1,334 matches
-
bancă și colegii aflați în vecinătate au posibilitatea de a se integra în interacțiuni puternice. 2. Similaritatea: presupune alegerea persoanelor care ne seamănă foarte mult în plan aptitudinal, valoric și motivațional; similaritatea structurilor psihologice facilitează comunicarea; Andrews (1966) arată că similaritatea în planul clasei de elevi este identificabilă prin intermediul următoarelor elemente: - orientarea față de aceeași dezvoltare personală; - motivația comună; - stilul de abordare; - experiența școlară; - roluri școlare apropiate. Toate acestea presupun o bună evaluare a propriei personalități. Ideal din punctul de vedere al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
față de aceeași dezvoltare personală; - motivația comună; - stilul de abordare; - experiența școlară; - roluri școlare apropiate. Toate acestea presupun o bună evaluare a propriei personalități. Ideal din punctul de vedere al atracției interpersonale ar fi ca elevii să dispună de o relativă similaritate. În organizarea acestor interdependențe, cadrul didactic manifestă o puternică valoare, ce poate merge până la valoarea de model. 3. Complementaritatea: în plan psihologic corespunde, după Levinger, identificării tipurilor de diade ce îi pot face pe parteneri să dezvolte elemente de personalitate
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
evaluativă: are în vedere calitatea și forța sentimentelor investite; - cognitivă: reprezentarea partenerilor unul despre celălalt; - comportamentală: tendința unei persoane de a intra într-o relație cu alta. Atracția interpersonală izvorăște, după opinia lui Griffit, din experiența comună, din complementaritatea și similaritatea trăsăturilor de personalitate. Organizatoric, factorii de interacțiune ai managementului clasei de elevi au în vedere următoarea organigramă factorială: atribuția (statutul social), obligația (datoriile elevilor), investiția, răsplata și atașamentul. Comuniunea de gânduri și sentimente reprezintă pentru clasa de elevi șansa fundamentală
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
organizații care oferă servicii și produse similare (1983:143). Pe aceeași linie, Scott și Meyer folosesc sintagma sector social, definindu-l mai degrabă prin referire la conceptul de industrie: „o populație de organizații care operează În același domeniu, așa cum indică similaritatea produselor sau serviciilor lor” (Scott, 2004:109-110). Totuși, continuă Scott, acestui nucleu de populație i se adaugă alte organizații diferite care influențează În mod decisiv performanțele lor, incluzând aici partenerii de schimburi comerciale, reprezentanții concurenței, sursele de finanțare și factorii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de acum Înainte a doua variantă) sunt funcționale și nu geografice. Delimitarea funcțională a câmpurilor ridică Însă o serie de probleme (Scott și Meyer, 1992:137 - 139). În primul rând se pune problema nivelului de specificitate la care aplicăm „criteriul similarității produselor sau serviciilor”. Spre exemplu, ne putem referi la câmpul mai general al transporturilor sau la cel al transporturilor aeriene , În cadrul căruia, mai specific, la transporturile aeriene după grafic (de marfă ori de călători). Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este aceea că organizarea economică poate fi explicată prin superioritatea relativă, În termeni de eficiență, a unei construcții sociale (firma capitalistă) În fața alteia (piața concurențială). Vom prezenta În cele ce urmează ideile de forță ale teoriei, arătând În același timp similaritățile sale cu funcționalismul durkheimian În sociologie. În final, vom analiza limitele acestor explicații teleologice macrosociologice (centrate pe eficiență la nivel sistemic) În explicarea emergenței cooperării economice. 1. Teorii economice ale firmei Firmele sunt organizații având funcții de producție private; ele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestea apărând, prin urmare, mai frecvent în evocări; deoarece indivizii își aleg prieteni și asociați care le împărtășesc ideile și stilurile de viață, ei sunt efectiv expuși mai mult la atitudini și comportamente consensuale și nu disensuale. E clar că similaritatea de statut economic și sociocultural, adică cea structurală, și similaritatea de mentalitate se intercondiționează. Cea din urmă, mai ales, este însă supraestimată în gândirea cotidiană. Efectul falsului consens este destul de răspândit, dar nici pe departe universal. Mai cu seamă pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
își aleg prieteni și asociați care le împărtășesc ideile și stilurile de viață, ei sunt efectiv expuși mai mult la atitudini și comportamente consensuale și nu disensuale. E clar că similaritatea de statut economic și sociocultural, adică cea structurală, și similaritatea de mentalitate se intercondiționează. Cea din urmă, mai ales, este însă supraestimată în gândirea cotidiană. Efectul falsului consens este destul de răspândit, dar nici pe departe universal. Mai cu seamă pentru calități înalt dezirabile, multor oameni le place să se creadă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cheltuirea banilor publici, săzicem). Oricum, alți factori rămânând constanți, cu cât credibilitatea e mai accentuată, cu atât mai puternică este influența ei în schimbarea de atitudine. Asemănarea sursei cu receptorul sporește, de asemenea, influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă, reciprocitatea și grupul de referință. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de vârstă, de sex ș.a. și chiar una de trăsături fizice. Și în această arie, cercetările sunt încă destul de parcelare, preocupându-se prea puțin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu cât credibilitatea e mai accentuată, cu atât mai puternică este influența ei în schimbarea de atitudine. Asemănarea sursei cu receptorul sporește, de asemenea, influența persuasiunii. Asemănarea înseamnă, la rândul ei, similaritatea comunicatorului cu persoana-țintă, reciprocitatea și grupul de referință. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de vârstă, de sex ș.a. și chiar una de trăsături fizice. Și în această arie, cercetările sunt încă destul de parcelare, preocupându-se prea puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate, respectiv de urmărire
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
grupul de referință. Similaritatea poate fi etnică, religioasă, de statut socioeconomic, de vârstă, de sex ș.a. și chiar una de trăsături fizice. Și în această arie, cercetările sunt încă destul de parcelare, preocupându-se prea puțin de problema încrucișării criteriilor de similaritate, respectiv de urmărire a ceea ce se întâmplă atunci când sursa este similară cu receptorul din anumite puncte de vedere și disimilară din altele. Reciprocitatea spune că influența comunicatorului crește și în cazul în care îi atribuim prețuirea față de noi: ne place
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
par la o analiză de suprafață, EEA și mediul actual - post EEA (de exemplu, vânătoarea versus zborul cu avionul), ele au elemente comune, fundamentale pentru existența speciei umane (de exemplu, reproducerea, asigurarea hranei, confortul etc.); dacă nu ar exista această similaritate, probabil că specia umană ar intra în extincție. Evident că astăzi noi suntem confruntați și cu cu probleme care nu au apărut în EEA. Rezolvarea acestor probleme este adesea considerată un efect al structurilor cognitive elaborate pentru a rezolva probleme
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
subiectului uman. Altfel spus, modelul social standard (în diversele sale variante) presupune că există anumite structuri generale ale minții umane care, prin interacțiune cu diferite medii (incluzând cultura), duc la asimilarea diverselor conținuturi, acest proces exprimându-se în final în similarități și diferențe interindividuale, care oglindesc similaritățile și diferențele de mediu/culturale. Așadar, dacă dorim să cunoaștem mai bine mecanismele psihologice, trebuie să ne orientăm spre cultură, nu spre biologic. Pariul psihologiei evoluționiste este însă că arhitectura minții umane e formată
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
standard (în diversele sale variante) presupune că există anumite structuri generale ale minții umane care, prin interacțiune cu diferite medii (incluzând cultura), duc la asimilarea diverselor conținuturi, acest proces exprimându-se în final în similarități și diferențe interindividuale, care oglindesc similaritățile și diferențele de mediu/culturale. Așadar, dacă dorim să cunoaștem mai bine mecanismele psihologice, trebuie să ne orientăm spre cultură, nu spre biologic. Pariul psihologiei evoluționiste este însă că arhitectura minții umane e formată dintr-o mulțime de structuri cognitive
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a observat științific că bulgarii pun mai mare preț pe frumusețea fizică a partenerului decât olandezii. Evident că tendința este să interpretăm aceste diferențe ca fiind diferențe culturale, care, apoi, prin intermediul învățării (pe baza modelului social standard), se transpun în similarități și diferențe interindividuale. Cercetările pe linia psihologiei evoluționiste au propus un alt model, care vizează structuri cognitive expert. Ipoteza avansată a fost că selecția partenerului depinde de agenții patogeni din mediul ecologic. Altfel spus, dacă există mulți agenți patogeni, atunci
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ipoteză, constatând că variațiile culturale în prevalența patogenilor este corelată la un nivel de r = 71 cu importanța medie culturală acordată atractivității fizice; așadar, variațiile în agenții patogeni explică 50% din variațiile culturale. Diferențele culturale există, dar ele nu explică similaritățile și deosebirile interindividuale, ci le descriu. Așadar, similaritățile și diferențele culturale nu sunt factori explicativi, ci care trebuie explicați. O linie explicativă a componentelor culturale poate veni, așa cum am demonstrat mai sus, pe filiera psihologiei evoluționiste. 2.3. Ce nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este corelată la un nivel de r = 71 cu importanța medie culturală acordată atractivității fizice; așadar, variațiile în agenții patogeni explică 50% din variațiile culturale. Diferențele culturale există, dar ele nu explică similaritățile și deosebirile interindividuale, ci le descriu. Așadar, similaritățile și diferențele culturale nu sunt factori explicativi, ci care trebuie explicați. O linie explicativă a componentelor culturale poate veni, așa cum am demonstrat mai sus, pe filiera psihologiei evoluționiste. 2.3. Ce nu este psihologia evoluționistă? Psihologia evoluționistă trebuie separată de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
În aceste sens se afirmă că deși noi avem o minte pregătită pentru EEA, trăim cu ea în post-EEA; suntem așadar un fel de Flintstone transpus în Star Trek. Acestea fiind spuse, trebuie recunoscut faptul că mediul post EEA are similarități majore și importante pentru specie cu EEA; altfel supraviețuirea speciei nu ar fi posibilă. 2.7. Paradigme ale psihologiei evoluționiste Există două paradigme de cercetare în psihologia evoluționistă. Prima paradigmă, numită și paradigma clasică, consideră că focalizarea trebuie să se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
maladiile cauzate de deficiențe proteice, altele decât enzime, sunt adesea transmise pe cale dominantă (Mange și Mange, 1999). Din fericire, structura și funcționarea genelor sunt conservate împreună în procesul evolutiei, permițând analize comparative între specii. S-au găsit pînă în prezent similarități puternice între structura și funcția diferitelor gene la șoareci, oameni, bacterii, unele specii de viermi și insecte. Modelele animale oferă o șansă unică de a studia transmiterea ereditară a unor caractere prin manipulare experimentală, în special în cazurile în care
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
timpul de lucru pentru a se socializa și nu sunt penalizați pentru acest lucru; astfel, oamenii se cunosc unii pe alții într-un timp relativ scurt și leagă prietenii de lungă durată; • faptul că sociabilitatea este crescută conduce la sentimentul similarității, care îi apropie (îi atrage). Cultura "mercenară" Cultura "mercenară" se caracterizează prin individulism competitiv și prin realizări personale. Cu toate acestea, nu exclude activitățile de tip cooperant în situațiile în care se pot dovedi (și demonstra) beneficiile atât pentru indivizi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neîncrederea și suspiciunea reciproce în procesul interacțiunii; • diminuează dorința de a răspunde pozitiv la solicitările altora, indiferent de costurile implicate (Milcu, 2005, p. 67). În planul percepției sociale reciproce, procesul competitiv/concurențial are următoarele caracteristici/efecte: • sensibilitatea participanților în perceperea similarităților tinde să scadă, în timp ce sensibilitatea diferențelor dintre ei tinde să crească semnificativ; • acțiunile neutre sau chiar bine intenționate ale celorlalți (ale celuilalt) sunt percepute în mod eronat. Lor li se atribuie intenții negative, dubioase; • orientează atenția participanților către interesele personale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
integrare bio-psiho-socială a informațiilor despre un individ. Ultima ediție a DSM a fost editată pentru a prezenta o imagine mai dinamică și mai integrată despre cum biologia, psihologia și factorii sociali se influențează. Manualul include informații despre diferențele culturale și similaritățile pentru fiecare tulburare și corelează biologic cu fiecare tulburare. În plus, DSM-IV a schimbat eticheta unui întreg set de tulburări pentru a intensifica o vedere integrată bio-psiho-socială a tulburărilor. Edițiile anterioare DSM-IV au inclus o categorie numită Tulburări Organice, care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din 9 planșe cu diferite figuri, care sunt prezentate subiectului într-o ordine succesivă. Acesta este rugat să copieze figurile prezentate pe planșe pe o foaie de hârtie (format A4). Figurile copiate sunt apoi cotate de către examinatori în funcție de gradul de similaritate al acestora cu originalul și integrarea generală a lor în pagină. Menționăm faptul că figurile nu au un corespondent în realitate, prin urmare, ele sunt necunoscute subiectului. S-au propus mai multe sisteme de cotare a protocoalelor Bender. Cele mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dezvoltării realismului și a disciplinei sale, relațiile internaționale. Dacă analizăm comunitatea științifică academică (adică activitățile sale în universități și instituții sau în dezbaterile publice), resursele disponibile pentru această activitate și obiectivele comune spre care este direcționată activitatea, putem observa cîteva similarități în dezvoltarea teoriei internaționale după primul și după al doilea război mondial. Una dintre ele este legătura dintre dominația anumitor state în sistemul internațional și cercetarea relațiilor internaționale în interiorul și în afara acelor țări. Astfel, idealismul a avut același rol după
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În al treilea rînd, teoria balanței puterii este învinuită de confundarea tuturor tipurilor de politică externă expansionistă, ignorînd astfel diferența calitativă dintre politicile imperialiste și cele antiimperialiste. În ciuda criticilor sovietice, o comparație între corelația forțelor și balanța puterii relevă multe similarități între cele două concepte (Light 1988: 286 și urm.). Ambele sfîrșesc prin a avea o viziune de sumă zero asupra puterii, în care cîștigurile uneia dintre părți înseamnă automat pierderi de partea cealaltă. Teoretic vorbind, această concepție de sumă zero
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]