8,206 matches
-
telefonat, nu-mi mai telefonează nimeni. Și de telefonat, îmi telefonează doar tipi care greșesc numărul, - alo? cutare, sau cutare, aiurea! - voci speriate, gră bîte de atîta efort ori lucru, năuci... * * * Replică : Nu mai avem timp, - trebuie să fim neapărat sinceri. Minciună e un ocol prea mare și durează prea mult. Îți spun că nu mai avem timp. * * * Te resemnezi cu răul ce-l cunoști. (Hamlet)
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
Constantin Țoiu O FATĂ directă, agera, cu un aer dîrz, concentrat, de alergătoare de cursă lungă... Puține fraze sincere și călduroase, s-a întîmplat să-mi fie adresate în scris - exceptînd rudele sau confrații - decît aceea iscălita de călăuza Muzeului Balzac din Sachă, domnișoara Bourdelle. Un loc fermecător pe Valea Loarei, în Turena. Reproduc dedicația în limba franceză, așa cum
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
puțin decît la începutul anilor '30, cînd au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În general, boema muncitoreasca se manifestează în exemplarele ei intelectualizate, de cele mai multe ori artificializate, prin ideologii din mistica materialista. Cei mai sinceri și fundamental mai onești dintre lucrătorii vizitați de speranță unei societăți mai bune, ca aceiași oameni de azi de ieri, si alaltăieri, visează ca niște poeți fără opere, scufundați într-o stare sufletească selenara, cea mai tristă dintre literaturi, ca
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
sas brunet cu o înfățișare de sfînt sau de martir de lemn, avînd ochii mari, negri și fața suptă, o fizionomie mai curînd de moț. Sunt dator acestui ținut ales al țării, - Sebeșul, - cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un trecut mai îndepărtat conțin în ele un dar, mai rar, de a prilejui să se aștearnă pe hîrtie observații mai grele... Cum a fost cunoștința
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
smart)". Evident, noi am râs, de unde ănainte fuseserăm cam intimidați de prezența lui. Acesta era de altfel și scopul mărturisirii. Care mărturisire ansa mie nu-mi plăcu. Chiar și an chip de glumă nu mi s-a părut, intuitiv, nici sinceră, nici corect adresată. Mă iritase an plus o umilință atât de prost plasată. Găseam că e de preferat eroarea brava, daliniană unei modestii lase și azilante. E adevărat pe de altă parte ca an facultate aflai destule filosofii aventuroase, unele
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
an care nu te poți accepta. Acesta din urmă este probabil cel mai rafinat". De ce să nu presupunem că "sofisticăria", "falsele argumente" ale lui Cioran - daca săntem dispuși a le taxa ca atare - pleacă tocmai dintr-o nemulțumire de sine sinceră și nu neapărat publicitară? Dintr-o nemulțumire ce include și conștiința contradicțiilor, incapacitatea de-a rezista tentațiilor afirmării și, ăn final, ale gloriei! "Incomparabil fanfaron" Cioran? Chiar... incomparabil"? Spune un adevăr - ăScriitorul e an mod necesar exhibiționista (721) - și al
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
fi prea scund și n-aș putea trece prin el. Privirea asta care ocolește lumea caută desigur un alt punct familiar, în fapt un punct invizibil. Este o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu numai îmbrăcămintea ci și fizionomia umană în întregime. Creația
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
prea mult". Livius Ciocârlie pune astfel două chestiuni (vrea să ămpuste doi iepuri dintr-o singură lovitură): cea a jurnalului și cea a sincerității an creația literară: "Devenit specie literară, jurnalul a decăzut de la sine. Rostul lui fusese să fie sincer și postum. Să nu fie ăliteratură. Devenit specie, a ăntălnit an schimb ceea ce ămi apare a se găsi an inima secolului douăzeci: pe omul desfăcut de iluziile lui. aNu mă inspiră decât spectacolul, sau ideea decăderiiă (313), spune Cioran". Așa
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
de artă, doză ei de fals. "Știu prea bine, nota Gide, că tot ce alcătuiește originalitatea artistului vine mai presus; dar vai de acela care se gândește la personalitatea să când scrie; ea apare privirii, ăn suficientă măsură, dacă e sinceră...". E reconfortant faptul că, ținând mereu a-l cărți pe Cioran, exegetul sau nu-l scoate din cercul marilor referințe. Loviturile șanț astfel amortizate, abstractizate, ăndreptate an mai multe direcții deodată. Unele șanț atât de ănalt orientate, ăncăt au aerul
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
care face eforturi să o descopere și pentru alții, retoromana, cât și an ăntreaga Europa, ăn care călătorește mănat de curiozitatea de a vedea pur și simplu cum arata alte locuri, dar nu o curiozitate reductiva și asimilatoare, ci una sinceră, ca atare sursă inepuizabila de bucurii și minunări. Oricât de mult i-ar displăcea lui Iso Camartin cuvântul "identitate", pe care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an centru tema identității. Identitatea ănteleasă
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
tip de judecați un caracteristic procedeu de falsificare a memoriei practicat de comuniști, deoarece "dacă omul este convins că viața înaintașilor săi a fost doar o îngrămădire de gunoi, rușine, obtuzitate și absurditate perpetua, el se va simți în mod sincer obligat binefăcătorilor săi, pentru că l-au scos la lumină din condiția să esențială de vită". Să recunoaștem că, într-adevăr, comuniștii au asigurat, inițial, scriitorilor dispuși a li se subrdona condiții de existență frecvent mult peste medie... Bineînțeles, autorul Luceafărului
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
și a celei vechi, izbutind că din intersecția lor să iși conceapă propriul său spațiu vital. Sigur, e categoria cea mai bună, cea în care oricine ar aspiră să pătrundă. Mie, însă, mi se pare profund utopica. Și, ca să fiu sinceră, chiar puțin aroganță, cu toate că nu e complet nou conceptul, ci el există încă de la Simmel încoace. A te înrădăcina prin dezrădăcinare, în universul tău personal, e un proiect al secolului ce vine. Dacă va deveni și realitate, nu cred că
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
a scris în ultima vreme (inclusiv unele scrisori cu caracter particular) și ambitionându-se să câștige toate disputele, chiar si post-factum, prin adăugarea unor note menite să influențeze arbitrajul cititorului. El nu mai este, cum părea la început, tânărul insolent, dar sincer și dezinteresat, care dintr-o sete de puritate îi judeca sever pe cei mai importanți scriitori contemporani, fără să se lase intimidat de prestigiul lor. Seamănă acum, mai curând, cu un batran procesoman, care umblă peste tot înarmat cu o
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
lor, și să apeleze la judecata specialiștilor. Pînă atunci, ne aflăm în plin scandal și, fiind la mijloc Brâncusi, el s-ar putea repede internaționaliza. Ne-am compromite mai grav decît nerespectîndu-ne obligațiile asumate față de F.M.I. Naționaliștii noștri, dacă sînt sinceri, ar trebui să știe că nu se glumește cu astfel de lucruri.
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
după negurosul decembrie, reapare în Lespezi cu preocuparea de a-i confecționa lui Beniamin o biografie de martir al Revoluției, expresie desigur a unui plan pe care tot Securitatea îl inițiase în imensa ei acțiune mistificatoare. Confruntările de stradă, fervoarea sinceră a revoluționarilor care clamau fericiți „Armata e cu noi”, după ce tot ea îi împușcase, toate acestea sunt expuse firesc, fără dramatism, s-ar zice,dar cu atât mai multă forță de convingere. Aș spune că avem de la Eugen Uricaru romanul
Un roman complex by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2496_a_3821]
-
care cântă maternitatea și în care, în președintele Societății Scriitorilor de marcă ale culturii craiovene de mai ritmul tărăgănat al cântecului de leagăn, Români), Eugen Lovinescu, Șt. O. Iosif, târziu. Din 1907, în casa familiei Farago mama se roagă cu sincer egoism ca din Eustațiu Stoenescu, Lucian Blaga etc. apare un nou membru, fiul adoptiv Mihtoate rugile s-ajungă la cer numai a ei . Tot acum este declarată cetățean de nea, și o dată cu el încep să curgă rând Recunoașterea personalității sale
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
atât de evlavios, a fost inclusă și o poezie de-a mea, dedicată lui. La Samurcășești merg de câte ori pot. Pe lângă plăcerea de a respira aerul acela sfânt, pe care-l poți întâlni numai într-o mănăstire, mai merg, ca să fiu sinceră, și pentru cozonacii, atât de pufoși și de înmiresmați, cum nicăieri nu am întâlnit. L.V.R.: Din câte știu, domnule Calciu, ați făcut și traduceri din română în alte limbi. Alexandru Calciu: Mai puține în italiană și mai multe în spaniolă
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
a crescut cu o puternică aversiune față de corupție, cu un spirit integru, și o personalitate mai degrabă retrasă, care (am descoperit mai târziu) îl face cam greu de intervievat. A fost uneori criticat pentru că nu a luat atitudine. Un om sincer dar niciodată cinic, în ciuda a ceea ce a suferit, cu mâini meșteșugite, ureche muzicală, binecuvântat cu un curaj fizic și moral persistent și cu o adâncă credință. Fața sa arată uneori unul dintre cele mai calde zâmbete pe care le-am
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
Dacă vrem, ceea ce-l deosebește pe Guillaume de ceilalți este tocmai acest parcurs destinal al unor succesive metamorfoze, chiar dacă livrate într-o cheie ironică. Un exercițiu remarcabil de prestidigitație actoricească, de iluzionism comic, care ne aduce pe buze un râs sincer dăruit unui comic subtil.
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
măritoare cerându-le să ne arate 'important competitor.' rapid, aceasta a determinat apariția vreo diferență dintre un bracket nou ND: Claudiu, știu că ați fost unor competitori: ...' Cea mai și unul reciclat, ceea ce nu puteau dați în judecată de fabricanți. sinceră dovadă de flatare este să o facă. In acelaș răstimp, am Cum a evoluat procesul? imitarea.' publicat in literatura de specialitate CGM: Deranjați de succesul mai multe articole arătând defectele nostru, o companie importantă, găsite de noi în brackeții noi
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
publicate deja anterior, din câte știu). Amintirile lui Ștefan Agopian nu sunt numai pline de savoare - într-un fel în care numai el poate să o facă, într-un limbaj pe șleau, direct și colorat, în evocări adesea brutal de sincere, nepăsătoare la reacțiile pe care le-ar provoca autorilor vizați -, dar și foarte prețioase pentru istoria literară, fie ea și așa zicând orală. Paginile despre Nichita - cu care a fost bun prieten - se parcurg pe nerăsuflate: e acolo, pe lângă multă
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
susținută de interpretarea actorului Lari Georgescu. Ce departe suntem de acel Cațavencu admirabil interpretat de actor în spectacolul D’ ale noastre al lui Gigi Căciuleanu. Ipocrizia sforăitoare de atunci este cu desăvârșire absentă, totul desfășurându-se sub semnul completei și sincerei dăruiri de sine. De aceea vorbeam mai sus de mulțimea talanților primiți de acest artist, ivit nu de mult în lumea scenei. Iar nuanțele sunt și ele la fel de bogate ca și cele ale poeziei lui Emil Botta și ale viziunii
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
a-și asigura subzistența. Să fie înțelepciunea mai malefică decât fiara? 724. Toate florile din lume nu valorează mai mult decât o toamnă care le ucide. 725. Fără de sfinți am fi mult mai singuri iar fără de noi am fi mai sinceri. 726. Adevărul nu poate fi tras la ruleta norocului și nici a deșertăciunii fiindcă acesta le împarte pe amândouă. 727. Ce altceva rămâne din noi decât un adevăr pe care nu l-am înțeles niciodată? 728. Ce ne-am face
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
contextual, bestie, oriunde s-ar afla Ce te face să crezi că în Siberia, sau în Extremul Orient, n-ar fi? După mine, cam totul e nuanță a omului și a felului său de a se manifesta. Iar dacă suntem sinceri, spiritul Indiei, al Chinei, Mesopotamiei, Marele Babilon, strălucirea Semilunii Verzi, civilizații vechi, au fost cu mult înaintea Greciei, a Romei... Recunoaște cineva? Și da, și nu prea Da? Mira-m-aș Tracia, ca civilizație, a recunoscut-o careva? Ba. E
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
ca lemnul de bambus,/ Vorbele calde ca apa de Nil,/ Gîndul tău e zeu, iubite,/ Sufletul, odă cîntată de cer” etc. (Spovedanie). Poeziile de acest fel sunt, firește, din lotul de sincerități lăudat de generalul Manolache (și poeta se știe sinceră: „eu nu mint în poveștile mele”, zice ea-n Întîlnire). În general, eroticele (nu chiar multe) au merit de „sinceritate” (ceea ce, firește, e mai mult merit de psihologie, decît merit de artă), căci poeta nu se sfiește de sentiment și
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]