4,438 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > DRAGOBETE - ÎNTREBĂRI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ce caută luna ? ce caută luna ca nebuna să te-nece-n noaptea rece ? apără-te cu simțire. și gonește-o cu iubire. iar în urmă-n liniște, fă să creadă-n dragoste. și-ai să vezi că în amor, de-o visezi, aduce dor! De unde-mi vin atâtea doruri ? De unde-mi vin atâtea doruri Pe care azi
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
în a lăsa ceva în urma lor, deoarece, chiar și de au o ’mică urmă’ de copil, acesta ce exemplu măcar de a-și închipui un trai normal poate avea? Comunicarea adevăratei îndrăgostiri vine de la sine, prin privire, cuvinte, tăceri specifice, simțire mai ales, iar când când nu mai ‚poate’ să vină de la sine, atunci trebuie să vină din efort. Am auzit chiar de la un copil: ’’sunt adulți, iar ei dacă nu pot, trebuie sa-și asume responsabilitatea prin voință, că doar
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
te-aș iubi, ai întona plăcut, În inimă-ți acorduri de chitare, Înveșnicind secunda de-nceput, Nopțile privind spre carul mare? De te-aș iubi, ai înțelege, oare, Puterea dragostei ce te-ar susține? Care pătrunde în inimi și-n simțire, Pecetluindu-ne întreaga veșnicie? Baia Mare, 19 iunie 2016 Nedumerire Stele sărută fruntea nopții-n taină. Pe cer cununi de aștri luminând... Se-ntreabă unde-om fi în astă vară, De nu ne văd plimbându-ne zâmbind. Se miră florile din
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
schimbul când brunul, când albul ca ison ținut anotimpurilor. Și-un cer în tonuri de cenușiu... Omul de-aici, întrupat dintr-un deșert ce i-a dat arămiul și-asprimea feței, uimește ca pustiul-matcă: scund la stat, dar înalt în simțire; iute în fapte ca vântul uscat, dar domolit când ridică spre Cer un cânt. Mereu în mișcare, păstor de capre și cai, vânând pentru trai ori apărare, își adăpostește odihna și slăbiciunile vârstei în iurta cea albă, rotundă, ciuperca uriașă
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
veci, lăsând un gol în sufletul fetei... C-un fior de nădejde domolind amarul pierderii vulturiței, fata caută cale spre iurta alor săi. Cade răpusă de trăiri la intrare și-ntreabă de Batukhan. Un zâmbet larg de mamă îi luminează simțirea: e plecat spre munte călare, săltat din boală ca prin farmec... Privind spre cerul albastru ca nicicând, Makhan își picură o lacrimă sărată pe obraz. E rubinie, geamănă ochilor vulturiței vrăjite, Akhnu... Referință Bibliografică: Visul fetei lui Batukhan - Premiul I
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Mănăstirea Lainici de-Înviere Chiar dacă stânca-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatră dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmi Vino, aici creștine fără teama Sfanțul Irodion te cheamă Să-ți dea lumină,pace și putere Vino, la Mănăstirea Lainici de-Înviere ! Referință Bibliografica: DE-INVIERE / Mihaela Mircea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE-INVIERE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382202_a_383531]
-
un cărucior pentru cărat lemne. Rățoiul o ajută să îl scoată pe Petruș din dulap, să îl pună în cărucior și să-l ducă la casa pădurarului. Mare fu mirarea omului când își văzu fata aducând un străin lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O ajută să îl întindă într-un pat și o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare, în fața casei pădurarului se stârni o furtună fără seamăn. Mira ieși
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Euharistie și subiect direct al sângelui și trupului nostru, cu care sunt unite intim Trupul și Sângele Său, ce au dat prin aceasta calificarea lor trupului si sângelui nostru, imprimându-se în ele și care și-au unit lucrările și simțirile lor cu lucrările și cu simțirile trupului și sângelui nostru. Iar întrucât și fiecare din noi suntem subiect al trupului și sângelui nostru, și al lucrărilor penetrate de trupul și lucrările lui Iisus Hristos, noi ne aflăm împreună subiect cu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
și trupului nostru, cu care sunt unite intim Trupul și Sângele Său, ce au dat prin aceasta calificarea lor trupului si sângelui nostru, imprimându-se în ele și care și-au unit lucrările și simțirile lor cu lucrările și cu simțirile trupului și sângelui nostru. Iar întrucât și fiecare din noi suntem subiect al trupului și sângelui nostru, și al lucrărilor penetrate de trupul și lucrările lui Iisus Hristos, noi ne aflăm împreună subiect cu Iisus Hristos, al trupului nostru devenit
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
trupul și lucrările lui Iisus Hristos, noi ne aflăm împreună subiect cu Iisus Hristos, al trupului nostru devenit și trupul Lui sau al trupului Lui devenit și trupul nostru". Prin intimitatea și comuniunea aceasta desăvârșită cu El, noi trăim stările, simțirile și lucrările lui Iisus Hristos și El le trăiește pe ale noastre, pătrunse de ale Lui. "De acum nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine", a spus Sfantul Apostol Pavel (Galateni II, 20). Unirea deplină între Iisus Hristos
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
Antipozi, George Roca. Speech-ul domniei sale a fost unul echilibrat (că tot suntem la echinocțiu), cu multă trăire, sentiment, și cu mult umor, vorbe de duh. Chiar în titlul cărții domniei sale, „Căutând insula fericirii” există o subtilitate de gând, de simțire, cu valoare de declarație de iubire pentru România, pentru români, pentru locurile natale. Spunea domnul Roca despre această căutare a insulei fericirii (care, nu-i așa, ar putea fi o insulă mare, cât un continent!) că este zadarnică! „Fericirea, este
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
cunoștea pe mine!”. Eugen Simion: „Între Dumbrăveni și instituția Academiei Române s-a înfiripat o legătură strânsă; din păcate, Ministerul Culturii este unul care se oferă ca monedă de schimb între partenerii de guvernare”. Victor Spinei: „Eminescu, vârful de lance al simțirii românești, nu este suficient de bine promovat în afara hotarelor”. Nicolae Breban: „Cuvântul «cultură» a fost aproape uitat de conducătorii acestei nații, iar a scoate din programa școlară limba latină este ca și cum i-ai tăia rădăcinile unui stejar multisecular”. Vasile Tărâțeanu
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
maluri ale Prutului, poetul se străduiește să afle calea comună de înțelegere, de comunicare frățească directă, de la suflet la suflet, cu toți cititorii săi. Și se cuvine evidențiat că prin ideile ardente dezbătute, prin tăria și duioșia graiului și a simțirii, Iacob Cazacu-Istrati reușește să se afirme în chipelocvent pe tărâmul fierbinte al cauzei reunirii Basarabiei cu pământul străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
un déjà vu/ și simt cum mă urmăresc/ propriii mei ochi”. Este evidentă relația emoțională între eul subiectiv al poetei și realitatea care o provoacă. Expresia din limba franceză tălmăcește ce a văzut și ce a trăit, trecute prin filtrul simțirii și al conștiinței poetice, devenind o platoșă a supraviețuirii. Ileana-Lucia Floran recunoaște că „poezia vindecă” (Țipăt de fum), iar „Iubirea/ din cufărul amintirilor” e vindecătoare, când „Colind aduceri-aminte/, iar întâmplări simple/ devin sărbători,/ care țâșnesc din calendarul vechi,/ cu zilele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
a unei neobosite improvizații frazeologice. Miza de căpetenie a textului este jocul. Autoarea cărților pentru copii se copilărește ea însăși, demontînd și utilizînd convențiile ca pe niște jucării, devenind în felul acesta nu doar scriptorul, ci și obiectul literaturii, prin simțirea infantilă la ajutorul căreia recurge. "Scoateri de limbă" la adulți, "tocmai fiindcă știu că gestul meu copilăresc îi scoate din sărite", paginile în chestiune refac psihologia vîrstei aurorale printr-o naivitate afectuoasă, prin animism și antropomorfism, dar mai cu seamă
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
chinurile. Puse în pagină, cu anume exaltare a stilului, stîrnesc mai mult mefiență, decît cutremure. Zic asta deși cartea din fața mea e subliniată în trei culori. Însă a te recunoaște în cuvinte nu-i totuna cu a te recunoaște în simțiri, iar a diseca, precis ca bisturiul care dezbracă un nerv, emoțiile și temeiurile lor e-o nebunie pe care vremea noastră n-o mai poate menține la nivel teoretic. Tentativele de experiment social, prin care, din popoare lîncede, mediocre, s-
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
și vocalități, despre roluri și teatre, despre compozitori și parteneri, despre principiile fundamentale ale profilului său spiritual. Sunt dialoguri de suflet care mi-au prilejuit revelația misterului existențial a personalității sale și aprofundarea minuțioasă a tuturor mecanismelor de gândire și simțire ale trăirilor sale artistice ilustrate prin verbul său vocal. Aceasta este prețioasa moștenire pe care mi-a lăsat-o artistul, prietenul și omul Nicolae Herlea destinată unei ample monografii gândită împreună, dar pe care va trebui să o prepar posterității
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
jazz. Ei își cântau tristețea, nemulțumirea, n-aveau bani să mânânce, să cumpere droguri, alcool și alte nenorociri, femeile îi părăseau din cauza vieții pe care o duceau... Când i-am ascultat, n-am apreciat deloc. Coltrane a cântat cu multă simțire și muzicalitate. Și el era foarte nemulțumit, a devenit la un momentdat foarte religios, că nu mai putea să accepte criminalitatea și sărăcia oamenilor de culoare din America. Și nemulțumirea lui s-a văzut în ceea ce cânta, a improvizat pe
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
înțelege din perspectiva propriului său afect pe celălalt îl și urmărește cu îngrijorare în suflet, să vadă ce va face acesta în clipa în care o să poată simți tot ce s-a petrecut cu el, ce o să se întâmple atunci... Simțirea și filtrarea prin afect pot îngloba orice cerc. Între simțire și fitrarea prin afect, planează - dacă există - conștiința" (pp. 274-275). Cartea lui Géza Szávai este o invitație la dialog și o pledoarie pentru multiculturalism și multiconfesio-nalism. Oricine o citește va
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
urmărește cu îngrijorare în suflet, să vadă ce va face acesta în clipa în care o să poată simți tot ce s-a petrecut cu el, ce o să se întâmple atunci... Simțirea și filtrarea prin afect pot îngloba orice cerc. Între simțire și fitrarea prin afect, planează - dacă există - conștiința" (pp. 274-275). Cartea lui Géza Szávai este o invitație la dialog și o pledoarie pentru multiculturalism și multiconfesio-nalism. Oricine o citește va înțelege că dincolo de retorica răstită, adesea belicoasă, a politicienilor există
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
legat, într-o autoscopie comparabilă cu cea întreprinsă în jurnalul intim Soveja. "...îndreptînd din surghiunul meu un rămas bun acestui tîrg pe care-l iubesc și-l urăsc, văzînd cum se șterge în zare cea din urmă clopotniță, încercam o simțire ciudată, nu de părere de rău, nu de plăcere, dar și de una și de alta, amestecate cu curiozitatea și cu rîvna fantastică de a merge înainte și, în același timp, dorind să știu și ce fac prietenii mei cei
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
athanorului dual. De unde și cultul pentru călăuzitori. Idioritmicii, în absența unor povățuitori, cu alte cuvinte, a unor modele umane și profesionale, a unor dascăli de știință și conștiință, cad ca muștele. Iar cei ce practică divertismentul, uniți în cuget și simțire, răsar ca ciupercile). Așa a ajuns muzica savantă azi un tărâm al tuturor dezbinărilor, unde trei compozitori dezvoltă patru sau mai multe orientări estetico-stilistice și unde se manifestă o aprigă hemoragie de valori înspre gaura neagră a distrucției și disoluției
Între idioritmie și chinovialitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]
-
propriei activități literare ca pe o activitate pornită din propria făptură, dedicată semenilor și închinată întregirii din propria sa perspectivă a imaginii țării pe care o conducea. Ea își justifică activitatea de scriitoare prin faptul că scrie pentru „semeni întru simțire” și pentru „semeni întru suferință” (pag. 40). Sunt trecute în revistă toate creațiile literare ale Reginei: romanele scrise în colaborare cu Mite Kremnitz, poeziile, basmele, scrierile autobiografice, studiul conținând și un splendid capitol intitulat Ex libris unde sunt prezentate fotocopii
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
noțiuni și legi logice și prin Artă, cu mijloacele ei specifice de sintetizare a legilor lumii obiective. Dintre toate modurile de exprimare artistică, Muzica este cea mai realistă și în acelaș timp cea mai îngrădită - cea mai de cuprins de simțirea omenească și cea mai de necuprins într’un cadru de noțiuni prestabilite. Literatura se exprimă prin cuvinte, prin urmare este la îndemâna unui om cultivat - Pictura - cea mai intelectuală formă de artă, pentrucă modalitatea expresiei e rezultatul unor convenții cerebrale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
într-un singur adevăr, fie el al muzicii, fie al vieții. De multe ori, îmi făcea plăcere atunci când îl zăream pe stradă, cu mersu-i sprințar, tineresc, aplecat puțin în față și mereu preocupat, cu o urgență torențială în gânduri și simțiri. Mi se părea că e o flacără albă, cu coama de păr leonin ce întotdeauna îi era marca distinctivă. Ne mai întâlneam la concerte sau la Uniune și nu era nevoie de niciun cuvânt. Mă strângea de braț, într-un
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]