460 matches
-
ce urmează, uzuale de altfel în literatura din domeniu (Griffin, 1993; Gurman, Kniskern, 1991; Levent, 1984), au mai mult un caracter didactic. 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)tc " 9.3.1. Abordări centrate pe prezentul familial (sincronice)" Premisa comună de bază a acestor orientări este că actualul proces de interacțiune din interiorul familiei, chiar dacă nu a generat problema ce trebuie soluționată, sigur contribuie la menținerea ei. Prin urmare, scopul terapiei este să suprime problema prezentă prin modificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a generat problema ce trebuie soluționată, sigur contribuie la menținerea ei. Prin urmare, scopul terapiei este să suprime problema prezentă prin modificarea procesului de interacțiune (prin schimbarea comportamentului deschis sau a sistemului de reprezentări și idei - beliefs). În cadrul orientării aistorice (sincronice) se desprind patru modele (Griffin, 1993): comunicațional-sistemic, structural, behaviorist și psihoeducațional. 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic tc "9.3.1.1. Modelul comunicațional‑sistemic " Cuprinde la rândul lui mai multe grupări și școli: • Institutul de Cercetări Mintale (MRI) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de specie literară, dar și de la un autor la altul, fiecare autor putând avea și impune propriul său canon idee menținută și în celelalte dicționare de termeni literari 6. Explicațiile cele mai obișnuite cercetează ideea de canon din perspectivă critică sincronică, la un anumit moment, mai puține fiind acelea care realizează o ordonare cronologică a definițiilor existente de-a lungul timpului, acestea din urmă investigând, totodată, modificările și reevaluările ideii de canon. Prin urmare, este necesar de avut în vedere și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în interiorul operelor și reorganizează funcțiile valorice pe o scară interioară"23. Totuși, nefiind, în totalitate, nici un transcendent al literaturii, nici o creație a conștiinței creatoare a criticilor, canonul nu poate fi stabilit în totalitate nici după ierarhii diacronice, nici după ierarhii sincronice, nici după modele critice, el fiind articulat în multiple contexte, "devenind funcțional în perimetrul culturii, în general, și în interiorul literaturii, în particular"24. De fapt, "canonul e memoria structurantă, identitară, a literaturii, iar existența lui nu e localizată în absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
generații face ca ele să se modeleze reciproc. Înțelegerea fenomenului liric actual nu este posibilă prin desprinderea acestei verigi ce coincide cu o generație literară din sistemul liricii actuale. Acest sistem are determinări în timp, diacronice, cât și în moment, sincronice. Cel puțin două serii de fapte se împletesc pentru a conferi identitate generației lirice a anilor 1960-1975: seria circumstanțelor istorico-literare și seria relațiilor angajate între generații în simultaneitate. Rezultă din cele expuse că analizarea generației 1960-1975 înseamnă de fapt atât
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
precedate de investigații realizate de cei mai prestigioși reprezentanți ai corpului didactic. Spiritul înnoitor, manifestat în pedagogia românească de la începutul secolului, nu s-a limitat la promovarea principiilor fundamentale ale școlii experimentale. S-a mers mai departe, exprimîndu-se, în mod sincronic, idei proprii "educației noi". Astfel, Grigore Tăbăcaru scria în numărul 1 al revistei "Școala" din 1905: "învățătorul să nu scape din vedere faptul că elevul este centrul acțiunii pedagogice, el este axa principală în jurul căreia se mișcă tot învățămîntul". Materia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
istoriei cu întrebările pe care oamenii și le pun despre ele" (C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 197). Analiza structurală se definește prin următoarele trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile elementare trebuie integrate în totalitatea sistemului); * regula schimbării istorice (diacronice) pe baza analizei sincronice a sistemului; * regula funcției (analiza structurală studiază în primul rînd funcția comunicativă a sistemului) (W. Nöth, 1990: 295-296). Pespectiva structurală este deci esențialmente lingvistică ("tentativă de a regîndi totul după măsuri lingvistice" Frederic Jameson) și antropologică ("regard éloigné", privire spectatorială
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile europene, lingvistica bloomfieldiană este antimentalistă, preferînd o concepere behavioristă a limbajului, altfel spus analiza comportamentului observabil actele de limbaj în contextul interacțiunii. Structuralismul american cunoscut și sub numele de distri-buționalism (Harris, 1951) se caracterizează printr-
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care a avut o influență considerabilă asupra lingvisticii moderne prin opera de pionierat a lui Troubetzkoy (Principes de phonologie, Klincksieck, 1949), ca și prin tezele generale ale grupului: i) limba este un sistem funcțional care poate fi cunoscut prin analiza sincronică a faptelor de limbă actuale; ii) printre sarcinile lingvistului primordiale sînt studiul fonetic și fonologic, descrierea morfologică și teoria sintagmatică. Principalii continuatori ai Școlii de la Praga sînt André Martinet (Eléments de linguistique générale, Paris, 1960 importantă definire a limbajului natural
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de semiotică. În limbajul verbal ordinea lineară este dominantă (cu excepția caligramelor lui Apolinaire sau a experimentelor poeziei vizuale), în timp ce în limbajele vizuale sintagmele sînt spațiale, tabulare (de la codul rutier la cel pictural etc.) 3.2.5. Sincronie/diacronie. Prin analiza sincronică a limbajului se înțelege investigarea stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vizuale sintagmele sînt spațiale, tabulare (de la codul rutier la cel pictural etc.) 3.2.5. Sincronie/diacronie. Prin analiza sincronică a limbajului se înțelege investigarea stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la mare distanță în timp). Lingvistica sincronică studiază limba pe axa simultaneităților, nu a succesivităților; ea ia în discuție stări ale limbii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stării sistemului la un moment dat, în timp ce diacronia discută istoria, evoluția sistemului. Distincția între dimensiunea sincronică și cea diacronică este metodologic esențială (multă vreme lingviștii au analizat laolaltă eșantioane ale aceleiași limbi, dar situate la mare distanță în timp). Lingvistica sincronică studiază limba pe axa simultaneităților, nu a succesivităților; ea ia în discuție stări ale limbii și se ocupă de raporturile psihologice și logice ce reunesc termenii coexistenți, constituind un sistem ce este perceput ca atare de aceeași conștiință colectivă" (CLG
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privită ca arhivă, ca "tezaur (trésor), depus de practica vorbirii în subiecții aparținînd aceleiași comunități și constituind un sistem gramatical existent în mod natural în fiecare creier" (CLG:39). Revoluția saussuriană constă în primatul teoretic și metodologic al sincroniei: "Aspectul sincronic primează, întrucît pentru masa vorbitorilor el este singura realitate" (CLG:105). Meritul lui Saussure este de a fi accentuat caracterul sistematic al limbii, transformînd conceptul de sistem dintr-o noțiune descriptivă într-un concept operator." Limba este un sistem ai
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
față de textul real, focalizarea fiind asupra rezumatelor și nu a nuvelelor ca atare în scopul construirii modelului nuvelei de tip boccacian (nuvelă apsiho-logică, evenimențială): În 1928 Louis Hjelmslev formula astfel prin-cipiul său de bază: "Printr-o confruntare a tuturor stărilor sincronice existente sau cunoscute, se poate stabili o stare pancronică, un sistem abstract de categorii care ne va oferi materialele unei descrieri psihologice și logice generale și comune și care poate fi proiectată înapoi asupra tuturor stărilor idiosincronice" (Principes de grammaire
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi cartea lui McLuhan The Medium is the Massage, discurs în care imagine și rostire fuzionează, parcursurile logice sînt distruse în favoarea unei propoziții sincronice verbo-vizuale, ale cărei arabescuri solicită în egală măsură inteligența și emotivitatea receptorului. A devenit deci banal să vorbim despre o civilizație a imaginii, care depășind rapid zonele inițiale a pătruns progresiv în ansamblul manifestărilor culturale și în praxisul cotidian (proiectarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concretizarea referentului (gesturile iconice de reprezentare a formei și dimensiunilor obiectului), interpelarea interlocutorului (gesturile indiciale de avertizare, ordin și ostensiune), dar și expresivitatea mesajului. Gestul permite trecerea de la accepțiunea concretă și figurată la cea abstractă a cuvîntului atît în plan sincronic (metaforă, locuțiune figurată), cît și în plan diacronic (etimologia concretă a cuvîntului devenit abstract", G. Calbris, 1989: 209). Gestul poate ilustra în egală măsură referenți concreți (casă, cărare, tunel etc.), cît și referenți abstracți. Este semnificativ faptul că același semnificant
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc. Inclusă frecvent în textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică (structură paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea artistică recurge la combinarea imprevizibilă a strategiilor și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și descrierea. 5. motive literare: orașul, drumul, zidul, salcâmul, vânzătorul ambulant, amintirea etc. 6. Textul citat pune în evidență o perspectivă narativă internă, subiectivă. 7. Având rolul de a anula granițele semantic temporale, prezentul narativ oferă în text o perspectivă sincronică. Astfel, timpul evenimentelor narate se suprapune cu timpul narării, acțiunea fiind dinamizată. Lectorul trăiește, așadar, iluzia participării directe la evenimente, chiar în timp ce acestea se desfășoară. Verbele precum vizitez, răspândește, citesc, oprește imprimă acțiunilor un caracter dinamic, dramatic, surprinzător. 8. Genul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
univers. ÎNCHEIERE Prin această primă artă poetică, Lucian Blaga pledează pentru o poezie de cunoaștere, definitorie pentru curentul modernist, dar și pentru rescrierea, în limbaj poetic modern, a marilor mituri fondatoare. Această opțiune estetică „dovedește putința de a fi modern, sincronic, universal, rămânând, în același timp, legat de miturile unei spiritualități specifice“ (Eugen Simion). - VARIANTA 11 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Ion Barbu, Elan) 1. sinonime neologice: plăpândă - fragilă; revarsă - inundă 2. Utilizarea majusculei în scrierea structurilor selectate are rolul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care stau la baza ontologiei, epistemologiei, fenomenologiei, științelor cognitive sau a altor discipline. Nu ne oprim asupra perspectivei diacronice asupra corpului, întrucât există diverse studii care au făcut acest lucru, inclusiv în manieră interdisciplinară. Abordăm în schimb o perspectivă preponderent sincronică asupra trupului, cu toate că vom încerca să punctăm, în diverse noduri textuale ale analizei, analogii cu modelele culturale ale trupului din perioadele istorice, modele aflate sub semnul unei vecinătăți semantice și simbolice. Încercăm să formăm astfel o dimensiune teoretică a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
organismă, prin protezare sau prin interfațare computațională, o ilustrare a ontologiei virtuale. Dacă unii teoreticieni afirmă că primul cyborg este întâiul om care a construit și a utilizat o unealtă sau este monstrul ficțional Frankenstein, lucrarea prezentă analizează dimensiunea cibernetică sincronică a termenului, așa cum s-a conturat aceasta începând cu a doua jumătate a secolului XX. Acest lucru nu înseamnă însă că exemplele diacronice de artificializare, de mecanizare sau de industrializare a umanului nu își aduc aportul asupra procesului actual de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de narator în numele său și cu limbajul său. ¶Genette 1980. Vezi și ANALIZĂ INTERNĂ, DISCURS NARATIVIZAT. analiză diacronică [diachronic analysis]. Studiul schimbărilor în sisteme (lingvistice) sau în secțiuni ale lor, de-a lungul timpului. ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și ANALIZĂ SINCRONICĂ. analiză internă [internal analysis]. Prezentarea făcută de un narator, în cuvintele sale, pentru gîndurile și impresiile unui personaj; o REPRODUCERE NARATIVĂ de gînduri și impresii în cuvinte care pot fi recunoscute ca venind din partea naratorului (în opoziție cu MONOLOGUL NARAT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pentru gîndurile și impresiile unui personaj; o REPRODUCERE NARATIVĂ de gînduri și impresii în cuvinte care pot fi recunoscute ca venind din partea naratorului (în opoziție cu MONOLOGUL NARAT); o PSIHONARARE. ¶Bowling 1950; Chatman 1978; Cohn 1978. Vezi și ANALIZĂ. analiză sincronică [synchronic analysis]. Studiul unui sistem (lingvistic), așa cum apare el în unul și același moment (fără a aduce în joc factori sau elemente care aparțin altor momente). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și ANALIZĂ DIACRONICĂ. anizocronie [anisochrony]. O variațiune în VITEZA narativă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la pression des milieux et des circonstances" [prefață la ediția a doua a românului Thérèse Raquin]. 78 În acest model, ereditatea și mediul joacă rolul unor mari operatori care actioneaza complementar, primul în diacronie, cel de-al doilea ca factor sincronic. Mediul este delimitat ca spațiu fizic și social. 79 Subtitlul seriei Rougon-Macquart, "Istorie naturală și socială a unei familii din timpul celui de-al doilea Imperiu" precizează că personajul este situat într-un univers al perioadei istorice, al societății, al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]