2,296 matches
-
Se produce o flexie sincinetică a piciorului pe gambă. Semnul Neri: când pacientul este în ortostatism, la aplecarea trunchiului înainte, se flectează genunchiul sincinetic. Semnul Struempell: flexia activă, contra rezistenței, a antebrațului paretic determină o pronație și flexie a mâinii. SINCOPĂ (cf. fr. syncope, lat. syncopa, gr. synkope < syn - cu, koptein - a tăia) - Sindrom paroxistic de pierdere a cunoștinței, consecință a insuficienței afluxului temporar de sânge arterial la nivelul creierului, determinând încetarea momentană a funcțiilor cerebrale. Originea acestei tulburări poate fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
făcut să crească costurile guvernării. Resursele imperiului sunt ce-i drept enorme, dar, chiar dacă sistemul încearcă să asigure o distribuție uniformă și echitabilă a fiscalității, pentru ca supușii Romei să se considere binecuvântați, și nu blestemați, veniturile statului sunt colectate cu sincope și se ajunge ușor la momente de impas ca acesta... Își aduce brusc aminte că mai are de discutat o problemă. Anunță cu răceală: — Mai sunt și alte nevoi financiare... — Care? se interesează furios împăratul. Ianuarius consultă tăblițele. — Sume incredibil
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Bonbonel să aibă ascuns în el un secret așa de grav. Orice mișcare de a lui te făcea să crezi că totul nu este decât o nouă "poză", cu toate că, de data aceasta, toți doctorii atestau adevărul. Într-adevăr, la vreo sincopă, își lungea degetele în stânga pieptului cu atâta eleganță, își închidea pe jumătate ochii cu atâta falsitate, murmura un mon cher așa de delicat, că nu puteai fi impresionat. Moartea i-a venit după două zile de boală în pat. Mi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
dorita vrednicie Fug, se-ntind într-un hamac. Clipa nu se mai repetă. Fă ce trebuie acum! Timpul curge prin pipetă Doar odată pe-al tău drum. Meteo și des guvernul „Mint de-ngheață apele”; Au alcătuit concernul De dispar sincopele. * Trăiesc puțin și mor puțin În fiecare clipă, Mă străduiesc și mă abțin Să fac din timp risipă. 28 noiembrie 2004 SCHIMBĂRI CIUDATE Azi podoaba capilară A trecut și la bărbat; Ca să pară mai ilară, Strânsă-i cu un șnur
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Vasco de Gama și Albuquera, a lui Joîo III și a lui Camoens - nu mai trăia decât în amintire. Aventura de la Alcîcer-Quibir (1580), în care și-a pierdut viața ultimul rege al dinastiei de Aviz, Don Sebastiîo, a fost o sincopă din care Portugalia niciodată nu și-a mai putut reveni. Într-adevăr, moartea tragică a lui Don Sebastiîo a adus după sine pierderea independenței. Timp de 60 de ani, regii Spaniei au domnit în Portugalia căci Don Sebastiîo neavând urmași
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
iubeai ca pe fata de altădată. Nu-ți mai erau de ajuns glasul și privirile ei. Tu-i iubeai, fără să știi, și ceea ce era inferior în ea și ascundea bietul ei corp supus legilor ofensatoare ale materiei. Simțeai o sincopă în inimă când mersul îi învăluia haina pe picioare. Și când într-o zi a izbucnit năprasnic o furtună, care i-a învălmășit rochia și i-a scos la iveală pentru o clipă ciorapii negri și o margine de dantelă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Powell. 2. Președinția română a O.S.C.E. a trebuit să țină seama de această stare de lucruri, fixându-și drept obiectiv întărirea coeziunii în cadrul Organizației, ameliorarea imaginii și reînchegarea unității ei, prin: 1) restabilirea încrederii statelor în O.S.C.E. după sincopa din anul 2000 ca organizație care dispune de voință, direcție și mijloace și care poate funcționa în interesul tuturor statelor; 2) revigorarea rolului Organizației ca for de "securitate prin cooperare", reînscrierea acesteia în imperativele vremii, echiparea cu instrumente conceptuale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fete se străduie să pară mai neștiutoare decât sunt, mai surprinse, mai speriate, dar nici unul nu-mi vorbise despre leșin. Pe de altă parte, auzisem adesea spunându-se la maristan că unele văduve sau femei mult timp neglijate sufereau de sincope frecvente, puse de către unii pe seama isteriei; dar niciodată n-auzisem nimic în legătură cu fete de cincisprezece ani, și niciodată în brațele soțului lor. Am scuturat-o pe Fatima și am încercat s-o ridic; capul i-a căzut înapoi pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și drăgălașă în escapada ei nocturnă. Ochii li s-au întâlnit o clipă și în acea clipă universul a dispărut pentru un moment, împietrind locuitorii orașului într-o serie de poziții caracteristice, ca într-un tablou înțepenit în aspicul unei sincope a timpului. Cel mai ciudat duo din Elbaroom stătea la o masă scundă și rotundă, așezată cam pe la jumătatea sălii lungi și înguste. Unul din cei doi era enorm, un urs de om, impresie pe care o amplifica purtând practic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-l umilise din priviri, de pe vremea când îndoise pușca lui William Bonney și o înnodase cu mâinile goale - povești despre goana după aur prin tot felul de orașe miniere, unde bărbații erau bărbați, iar femeile erau recunoascătoare. Dar la momentul sincopei îl plictisea pe domnul Vânător cu povestea lui preferată, spusă deja de o mie de ori, care era unul din motivele poreclei de „Cale-Bătută“. Povestitul repetat, obsesiv, era celălalt. Cale-Bătută Peckenpaw își petrecuse cândva secole din viață hăituindu-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ia o piesă mai mare cu una mai mică. Asta făcea jocul mai interesant pentru el și-i dădea lui Alex șansa să câștige. — E rândul tău, spuse domnul Page. Stop. Au fost, bineînțeles, și unii care au dormit în timpul sincopei temporale. Irina Cerkasova, de exemplu, zăcea nemișcată în patul ei mare, cu baldachin sprijinit pe patru stâlpi, chiar dacă nefinisați, ignorând acea întrerupere a timpului, la fel cum ignora escapada nocturnă a soțului ei. Dacă Fiul Răsare era cea mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ochii prin ceață, bărbatul numit Piatră, ghemuit pe drumul pietruit, și femeia cea palidă, călare pe măgarul ei ascultător. Ochii Elfridei îi întâlniră pe cei ai lui Vultur-în-Zbor. își trase sufletul. Stop. TREIZECI ȘI TREI Cât durează un interludiu al ființării? Sincopa temporală trecuse - sau așa li s-a părut celor care au trăit-o - parcă înainte să fi avut timp să se întâmple. Și totuși se întâmplase, iar Elfrida a fost cutremurată de un fior. S-a trezit gândindu-se intens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mea? întrebă Ignatius cu un aer de îngăduință răbdătoare. Păi, acel... acea clipită. Ca și când pentru un moment n-ai mai fi fost acolo. — Ridicol, spuse Gribb. — Nu, zise Vultur-în-Zbor, doamna Gribb are dreptate. A fost ca un hiatus... ca o sincopă a timpului. Uite, uite, uite, rosti Gribb, pierzându-și răbdarea, chestia asta este logic imposibilă. Dacă spuneți că a existat un moment când totul a încetat să mai fie, vă contraziceți. Când totul încetează să mai existe, același lucru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de după-amiază, reușind astfel să doarmă din nou în timpul unui eveniment important. Elfrida și Vultur-în-Zbor erau la leagăn. Mai precis stăteau pe iarbă, sub frasinul de care acesta era agățat. Erau somnoroși din cauza mâncării și a vinului, dar a doua sincopă i-a trezit pe deplin, zguduindu-i. I-a lovit ca un șoc electric. Existența nici unei ființe vii nu putea fi întreruptă și apoi reluată fără ca efectele ei să fie simțite. A trecut. Elfrida l-a privit pe Vultur-în-Zbor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ușor și mai comod dacă n-ar fi așa. Dar te doresc. Gata. O făcuse. — îmi iubesc soțul, a spus Elfrida Gribb cu o voce cuprinsă de panică. Noaptea. Irina Cerkasova stătea trează în pat și se gândea la acea sincopă temporală. Un păianjen se târa nevăzut de-a lungul draperiilor de deasupra capului ei, ale baldachinului său grosolan, cu cei patru stâlpi lipsiți de eleganță. Lilieci atârnau de streșinile din afara ferestrei închise. Pentru ea era prima sincopă, iar prima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
gândea la acea sincopă temporală. Un păianjen se târa nevăzut de-a lungul draperiilor de deasupra capului ei, ale baldachinului său grosolan, cu cei patru stâlpi lipsiți de eleganță. Lilieci atârnau de streșinile din afara ferestrei închise. Pentru ea era prima sincopă, iar prima oară e cel mai rău. Și-a mușcat buza și a simțit gustul sărat al sângelui. în seara asta avea nevoie de companie - fie și de cea a lui Aleksandr. Dar cum să meargă la el mândra Irina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nici o rușine în nici una din ele. — Nu înțeleg, spuse Vultur-în-Zbor. — Retragerea înseamnă să ieși afară și să te lași linșat. Nu-i deloc plăcut. Sau să te furișezi cumva afară și să cobori muntele, lăsând evenimentele să-și urmeze cursul. Sincopele temporale, febra și toate celelalte. Să le lași în urmă. Inacțiunea înseamnă să rămâi pe loc și să aștepți să vezi dacă Iocasta te aruncă în gura lupilor. Acțiunea implică totuși mai degrabă să faci ce-ți spun eu. — Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Deggle a făcut, deși neintenționat, singurul lucru care putea să mă ridice la luptă împotriva Trandafirului. Vreau să zic atunci când a spart bucata aceea din Tulpină. Trebuie să punem chiar și Efectul Grimus pe seama proastei funcționări a Trandafirului mutilat și sincopele temporale, și, probabil,. N-a fost decât o bucățică, așa că nu s-a observat. Dar, vai, a deteriorat dimensiunea! — Dacă o bucățică poate crea atât de multă dezordine, nu am fi și noi distruși inevitabil în caz că întreg Trandafirul ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ea de Liv; și a știut că Media nu se va mai întoarcedecât dacă n-avea încotro, numai dacă nu va avea încotro... Iocasta a ieși pe coridor, așa tăcut cum era, și a fost prinsă de o a treia sincopă exact acolo, singură. După ce totul a trecut, a icnit și s-a rezemat de perete. Elfrida Gribb a ieșit din cameră, serioasă și reținută. Și și-a trecut un braț în jurul ei. — Madame, i-a spus. Aș vrea să rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
era acolo când a deschis-o. — Casa Fiului Răsare își reia activitatea, a anunțat madame Iocasta. Era dimineață. CINCIZECI ȘI DOI Nicholas Deggle era așezat în balansoar, în mijlocul puișorilor ieșiți din ou, așa cum se obișnuise să facă. Se gândea la sincope. Se pare că doamna O’Toole nu fusese deloc conștientă de ele. Poate că mintea ei sucită pur și simplu le negase existența, așa cum nega evidența din fața ochilor și-i permitea să-l vadă și să-l audă pe Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
urechea alături de Elfrida la Elbaroom și stătuse în grădina ei, urmărind-o în timp ce ea, Irina și Vultur-în-Zbor se dădeau pe rând în leagăn. Trăsese cu ochiul prin ferestrele Casei Fiului Răsare și-i urmărise pe călători plecând. Fusese intrigat de sincope și asistase indiferent la sinuciderea lui Dolores O’Toole. Acum, în așteptarea Ordonării Finale, revenea mereu la contemplarea anagramei fundamentale care dăduse naștere în mare măsură esenței insulei Calf - Re-Ordonarea care se putea crea pornind de la numele lui Grimus. Anagrama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
am secrete față de mine însumi. Așa că pot trăi cu Dimensiunile Interioare. Ele coexistă permanent cu sinele meu conștient. înțelegi? — Da, răspunse Vultur-în-Zbor. înțeleg. — Altă întrebare, zise Grimus. Propriei tale morți nu-i ascunzi nimic. — Da. Doar una. îO să las sincopele pentru un moment mai prielnic. O să existe un moment mai prielnic, își spuse în sinea lui.) — Toți oamenii de pe insulă, spuse indianul, par să vină dintr-o epocă aproape contemporană cu momentul în care am luat elixirul. Ca și tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
deformări ale spațiului, pentru Călătoria în dimensiuni paralele și așa mai departe. Vultur-în-Zbor zise. Nu m-am răzgândit, Grimus. Am de gând să sparg chestia asta. N-o poți controla. Ea te controlează pe tine. Și apoi mai sunt și sincopele. Trandafirul e defect, Grimus. E periculos. Te-a făcut și pe tine periculos. Ochii lui Grimus sticliră un moment, apoi își reluară expresia indiferentă. — Te rog, zise el, și vocea sa avea un ton nou, implorator. Aș vrea să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
auzul reproșului lui Dota. Apoi mi-am dat seama că existau unele întrebări care-și puteau găsi răspunsul aici mai bine decât oriunde altundeva. Dota, am gândit. — Da? Gândul a fost tăios - expresia unei minți căreia i se tulbura liniștea. — Sincopele din Dimensiunea noastră sunt oare rezultatul mutilării Trandafirului? — Nu știm, a venit răspunsul. Obiectul vostru este singurul care a fost deteriorat și endimiunsea voastră, singura care prezintă sincope temporale. Poate că acolo există o relație cauzală. Poate că nu. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Gândul a fost tăios - expresia unei minți căreia i se tulbura liniștea. — Sincopele din Dimensiunea noastră sunt oare rezultatul mutilării Trandafirului? — Nu știm, a venit răspunsul. Obiectul vostru este singurul care a fost deteriorat și endimiunsea voastră, singura care prezintă sincope temporale. Poate că acolo există o relație cauzală. Poate că nu. Poate că e ceva care te privește. Poate că nu. își dai seama că nici noi nu știm totul. — încă o întrebare, am cerut. Aerul din bula mea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]