19,447 matches
- 
  
  să se considere, și chiar sunt, „stăpânii” acestei patrii. E timpul să începem această construcție pe care, neîndoielnic, o vor desăvârși generațiile viitoare, eliberate de ura și prejudecățile ancestrale care ne-au făcut atâta rău și încrezătoare în calea bunului simț, atât de simplu și de fair expusă de György Konrád: „Putem fi prieteni numai dacă vom învăța să ne iertăm unii altora în numele a zece secole de istorie comună, răul făcut reciproc. Putem fi prieteni numai în condițiile în care
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
 - 
  
  câinii vagabonzi ș.a.m.d. Sigur, toate acestea pot fi o materie interesantă (chiar recomandabilă) pentru romanul actual, cu condiția să fie prelucrată inteligent în cadrul convențiilor ficțiunii. Altfel, cartea rămâne doar un inventar dialogal al realității la nivelul (scăzut) al simțului comun, un fel de bârfă plictisitoare de cartier mărginaș. Toate calitățile lui Constantin Popescu de a face dialog (calități reale) nu suplinesc în acest roman deficitul de narațiune și de construcție. Un scenariu ar fi dat mai bine. Dialogul nesfârșit
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
 - 
  
  dezinhibat, plastic (ochiul fostului critic de artă deține și el un rol), concis și nu de puține ori plin de umor, are deci aceeași amprentă stilistică inconfundabilă ca toate textele semnate Andrei Pleșu. Pentru a vorbi despre o lume inaccesibilă simțurilor, despre o via sacra, autorul nu-și schimbă costumul, nu îmbracă nici sutana, nici roba academică, rămîne el însuși, își alege exemple din lumea de azi, din imediatul zilnic, din filmele americane sau din politică, lucru care dă cititorului sentimentul
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
 - 
  
  fleacuri cîte-o zi. Ce desfăt și-extaz, cînd la picioare îți zăcea ca pentru-a-ți mulțumi: Inima-i cu-a ta sta-ntr-o bătaie, Se simțea în ochii tăi mai bun, Se-alina și sîngele-n văpaie Și-orice simț se lumina acum! Amintirea doar din astea toate Inimii incerte-i vine-n plin, Simte tot acea realitate, Noua stare pentru ea e chin. Nu ni-e sufletul întreg - se pare - Pentru noi și-amiaza-amurg se vrea. Ce noroc că Soarta
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
 - 
  
  percepute de cititorul străin), toate aceste persoane sînt cam sărace față de referentul real pe care îl are cititorul român. De pildă, Paul Georgescu - o personalitate fascinantă și paradoxală prin amestecul de inteligență și fanatism ideologic, de iubire reală pentru literatură, simț nuanțat al valorii și cinism, de generozitate și maliție - a devenit personaj literar în mai multe romane: Căderea în lume de Constantin }oiu, Cel mai iubit dintre pămînteni de Marin Preda, în Cronică de familie (vol. III) și întîlnire la
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
 - 
  
  de lucruri știute spuse pe tonul unui didacticism enervant, în timp ce partea autobiografică nu trece de nivelul informativ al fascicolului de dicționar. Informațiile despre situația politică și culturală din acei ani sunt corecte dar în afara oricărei revelații. Comentariile sunt la nivelul simțului comun pentru cei care cunosc cât de cât epoca, insuportabil de redundante (multe lucruri sunt repetate obsesiv) și digresive, iar, stilistic, fără farmecul paginilor de eseistică din propriile romane, încercând tot soiul de explicații deterministe facile pentru "specificul național", cu
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
 - 
  
  arunce. Oricum, anticipezi că sfârșitul va fi "în coadă de pește". Prestația actoricească e onorabilă, cinematografia și montajul la fel, dar ultimul are un moment de inventivitate defazată, inadecvat restului lungmetrajului. S-a spus că regizorul are un al șaselea simț pentru detalii. Da, când e vorba de decoruri, de micile contraste de apartament, dar acest comentariu se făcea și despre Greenaway. Or, regizorul și co-scenaristul Alexander Payne e la o distanță de ani-lumină de predecesorul său. Oricum, regia funcționează în
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
 - 
  
  frustrării: "Complexul de inferioritate a celui care în copilărie nu a patinat, în adolescență nu a schiat, în tinerețe nu a jucat tenis, de înotat nu știe să înoate, jocul de bridge nu îl cunoaște, permis de conducere n-are, simțul de orientare îi lipsește într-un mod îngrijorător, se pierde cu ușurință și se regăsește cu greutate". Urmează, e drept, un set de contra-note. Dar oare sînt ele îndeajuns de convingătoare? Pot șterge ele eficient umilințele ca și infinite ale
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
 - 
  
  -i deconspire strategiile, tehnicile și, în ultimă instanță, scopurile. Pentru că prin imaginea video - și televiziunea a demonstrat-o de atîtea ori - se poate face orice; de la dublarea realității la falsificarea ei și de aici mai departe pînă la suspendarea oricărui simț moral. n P.S. În vederea unei dezbateri mai cuprinzătoare asupra Muzeului Național de Artă Contemporană, atît în ceea ce privește proiectul în general, amplasamentul, politica de achiziții, selecția autorilor și a lucrărilor, dar și în ceea ce privește realizarea propriu-zisă, aștept reacții și atitudini din partea mediului artistic
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
 - 
  
  colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului simț civic. Din aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au născut cărțile Trecerea nimicului prin ceva, Editura Crater, București, recent apăruta Drumul spre La Mancha, Editura Marineasa
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
 - 
  
  plus... vechiul și vigurosul fatalism românesc care ne șoptește încă o dată că "totul e pierdut", "nimeni nu mai citește lucruri serioase", "totul e înghițit de televiziuni și internet" și altele de acest fel, ce par convingătoare așa cum pare de bun simț și rezonabil totdeauna scepticismul, de orice factură ar fi el. Și la noi, la Contemporanul - Ideea europeană, sectorul deficitar este cel al criticii; bineînțeles, vina e a noastră, plătim mizerabil! "Bătrânii" s-au îndepărtat mai mult sau mai puțin de
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
 - 
  
  a sinucis plutonul de execuție. Notă de subsol încrederea entuziastă în posibile izbânzi nu e decât parte componentă a memoriei unui on de peste cinci- zeci de ani - adică exact inversul încrederii - ceva greu de imaginat dacă nu ai foarte dezvoltat simțul măsurii și pasiunea pentru notele de sub- sol din tratatele de filosofie și de semidicteu zeiesc delfic ceea ce nu exclude să rămâi carbonarul morocănoșilor cărbuni ai iluziei necesare subminând ca o cârtiță de lux resemnarea împăcării de sine "în această
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
 - 
  
  e un soi de piatră magică, un hacmanit sau un alexandrinit, care-și schimbă culoarea după cum ajunge la ea privirea. Poezia lui Gellu Naum, fragilă și evergreen, se potrivește, poate, cu o mimosa sensitiva care și-a rafinat peste măsură simțul tactil. Totul atinge, totul izbește, determinînd "închiderea", ca la delicata vegetală. Recluziunea e o absență, un pact al "tăcerii" ca excludere voluntară din limba pe care o vorbesc (și pretind că o înțeleg) toți, o pecete de fum în jurul gurii
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
 - 
  
  semne, o "apă foarte pură și foarte impură", cum spune, la începutul "poveștii" despre Tatăl meu obosit, motto-ul din Heraclit, cel pe care îl desenase prin 1944 în chip de foarte colorată pasăre. E vorba, acolo, despre un anume simț al văzului și despre studiile "în formă de stup", despre starea fractalică a lui Mandelbrot, despre "totul seamănă"și "totul curge". Despre identic și felurit. În termenii aceleiași teorii a fractalilor, poezia lui Gellu Naum e făcută din module "omotetice
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
 - 
  
  aici, în prelungire e ca în prescurtare. Ceea ce e necesar în afară, cu ceea ce e necesar înăuntru: aceste două realități sînt la fel de existente, dar nu la fel de strălucitoare. Steaua intimă."(Calea șearpelui). O poezie de noapte, cu ochi de pisică, cu simțuri la pîndă, agilă, vigilă, elastică, lucidă. Ca o coardă de care tragi pînă cînd, întinsă, își face vînt spre propria-ți figură. Pentru a reface legături. Și dacă nu le poate găsi, "atunci am știut că este timpul să părăsesc
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
 - 
  
  hit al lui Franck Sinatra, și te apucă un soi de oboseală melancolică. La ce mai poți să speri atunci cînd, poate ultimul mare pofticios de literatură dintre criticii noștri încă activi ajunge să recunoască resemnat: "La 50 de ani simțurile critice s-au tocit. Prea multe, tot mai multe pagini și cărți ți se par deja citite, prea multe verdicte par deja date. Prea mă lasă tot mai rece provocările insolite, priză la exotism, sexualism și excentric nu mai fac
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
 - 
  
  fratele meu", pe marginea Jurnalului acestuia din urmă, (text în care-și afirma solidaritatea cu suferințele evreilor prin analogie cu propriile-i traume, umilințe și excluderi sub comunism, ceea ce pentru intelectualii amintiți a apărut ca o regretabilă pierdere minimalizatoare a simțului proporțiilor) a simțit nevoia să-și expliciteze demersul, să dea glas unui protest. "De cînd există riscul ca o suferință să-și piardă aura de suferință pentru că există o alta? De unde refuzul orgolios al coabitării în suferință? De unde această revendicare
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
 - 
  
  s-ar fi cuvenit să se arate însuflețiți de un crez comun, și care, în bună lege morală, n-ar fi trebuit a se disocia tocmai în fața primejdiei: "La noi nu există, constata cu mîhnire mentorul Sburătorului, nici umbra unui simț de solidaritate. Așa ne-am deprins, să ne vedem asasinați cei mai buni prieteni ai noștri, fără nici un fel de emoție. E de ajuns că n-am participat și noi la asasinat. Conștiința noastră se mulțumește cu atît". Pretins egocentricul
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
 - 
  
  mai generală a criticii, nu numai în planul moral, dar și în cel al realizării estetice și se lasă citit în aerul de obiectivitate - în sine frumoasă și infinit sugestivă - al paginii lovinesciene, în Ťmersulť ei liniștit, netulburat, potrivit unui simț intern al legitimității celor scrise. Deoarece interesul extraliterar, meschin, fie și drapat cu toga detașării, impietează asupra "realizării estetice", conturbă "simțul intern" al celor scrise, le delegitimează, dovedind că biografia defectuoasă se deversează inevitabil în operă. Cuvîntul acesteia e trădat
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
 - 
  
  aerul de obiectivitate - în sine frumoasă și infinit sugestivă - al paginii lovinesciene, în Ťmersulť ei liniștit, netulburat, potrivit unui simț intern al legitimității celor scrise. Deoarece interesul extraliterar, meschin, fie și drapat cu toga detașării, impietează asupra "realizării estetice", conturbă "simțul intern" al celor scrise, le delegitimează, dovedind că biografia defectuoasă se deversează inevitabil în operă. Cuvîntul acesteia e trădat odată cu canonul etic de care nu poate fi realmente dezlipit, ceea ce recursul la E. Lovinescu confirmă cu prisosință.
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
 - 
  
  dusă pînă la cele mai discrete nuanțe ale textului (o vorbă preferată a sa pare a fi "lucrurile sînt ceva mai complicate"), umorul fin, abia întrezărit și, desăvîrșita urbanitate a tonului (nici măcar în polemici nu este agresiv, are un bun simț al susținerii propriilor argumente care lasă întotdeauna loc de un "bună ziua"; ceea ce nu-l împiedică însă, de fiecare dată, să facă operelor literare pe care le discută toate obiecțiile necesare). În ultima vreme acestor elemente specifice ale brand-ului Gabriel
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
 - 
  
  să aibă grijă, să se protejeze. Cu restul nu sînt de acord. Sexul a devenit pentru tineri un lucru foarte important de care începe să li se facă frică. Nu trebuie să fiți înspăimîntați, doar isteți! - Cît de important e simțul umorului? - N-aș fi supraviețuit dacă nu m-aș fi detașat cumva de societate, de realitate. Voi cîți ani aveți? 24? Cînd eram de vîrsta voastră m-aș fi sinucis în fiecare zi. N-aveam nici o siguranță, munceam ca ospătar
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
 - 
  
  chiar o eboșă de poezie a unui autor la care, se vede, "instrumentele" se amestecă. E un jurnal la vedere, ținut în numele "cititorului implicit", care așa l-ar scrie dacă l-ar scrie, cu onoare și oroare, și cu oarece simț al datoriei, fiindcă "mă cunoșteau vecinii toți..." Este, drapată într-o pedanterie ironizată fin, la rîndu-i, răzbunarea dintotdeauna a scriitorului: să rîzi de toți și de toate cu aerul blajin că le faci, de fapt, concesii, ocupîndu-te de lucruri marginale
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
 - 
  
  vestimentație adecvată și specifică, dotată cu o voce în perfectă simbioză cu melodiile prezentate, a interpretat câteva cântece țigănești care l-au impresionat până și pe Haralampy al cărui cumnat este fabricant de ceaune din tuci. Interesante și de bun simț și textele interpretate românește, care eclipsează periculos de bine tânguielile ridicole și răfuielile personale din unele cântece populare românești interpretate sfâșietor de unii soliști. Cu bani! l Un reporter de la Realitatea Tv, aflat în orașul marii Uniri, care-și pierduse
" Români de români" și la TVR1 - cu felicitări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12224_a_13549]
 - 
  
  fasole, sarmale și metrii de cârnat, dar nu cred că era cazul sacrificării gărzii... Oricum, felicitări! Mai ales pentru reporterul căruia nu i-a scăpat acest amănunt de senzație... l Iuliu Winkler, o prezență inteligentă, echilibrată, agreabilă și de bun simț, la emisiunea-maraton de la Realitatea Tv, moderată de neobositul Robert Turcescu. Păcat că George Pruteanu și Adrian Cioroianu - invitați la aceeași emisiune - nu au reușit să-și dea seama de acest amănunt și tot timpul și-au arătat colții spre PSD
" Români de români" și la TVR1 - cu felicitări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12224_a_13549]