448 matches
-
perspectivă". Aducând la ființare o "altă lume", planul fondator străluminează "această lume" incandescentă, transparentă: "lumea empirică devine transparentă, și prin transparența ei devin vizibile incandescența și strălucirea luminoasă a celorlalte lumi". Imaginea diafană a lumii aduce în prim plan - prin simbolizare - "noile, celestele straturi ale realității estetice" (Empireea și Empiria, în Pavel Florenski, Dogmatică și dogmatism, Editura Anastasia, București, 1998, pp. 88-92). 16 "Omul care rămâne într-o astfel de detașare totală este într-atât de dus în veșnicie, încât nimic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
bogate, precum și stăpânirea operațiilor logice implicate. Psihologul american accepta fără rezerve rolul mediului social în formarea individului, admițând că dezvoltarea intelectuală se prezintă ca fiind dependentă de ambientul socio-cultural, care-i oferă omului mijloacele de acțiune, de reprezentare imaginativă, de simbolizare și comunicare. Având în vedere asemenea convingeri, el apreciază că există trei modalități funciare pe temeiul cărora copilul învață, descoperă realitatea din jurul lui, pe care în final o transpune în modele: modalitatea activă, întreprinsă de subiect prin acțiune, prin manipularea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
urmă „se cheamă că a trăit și ea, nu?”. Valoarea imensă a povestirii nu constă desigur în firul epic, aproape inexistent, de altfel, ci în poeticitatea fără egal a limbajului (specifică lui Ion Druță) și mai ales în puterea de simbolizare a întregii imagini, care nu este în fapt, decât o delicată metaforă a existenței omenești. Un rezumat al întregului nostru peregrinaj pământesc, scris cu delicatețe, compasiune și o imensă iubire de oameni. Au nu suntem noi oare, cu toții, acea furnică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cu o singură ieșire? Cineva visa la o echipă mondială care să facă ordine în lume. Ca și cum actuala ordine pe planetă nu ar fi cea mai bună! Sigur că nu este. Dar el visa, evident, experiențe îndreptate spre nuanțe de simbolizare, se povestea pe sine amintindu-ne că noi "trăim între noutate și eternitate". Plouă apăsat, e trist și e umed, prea umed. Fantomele mistice se furișează în noaptea nesfârșită. Auzi, cineva se visa să intre în echipa mondială care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
transforma În „pilda”, În „schema”, În „linearitatea” și simbolul unui erou romanesc. Deoarece ce este În fapt un „personaj”, ca și Întreaga știință a tipologiei romanului?!... Nu este cumva Încercarea noastră de a „Înțelege”, de reducție, deci, de „schematizare” și simbolizare a unui traiect extrem de stufos și de contradictoriu, la primul, dar și la al doilea sau la al treilea nivel, al vieții unui individ, de carne și oase, prins, cum o sugeram mai sus, În „plasa luptelor, necesităților și contradicțiilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
absorbția treptată a flăcăului asigură contactul cu Strămoșul în burta ce figurează pe Mater Genetrix. Formele pe care le îmbracă procesul ritual sunt cu atât mai profunde cu cât el s-a fixat în tipare abstracte și întrucâtva absconse, pentru simbolizarea evoluției spirituale. În Coșova, Bulgaria, înghițirea indusă de imprecația maternă are loc la poalele lui axis mundi, și scena exemplifică dominanta solară a eroului: „La un pom mare-nflorit,/ Nu e soare răsărit,/ Da’ e șarpe-ncolăcit;/ Pi-un voinic că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
transparentă a condiției superioare dobândite. Alte implicații acvatice țin de diferitele forme în care apa se manifestă și este prezentă în procesul inițiatic. Într-o colindă tip Leagăn de mătase IV, 80D, metafora negată aduce sugestia pluvială și anticipează prin simbolizarea leagănului natura dezlănțuită în diluviul deja cunoscut: „Colea-n sus, pă lângă cer,/ Cetenule, cetinoară, dragule!/ E un negru dă norel;/ Nu e negru dă norel,/ Și-i mândru legănel” (BoteniArgeș). Fata de măritat se află în planul înalt, încărcat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
supranaturale: puterea invincibilă, invizibilitatea ce conferă libertate totală, deplasarea instantanee și prin orice mediu, bogăția absolută și protecția desăvârșită. Puterea eroului vine din paloșul, sabia, buzduganul, bâta, toiagul sau bastonul primit de la maeștrii inițiatori sau de la diavolii păcăliți. Toate aceste simbolizări ale forței constituie, după Petru Caraman, un motiv-cheie, fiindcă provoacă „o întorsătură radicală desfășurării epice și un deznodământ fericit acțiunii basmului”. Savantul ieșean integrează bota, cu reprezentările ei multiple, temei magicomitice a toiagului și a nuielușei fermecate, ele făcând parte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vizuale de semnificațiile lor tind a fi atenuate", adică au devenit treptat simbolice, „din pricina ajustării generale a formelor vizuale la alt sistem sociocultural subiacent, pentru care cel dintîi constituie un cod de comunicare”. „Iconicitatea e ... o chestiune de grad", iar „simbolizarea ... este supozabilă ca o chestiune de grad (calitativ) continuu" , este saltul către un plan ontic superior, trecerea la „raționalitatea semnificantă” . Simbolul este deci o punte de la treapta ontică inferioară la cea superioară, iar trecerea e numai în acest sens, nu
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își are sursa în morală. în ceea ce privește simbolul ales de Neagoe Basarab, avansăm ideea că simbolizarea zoomorfă s-a născut dintr-o raționalitate semnificantă alimentată mai degrabă de codul arhitectural și cavaleresc medieval, în care blazonul era similar avatarului, vital pentru alteritatea navigantului de pe Internet, decât de orientarea spre un gen de artă ca cel prezent
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
mod subiectiv de a relata întâmplările); pe plan semantic, printr-o referință la probleme fundamentale ale existenței (prin intermediul schemelor și al arhetipurilor, care constituie o "constelație" sau un "bazin semantic", după Gilbert Durand, în lucrarea citată); pe planul expresiei, prin simbolizare, proces posibil datorită caracterului plural al semnului și datorită unei "fracturi" de sens care se petrece în interiorul narațiunii, de descifrat hermeneutic - ni se precizează: "după Eliade" (Dubois 28). Pe această bază, Dubois avansează o nouă tipologie a mitului, pentru a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și care sunt relevante pentru subiect. Cercetarea urmează traseul de la obiect (mască) la reprezentare ceremonială (funus) și la imagine mentală (arhetipul divus), de la funcția semantologică (manifestată în cadrul unui ritual, prin faptul că este structură de discurs identitar) la funcția de simbolizare (în interiorul procesului de memorare a experienței colective). În plus, una din constatările revelatorii la care conduce acest parcurs este că semnificația cuvântului nu dispare odată cu obiectul de referință, iar semele nu se pierd în magma vocabularului. Faptul în sine, și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ancorat în spiritualitatea utilizatorilor (romani), este susținut de menținerea și acomodarea lui la schimbarea de paradigmă declanșată în anul 330. Reflexul de ritualizare pe care îl are gândirea socială a lumii romane se schimbă, în mod substanțial, în reflex de simbolizare, devenit o caracteristică a gândirii colective creștine. Mutația nu se face "în pierdere", pentru că se păstrează întreaga constelație semantico-simbolică din utilizările originare (doliu colectiv, comemorare, omagiere, dar și creare de noi amintiri comune). Îmbogățită datorită afluenților ce provin din alte
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
́a, tocmai pentru a putea înainta o observație, consider, relevantă și pentru imaginarul medieval, cu o posibilă extensie pentru întreaga premodernitate europeană: gândirea politicului este o temă centrală și emergentă, și a procesului de imaginare, și a celui de simbolizare a realității, important nu numai pentru realitatea însăși, ci și pentru memoria identității colective. Cum fenomenul configurării simbolului se petrece în interiorul structurilor imaginarului, rămânând latent până la noi contextualizări discursive, el participă decisiv la configurarea imaginarului în jurul "artei de a conduce
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
opusă este cea care vede în loc de o criză politică una strict filosofică, legată de iconicitatea imaginii. Teoria este de asemenea interesantă pentru cercetarea de față, cu condiția ca această iconicitate să fie văzută în termenii relației sale cu procesul de simbolizare, implicit cu efectele pe care le-a creat pentru manifestarea și pentru reflectarea în imaginarul colectiv a politicului creștin (un set de valori și scopuri comune, fundamentale pentru organizarea imperiului). Teologia icoanei (altfel spus: filosofia creștină a imaginii) ajunge în timpul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
trebuie să protejeze, să influențeze și să garanteze, pe cât posibil, înțeleapta guvernare a domnilor locali. Raționalizarea prin lógos a puterii se regăsea la Platon în proiectul modelului ideal al cetății; în mod similar, în imaginarul medieval se regăsește simbolizarea în absolut a Constantinopolului - imagine ideală a cetății celeste perfecte, dar pierdute. Diferența este dată așadar de faptul că filosofia lui Platon proiectează idealul urban în viitor, în timp ce medievalitatea creștină lasă în trecut lumea edenică, precum și cetățile sfinte ale credinței
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
e superficial, fondul fiind acolo mai mult emoția exotică. Hronograful lui Eminescu aduce acel pesimism placid, acel tragic impasibil și somnolent ce se pare că e al naturii noastre, împăciuite cu eterna întoarcere a roții cosmice și care își găsește simbolizarea în geografia gigantică asiată: În stele nalță munții Himalaia Și de pe vîrfu-i alb pătând răsare O lună caldă sfântă și bălaie Și-n văi umbroase ce se pierd în mare Munții bătrâni din stele se coboară Și-ntind în jos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
procedeele lui La Fontaine. Animalele sunt văzute omenește, constituind niște simboluri-caricaturi, niște "maschere". Capra cea cu multe ugere și cu glas behăitor este o caricatură oferită chiar de natură a mamei, în vreme ce lupul cu ochi turburi și dinți ascuțiți este simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mere, Readucând în vremea viscolită A toamnelor trecută mângâiere. * Copilăria-mi toată dă buzna la uluci, Când stă la poartă coșul cu struguri și cu nuci. Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scriere (pentru autorul-narator) sau În scris (pentru cititor) Își arogă o identitate, depășește, metaforic vorbind, stadiul oglinzii, și o face, desigur, nu atît În propriul beneficiu În fața lui Însuși, cît În cel al său ca obiect de recunoaștere din partea cititorului. Simbolizarea conferă sens autoficțiunii, Îi oferă adică un plan de proiecție, o transcendență, În lipsa căreia autoficțiunea ar putea rămîne numai la stadiul de text, de "autofricțiune", după cum se alintă Doubrovsky În romanul textualist Fils care propune termenul, și ar putea fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
multifațetat în colaborare cu diferitele împrejurări și cu multiplii factori ce pot influența comportamentul. Este rejectată dualitatea minte-corp în favoarea unei viziuni unitare ce reia și pune accentul pe o serie de capacități umane fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
patternurile modelate au reprodus în mod semnificativ mai multe răspunsuri de potrivire decât aceia aflați în condiția de privitori solitari care, pe rând, au dat dovadă de un nivel mai înalt de achiziție decât copiii ce s-au angajat în simbolizarea competitivă. Dovezi ulterioare pentru influența operațiunilor de codare simbolică a răspunsurilor modelate în cadrul achiziției și retenției au fost furnizate de Gerts (1969) într-o disertație susținută la Universitatea Stanford (vezi bibliografia). Studenții au observat că un model filmat produce răspunsuri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de o conștiință chinuită până la anxietate de nesfârșitele amenințări cu iadul, dar neobișnuită a-și apropria noțiuni mai dificile, abstracte. Așa se explică nu doar necesitatea "gândirii simbolice", ci și imensul său succes. Johan Huizinga avea intuiția acestui proces de simbolizare a realității invizibile, transcendente, prin intermediul unor imagini decupate din realitatea concretă, pe care îl punea sub semnul "nevoii de a-l adora pe Hristos în mod vizibil"73. Ea a dominat gândirea europeană până la finele perioadei medievale și începuturile Renașterii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prezența unor alte persoane semnificative pentru copil, din afară familiei; capacitatea copilului de a-și exprima emoțiile (această capacitate poate fi invalidată de alte experiențe de viață nefavorabile, violente sau de vârsta copilului; „exprimarea”se referă la orice formă de simbolizare a emoțiilor: desen, dans, sculptură, poezie, pantomimă etc.); posibilitățile menținerii rutinei vieții cu care este familiarizat copilul (se asigură astfel stabilitatea și continuitatea în mediul și viața copilului); nivelul de sprijin pe care copilul îl are din partea familiei, dar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
momentul ei istoric a trecut? După hermeneutica psihanalitică a lui Freud discursul inconștientului introduce prin "contrabandă" conținuturi pe care cenzura conștiinței le-ar bloca altfel. Factor de substituire inconștient, nu adevăr, cultura este privită ca o alternativă la nevroză. Esența simbolizării este o comparație în care primul membra al comparației este refulat. Ceea ce astăzi este corelat simbolic, probabil în timpurile străvechi era unit conceptual și verbal (Jung). în vise apare această formă de expresie arhaică disparată. Hermeneutica freudiană ține seama de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]