400 matches
-
sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde și denumirea de neamul Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful dealului, satul arată ca o frumoasă poveste spusă copiilor în prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de pământ (Polobates fuscus) ș.a. În frunzișul pădurilor, lumea insectelor este destul de variată. Coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii) împreună cu multe alte nevertebrate (viermi, miriapode, moluște) își găsesc aici mediul favorabil de dezvoltare. Multe dintre ele sunt dăunătoare pentru esențele forestiere. Fauna silvostepei este mai săracă și mai puțin variată, unele specii fiind complet dispărute (dropia, spurcaciul) sau pe cale de dispariție, datorită înlocuirii peisajului natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele sunt reprezentate prin rozătoare ca popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus) și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unor specii de animale (bovine), elemente ale unei economii agricole deschise. Creșterea populației a impus însă, succesiv, după 1860, efectuarea unor reforme agrare ce au condus la o anumită presiune asupra echilibrului natural, și așa fragil, al acestei zone de silvostepă, cu excesivități climatice și hidrografice. Consecințele acestora pot fi urmărite nu numai în regiunea studiată, ci în tot Podișul Bârladului, constituind în bună măsură rezultatul unei practici agricole extensive, de slab randament, insuficient organizate și îndrumate. Ultima dintre reforme, cea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape întreg teritoriul aparținând ca structură geologică Carpaților Meridionali constituiți din roci calcaroase și șisturi cristaline bogate în minereu de cupru. Caracteristicile reliefului în zona orașului Moldova Nouă au influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de cultură-viță de vie și zone de pădure. Defileul Dunării de la Porțile de Fier[130km] este localizat într-o zonă cu o constituție petrografică complexă. De la confluiența Nerei
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și sunt exploatate într-un număr mare de fântâni, atât pentru alimentarea populației, cât și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația Unitățile fizico-geografice de pe teritoriul județului imprimă diversitatea covorului vegetal, iar cea mai mare parte a teritoriului aparține zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și luând contacte cu noi oameni, noi obiceiuri, noi cerințe. A fost necesar să-mi impun voința de a învinge, de a mă realiza în viață, având parcă întâlnirea cu perechea cu care am trăit până la adânci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință cu altă formă de relief, câmpia. Câmpia de silvostepă de pe Valea Jijiei și luând contacte cu noi oameni, noi obiceiuri, noi cerințe. A fost necesar să-mi impun voința de a învinge, de a mă realiza în viață, având parcă întâlnirea cu perechea cu care am trăit până la adânci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
face cunoscute și altora. Puțin după noul an, se transmit multe știri alarmante privind viscolul ce s-a abătut asupra țării, cu mari nămeți de zăpadă, cu numeroase șosele, căi ferate și porturi închise traficului. Noi, aici, în regiunea de silvostepă în care ne aflăm, stăm liniștiți, cu doar un pospai de zăpadă și doar cu o avertizare sonoră a Crivățului, care, în mod normal, nici nu prea avea ce să spulbere... 5 ianuarie 2007. Spre dimineață visam că mă luptam
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Oka și Kama. După prăbușirea confederației tribale hunice, la mijlocul secolului al V-lea, slavii au început să se deplaseze spre vest și nord-vest, ocupând treptat regiunile cuprinse între Niprul mijlociu, Bugul de sud și bazinul superior al Vistulei, până la granița silvostepei cu stepele nord-pontice. Marea migrație a slavilor, limitată de mișcările populațiilor nomade din răsăritul Europei, s-a declanșat pe scară largă în prima jumătate a secolului al VI-lea. În această perioadă ei sunt amintiți pentru prima dată de izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
domniei lui Justin I (518-527). În perioada menționată, grupuri de slavi încep să se infiltreze în regiunile de la răsărit de Carpați sau în estul Câmpiei Munteniei, împreună cu alte grupuri nomade.2 Alianța slavilor cu unele popoare nomade din zonele de silvostepă a făcut ca unii istorici bizantini să-i confunde cu nomazii-de pildă, Procopius din Caesarea. Dar slavii nu erau nomazi, ci o populație sedentară ce se ocupa cu creșterea vitelor mari. Din a doua jumătate a secolului al VI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în zonele extra-carpatice până în estul Câmpiei muntene. Apoi anumite grupuri de slavi s-au mișcat (deplasat) spre vestul Munteniei și Olteniei. Alte grupuri de slavi, pornind din regiunile Niprului mijlociu, dinspre răsărit, s-au deplasat de-a lungul zonelor de silvostepă spre sud-vest, au pătruns în spațiul carpato-nistrean (Moldova), apoi în Câmpia Dunării, și-au sporit numărul celor pătrunși aici dinspre nord. Din masa inițială slavă, unele grupuri s-au desprins și au pătruns prin pasurile Carpaților de nord în Slovacia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nordul Dunării, în favoarea romanicilor, a autohtonilor daco-romani. În noile condiții, aceștia au părăsit regiunile de munte și deal, unde trăiau în anonimat de secole, de-aici și tăcerea izvoarelor istorice, apoi s-au contopit cu grupurile împrăștiate în regiunile de silvostepă și cu o parte din romanicii veniți aici, pe malul nordic, în urma năvălirii slavilor în sud. Datorită numărului lor, a unui potențial biologic și economic superior, a unei organizări sociale și religioase (creștine) închegate, daco-romanii au învins și au asimilat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
NEAGU T., 1995). II.2.5. LUCRĂRILE DE îNGRIJIRE Principalele lucrări de îngrijire la năut sunt: tăvălugitul după semănat, grăpatul înainte și după răsăritul plantelor, combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor precum și irigarea. Năutul este cultivat mai mult în stepa și silvostepa din sudul și sud-estul țării, zone cu frecvente vânturi uscate de primăvară. Tăvălugitul, executat de obicei cu tăvălugul inelar, este prima lucrare indicată după semănat, dacă solul este insuficient de umed, având rolul de a mări gradul de încolțire semințelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
României), caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase și geroase, cu temperatura celei mai reci luni sub -330C și temperatura celei mai calde luni 25-27 0 C. Indicele de ariditate de Martone are valori între 26-30, corespunzător condițiilor climatice din silvostepă care se datorează influenței anticiclonului azoric.Temperatura medie multianuală este de 9,40C, minima de - 8,1 0 C înregistrându-se în luna ianuarie, iar maxima de 28,4 0 C realizându-se în 46 printr-un deficit de apă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de vegetație a culturilor agricole, este de 648,7 mm, cu valori maxime în luna august (115,7 mm) și minime în luna octombrie (65,6 mm). Indicele de ariditate are valoarea de 26,4, acesta corespunzând condițiilor climatice de silvostepă. III.4.2. REGIMUL EOLIAN în timpul iernii dinamica atmosferică se caracterizează prin preponderența vânturilor de la N-V și N, ce bat cu o viteză medie de 2,8 m/s. Vara vânturile au dispoziție S și S-E și o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
între cele două trepte de relief, departajate altitudinal cu peste 200 m, se exprimă cu claritate și în componentele externe ale peisajului geografic: pe de o parte Câmpia colinară a Moldovei - cu climă, vegetație, faună și soluri (cernoziomice) de stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80 - 100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros, cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a calmului atmosferic, 22,8% indică condiții de adăpost aerodinamic, corespunzător condiției sale în cadrul Câmpiei Moldovei. Vegetația Sub aspect biologic, rezervația se impune atenției prin numeroase ecosisteme naturale (Cărăușu D., 1969), consecință a poziției sale de trecere între pădure și silvostepă (pe locul fostei păduri), a intervenției omului prin defrișare, pășunatul animalelor și exploatarea calcarului, a diversității substratului (stâncării, protorendzine și rendzine alături de soluri mai evoluate cenușii și brune) și a microreliefului gropi și ridicături de veche exploatare, văiugi, șanțuri, abrupturi
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În epoca fierului, aria de locuire cea mai intensă se orientează spre Prut. Aceste trăsături au fost hotărâtoare pentru rezistența populației în perioada migrațiilor dinspre est. Așa se explică continuitatea populației carpo-dacice în această zonă. Această populație înregistrează progrese evidente
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]