistea şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Silistea, judeţul Teleorman, a lucrării de arta monumentala "Victimele comunismului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142265_a_143594]
-
având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Predarea-preluarea lucrării prevăzute la art. 1 se va face pa baza de protocol încheiat între Ministerul Culturii și Cultelor și Consiliul Local al Comunei Siliștea, județul Teleorman, la valoarea de inventar, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu Ministrul administrației publice
HOTĂRÂRE nr. 476 din 16 mai 2002 privind trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în domeniul public al comunei Silistea şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Silistea, judeţul Teleorman, a lucrării de arta monumentala "Victimele comunismului". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142265_a_143594]
-
6.115/2001 al Judecătoriei Medgidia. La apelul nominal răspunde Bechir Vildan, autor al excepției. Lipsesc ceilalți autori ai excepției, Ecaterina Pată și Andrei Pată, precum și celelalte părți - primarul comunei Albești, Comisia de lichidare a C.A.P. Albești, primarul comunei Siliștea și Comisia de lichidare a C.A.P. Siliștea, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, întrucat între acestea există o strânsă legătură. Partea prezenta și reprezentantul Ministerului Public nu se opun
DECIZIE nr. 58 din 26 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. h) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141371_a_142700]
-
nominal răspunde Bechir Vildan, autor al excepției. Lipsesc ceilalți autori ai excepției, Ecaterina Pată și Andrei Pată, precum și celelalte părți - primarul comunei Albești, Comisia de lichidare a C.A.P. Albești, primarul comunei Siliștea și Comisia de lichidare a C.A.P. Siliștea, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, întrucat între acestea există o strânsă legătură. Partea prezenta și reprezentantul Ministerului Public nu se opun conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art.
DECIZIE nr. 58 din 26 februarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. h) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141371_a_142700]
-
HORTICOLA - S.A. FĂGĂRAȘ 128. PAJIȘTI - S.A. BRAȘOV 129. SERE CODLEA - S.A. 130. SERE - S.A. BRAȘOV Județul Brăila 131. AGROINDUSTRIALA FĂUREI - S.A. 132. AGROINDUSTRIALA RAMNICELU - S.A. 133. AGROLEG - S.A. SILISTRARU 134. AGROMAX - S.A. MAXINENI 135. AGROMIXT ROMANU - S.A. 136. AGROSIL - S.A. SILIȘTEA 137. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEDULESTI 138. AGROZOOTEHNICA - S.A. TICHILEȘTI 139. AGROZOOTEHNICA - S.A. VĂDENI 140. CERES - S.A. BRĂILA 141. CEZOMIV MIRCEA VODĂ - S.A. 142. COMAGRIM DUDEȘTI - S.A. 143. DROPIA - S.A. ÎNSURĂȚEI 144. HORTICOLA 1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNAREA - S.A. BRĂILA 146
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
de-a valma Diac tomnatic și alumn; Cântăm adânc un: De profundis. Perennis humus erit rex. Frumoase vremi! Dar unde-s? unde-s? S-au dus pe veci! Bibamus Ex. (1878) Casa memorială Mihai Eminescu. ION BĂNUȚĂ ( n. 1914 la Siliștea, comuna Căteasca, județ ul Argeș , d. 1986) Ion Bănuță în vizită la Editura „Junimea” din Iași. Figură reprezentativă pentru începuturile epocii socialiste, lăcătușul ilegalist, directorul Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, poet nesemnificativ, dar căruia nu puțini dintre poeții
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și întărire, dată prin documentul din 29 noiembrie 1443, „pentru satele sale, pe care le are de la părinții noștri, de asemenea și moșiile, și vama numită vama de la Moldovița și cu satul ăIar hotarul acestor mai sus scrise sate și siliști să fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac”. Nu avem cunoștință ca dania sau daniile întărite să fi fost contestate de cei interesați, deși nu este exclusă nici o asemenea posibilitate, deoarece voievodul Ștefan „domn al Țării
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-și îndeplinească obligațiile - zeciuiala și muncile - urma o cercetare ordonată de domnie, care putea sfârși cu alungarea de pe moșie. Între-un document elaborat de cancelaria domnească a lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu alungarea de pe moșie. Între-un document elaborat de cancelaria domnească a lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Vasile Lupu, din 5 iulie 1643, prin care întărește mănă stiri Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și din tot venitul și să-și strice casele sau odăile de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Marin Preda a Început și a continuat și cu ceea ce numim proză scurtă, ori memorialistică: „Întâlnirea din pământuri”, 1948, „Ana Roșculeț”, 1949, „Desfășurarea”, 1952, „Ferestre Întunecate”, 1956, „Îndrăzneala”, 1959, „Imposibila Întoarcere”, 1972. Acțiunea romanului „Moromeții” se petrece În satul Siliștea Gumești, din câmpia Bărăganului, o localitate din județul Teleorman, aflată la circa 20 de km. spre nord de Roșiorii de Vede. Ceea ce caracterizează acțiunea este autenticitatea lumii prezentate. Cele mai multe dintre personajele romanului au o existență absolut reală: Țugurlan, Cocoșilă, Moromete
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și pe ea ca provenită din cea de a doua căsnicie a lui Moromete, alături de Ilinca și Nicolae. Era prea complicată o asemenea structură familială și autorul romanului a mai simplificat-o. Este posibil ca și În realitatea lor din Siliștea Gumești, aceste personaje să fi avut o existență complicată. Ceea ce caracterizează familia Moromete este lipsa ei de unitate, pusă de autor În evidență chiar din primele pagini. Două căsnicii, șase copii, câte trei din fiecare; la toate acestea se adaugă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
politică a vremii. Polina trebuie văzută dintr-o perspectivă antitetică rebreniană. Ea este opusul Anei din romanul „Ion” al scriitorului ardelean. În cea de a treia secvență narativă, povestitorul continuă să prezinte momente care pun În evidență imaginea lumii satului Siliștea Gumești, aflat În plin sezon agricol, secerișul și treieratul. O scenă memorabilă este cea din familia Boțoghină. Bărbatul, bolnav de tuberculoză, ca să ajungă la un sanatoriu, a fost nevoit să vândă lui Tudor Bălosu jumătate din lotul de pământ, primit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe internet și în fugă, în aceeași dimineață, un rezumat pe care-l mai accesase o dată, cândva, pentru bacalaureat, la aceeași adresă, ne povestea bălmăjit că într-o zi regele a ieșit la arat în fața Palatului și toți țăranii din Siliștea Gumești, săraci, bogați, au ieșit în Poiana lui Iocan să râdă de el. Acum vor veni din nou în aceeași poiană a lui Iocan, să râdă și de noi. Aici distracția nu prea ne-a ieșit, fiindcă oamenii aveau atâta
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a fost desființat. Un document din iulie 22 cca 1643 arată că: „turcul fost stolnic din Cuzlău și Borileanu uricar primind porunca lui Vasile V.V. să aleagă hotarul satului Mlenăuți, dăruit de Miron Barnovschi V.V. mânăstirii Solca și jumătate din Siliștea Licina, cumpărătura lui Evloghie episcop din Rădăuți de la Moișanu cum și cu Petrică, ginerele Tolocicoaei cu frații lui, strângând oameni tineri și bătrâni megieși din Bobești, Petre Roșca din Concești, Gherasim, Andrei Murguian, Toader diac, fiul lui Pricop Bobăscu din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Concești, Gherasim, Andrei Murguian, Toader diac, fiul lui Pricop Bobăscu din Cuzlău, Miron din Bobești... popa Toader din Havârna...,Iațico din Hudești care a fost Licina, Glige din Hudești...,au aflat cum să le despartă în jumătate hotariul Mlinăuților și Siliștea Lișna. într-un alt document din 8 martie 1559 se scrie: „privilegiu de întărire ce a avut bunicul lor Cozma Bobici, satul ce se numește Bobeștii de Jos, la Bașeu cu loc de iaz și moară. Satul Bobești apare și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prozatorul se simte dator, deoarece Moromeții face un salt în timp între primul volum și cel deal doilea, este spus în felul specific al lui Preda, cu binecunoscutul amestec de ironie, umor, invectivă, meditație: Prin reductibilitate, "văgăuna” este a satului Siliștea Gumești; asupra acestuia se așterne istoria pentru care "colectivitatea”, deprinsă să trăiască într-un alt timp decât cel istoric, nu optează, ci se lasă cotropită, nu pentru că nu are voință, ci pentru că nu mai are forța vitală necesară. Romanele par
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
față de stat, precum și cotropirile teritoriului Moldovei de armatele străine au contribuit în mare măsură la modificarea rețelei de așezări și a repartiției teritoriale a populației. În aceste condiții, o serie de așezări s-au depopulat, au rămas fără oameni,devenind,,siliști”, altele au dispărut. Documentele atestă peste 30 de sate din județul Iași care au dispărut, printre acestea numărându-se și unele sate de pe Miletin (ex:Păturniceni,1445) . Asigurarea forței de muncă,mai ales în sec.XVII-XVIII a impus organizarea unor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de la Șipote au rămas pustii, membrii familiei domnitoare părăsind-o. Aceasta a dus la desființarea ocolului, o parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cauză era asuprirea, prea multe dări și corvezi pe care le aveau de îndeplinit locuitorii satelor. Studiile asupra fiscalității în Moldova scot în evidență că viața claselor sărace nu era deloc ușoară. Astfel se explică fuga de pe moșii, prezența unor siliști și reversul lor,sloboziile. Există documente care relatează îngrijorarea autorităților referitoare la fuga țăranilor de pe moșii și propunerea de a se lua măsuri pentru a se împiedica aceste mișcări ale populației. Această situație a plecărilor populației care nu a mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge câtu de mulți”, și a se așeza pe o „Siliște din Crețești, ce este pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și alți răzeși din Giurgești . Din 23 martie 1747 datează scrisoarea de schimb dintre vel spătarul Ion Sturza și Nicolae Bucium, primul dând , cumpărat de tatăl său, precum și suma de 200 de lei, primind În schimb satul Întreg Horjeștii, cu siliștile Cojana, Cucuiești și Ulmenii de pe Răcătău, Putna. Postelnicul Neculai Bucium vinde de veci la 20 mai 1753 Zapisul este eliminat din cercetările de la 20 iulie 1812. Postelnicul Neculai Bucium, fiul Marandei, nepotul clucerului Milescu, văr cu Neculai Cogălniceanu, vinde a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]