828 matches
-
și alteritate ni se pare a fi complet denaturat și degradat. Mai degrabă decât să susținăm prezența unei singure conștiințe conectate, globale și postbiologice în contextul Internetului, milităm pentru manifestarea diferenței și devenirii în cadrul corporalității și pentru acceptarea alterității ca singularitate în spațiul virtual. Identitatea în rețea a utilizatorului, în același timp singulară și mediatică, își manifestă imanența corporală și eterogenitatea, asamblându-se sub aspectul devenirii și al schimbării, dar regăsindu-și integritatea. Transversal și nomad, avatarul este (autoăcreativ și transformativ
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
persona-le online au subiectivități distribuite în mod discontinuu, precum sunt însele traseele rizomatice ale rețelei create pe principiile sistemului hipertextual. Departe de a urma traiectoriile prestabilite în mod dual (de tipul înnăscut-dobândită din cadrul biodeterminismului, identitățile virtuale se inventează în diverse singularități corporale. Fiind în parte obiect, în parte subiect, avatarul este atât o imagine sau o simulare, cât și o subiectivitate întrupată, trăind, în mod fenomenologic, în spațiul virtual. Locuind la interfață, este o aproximare și o interpenetrare, un intermediar între
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
transpoziționării și a reinițializării subiectului. Corpurile tehnobiologice, cybersociale sau digital-politice sunt hibridate și interfațate până la contagiune și procreare, astfel încât afirmarea eului cu prețul sacrificării celuilalt nu mai este posibilă. Subiectul uman se manifestă pe Internet în comunități virtuale, cu propria singularitate, cu toate că se integrează unor structuri colective pe bază de afinități și interese comune. În cadrul acestor insule care comunică între ele, identitatea își dă întâlnire cu alteritatea. Diferența face valoarea în cyberspațiu în momentul în care nu mai este conotată negativ
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a amânduroura, subiectul avataric se lasă condus de acțiune, dorință și imaginație, în timp ce își examinează mărginirile umane și se intersectează cu produsele și cu procesele tehnoștiinței, ale culturii și ale societății. Refuzând un model unificator, original și esențial, proliferările imaginale, singularitățile subiective și fluxurile mașinale ale spațiului virtual întrerup asemănarea, opoziția și ordinea prin turbulențele, dezrădăcinările și pluralismele care marchează raportul dintre identitate și alteritate în mediul online. Neîndeplinind sarcinile unei totalități primordiale sau ale unei finalități absolute, avatarul intervine în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin corelarea fitness-dietă, aducând în centrul discuției noi tehnici de adaptare a personalității la reconfigurațiile trupului. Unul dintre cele mai frecvente postulate ale acestei mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau tranzitivă, punctul „singularității” sau al rupturii în evoluție, dincolo de care emerge postumanul (specii mixte sau transgenice, sisteme organic-tehnologice, clone, inteligențe artificiale etc.Ă. Un postulat contradictoriu, controversabil și vulnerabil întrucât are la bază dorința lepădării de trup și de constrângerile acestuia și simultan
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
perspectiva noilor forme de emancipare subiectivă se prezintă în relație deopotrivă cu cadrul înconjurător natural și cu cel computațional, care tind să coincidă și să se infinitizeze în procesualizarea realității virtuale. Mutațiile subiective „procesate” de computere în mod autosuficient creează singularități care-și poartă propriul referent procesual ca pe o marcă a emancipării. În terminologia lui Deleuze și Guattari, pretențiile inteligenței artificiale presupun „dorința” mașinilor de a se insera în uman, „inconștientul” lor fiind cuplat binar, însă „tânjind” după deteritorializare mașinistă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său. „Părintele ciberneticii” conservă granițele subiectului uman în cadrul postumanismului, astfel încât știința informației este duplicitară: deopotrivă pune în pericol și privilegiază singularitatea subiectului umanist (Hayles, 1999Ă. 20. N. Hayles (1999Ă discută în legătură cu „materialitatea informaticii” o serie de dihotomii care corespund disocierii generale abstract-material, și anume: trup/întrupare (body/embodimentă, inscripție/încorporare (inscription/incorporationă. 21. O variantă la curentul transumanist este oferită de către
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Mijlocul plicii sub fesiere V50 Mușchiul fascia lata 6cun Mușchiul semitendinos V51 Mușchiul semimembranos Mușchiul biceps femural V52 Mușchiul drept intern Mușchii gemeni Tendonul lui Ahile Calcaneu A 5-a metatarsiană Osul cuboid Astragal Maleolă externă Stăpânul inimii sau Pericardul Singularitatea acestui organ constă în faptul că nu este un organ. Ambiguitate sau paradox al medicinii chineze Stăpânul inimii este de fapt un sistem-meridian considerat ca un organ întrucât posedă funcții asemănătoare unui organ. Pe plan organic, acest meridian cuprinde învelișul
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
trecerea timpului și întoarcerea în cerc: "odată-n acvarium, ca-ntr-o hipnoză,/ am privit înotând un pui de rechin." V. "Orgoliul, singurătatea și arta" Terorizată de real, poeta întârzie în extaz. În realitatea materială, condiția ei este singurătatea și singularitatea: Mi-e dat acest obraz triunghiular, ciudat,/ această săptămână de zahăr, sau această/ figură pentru prora vapoarelor pirat/ și părul lung lunar pe țeastă." Pentru Nina Cassian, scrisul rămâne vrajă, așa cum și pe noi cititorii scrisul ei ne vrăjește: "Scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al Adevărului și, totodată, îndepărtându-l de pericolul pierderii în mulțime, de riscul maculării idealurilor sau de perdanta rostire de verdicte. Oricât de mult s-ar sprijini pe conflict, pe relații agonice, el, teatrul, nu poate subzista în afara acomodării fiecărei singularități cu o alta, în timpul și în miezul creației, în scenă și în afara ei. Ca urmare, dialogul dintre actori și spectatori se anunță ca unul fundamental, fără de care teatrul își pierde funcția de comunicare și face caduc rostul în sine al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
titlul construit ca metaforă oximoronică. Alăturând un simbol al frumuseții și unul al urâtului existențial, sintagma Flori de mucigai devine o emblemă argheziană a esteticii urâtului. Formulată ca un monolog liric, poezia dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului creator. Apelând la un discurs poetic ambiguu, la un limbaj voit banal „turnat“ întrun tipar prozodic modern, Arghezi își înscrie poezia în sfera curentului modernist. Caracteristicile acestui curent sunt evidente și în structurarea unei viziuni originale asupra creației, asupra
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
estetică. El aspiră la o poezie a exis tenței totale, cu întunericul din om și din afara lui, cu frumusețea fragilă a stihurilor de groapă și cu tot urâtul existențial pe care îl exprimă. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza cu scriitorul arhetipal. Raportânduse la autorii textelor sacre, Luca, Marcu, Ioan, asupra cărora a coborât harul divin, eul liric mărturisește absența iluminării, a inspirației. El scrie Cu puterile neajutate, sfidând tradiția și modelele sacre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la un discurs poetic caracterizat prin ambiguitate (trăsătură a poeziei moderniste), poetul corolei de minuni a lumii propune și o viziune inedită asupra artei. Formulată ca un monolog liric, poezia lui Blaga dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului crea tor. De mare modernitate este și tiparul de versificație: poezia nu este structurată în strofe, iar versurile libere, de măsură variabilă, se înlănțuie prin ingambament. Prin toate aceste inovații tematice, stilistice și prozodice, Blaga năzuiește să surprindă esența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și armonie (simbolul floral), care sunt însă fragile, inefabile, ușor de strivit. În textul poetic, corola mundană se asociază altei imagini, definitorie pentru întregul volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea paradiziacă (cunoașterea rațională, considerată de Blaga relativă, fragmentară) și cunoașterea luciferică (implicând toate nivelurile cognitive, de la cel senzorial până la cel supralogic; cunoaștere totală, „extatică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la meditație asupra caracterului nestatornic al existenței umane. 7. Poezia Drum își construiește semnificațiile pe mai multe paliere tematice (caracteristică a neomodernismului). Unul dintre paliere vizează artistul și scriitura, deci poezia poate fi considerată o artă poetică, fiindcă dezvoltă tema singularității creatorului și pe cea a metamorfozelor scriiturii în relație cu „vârstele“ poetului, dar și cu cele ale literaturii. Sub semnul metaforeisimbol din titlu, Cezar Baltag își structurează viziunea poe tică pe simboluri și imagini care exprimă starea sa existențială și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lipsit de identitate, fără alt sens decât unul "statistic"75. Abia o logică "a interpretării"76, precum cea a lui Hermes, "face în sfârșit dreptate individualului"77, desconsiderat de clasicii amatori de generalități, dar glorificat de romanticii seduși de propria singularitate, în ciuda nostalgiei lor după un Mare Tot. (Am arătat că în cazul romanticilor ar trebui să vorbim despre un holism al frustrării vezi I, 2B). Așadar, abia hermeneutica poate institui și restitui reprezentativitatea unei părți pentru un întreg ipotetic. Această
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca ars. În realitate se întâmplă însă altfel: persoana care se consideră legitimă încearcă să ignore existența celui de-al treilea, până când apar detaliile despre el. Cel care a fost înaintea ta Întâietatea este un merit incontestabil pentru orice bărbat. Singularitatea în viața unei femei este un orgoliu care provoacă o grijă pe viață față de femeia pe care ai avut-o. Băiete, știu că îți dorești o fată la care să nu se cunoască faptul că a mai fost cu altul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ce au cunoscut o ameliorare semnificativă după anii 2003-2004, ca urmare a flexibilizării poziției Libiei în această problemă. Sultanatul Oman, cunoscut ca una dintre cele mai închise state arabe în privința relațiilor cu exteriorul, inclusiv chiar cu alte țări arabe (datorită singularității în lumea arabă a ibadismului islamic practicat) a cunoscut în ultimii ani o revigorare continuă a raporturilor sale cu mediul internațional, fenomen exprimat și la nivelul relațiilor politico-diplomatice. Dacă în 1970 întreținea relații bilaterale cu doar 16 state (11,2
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
structuri teritoriale - cazul Algeriei, Libiei și Tunisiei. În situația Ciadului, Mauritaniei, Djibouti și Eritreii se adaugă și relativa izolare geografică, ce reprezintă o motivație suplimentară pentru integrarea în organisme regionale, văzută ca o cale de relaționare multilaterală pentru depășirea handicapului singularității și subdezvoltării. În același timp însă, toate aceste state au cunoscut o relativă diminuare în ultimele decenii a ponderii integrării în structurile la scară planetară, deși în cifre absolute a crescut numărul organizațiilor mondiale din care fac parte. C. Dezvoltarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
structuri teritoriale - cazul Algeriei, Libiei și Tunisiei. În situația Ciadului, Mauritaniei, Djibouti și Eritreii se adaugă și relativa izolare geografică, ce reprezintă o motivație suplimentară pentru integrarea în organisme regionale, văzută ca o cale de relaționare multilaterală pentru depășirea handicapului singularității și subdezvoltării. În același timp însă, toate aceste state au cunoscut o relativă diminuare în ultimele decenii a ponderii integrării în structurile la scară planetară, deși în cifre absolute a crescut numărul organizațiilor mondiale din care fac parte. b. Statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mult în literatură a investigației autobiografice în adâncime, a scrutării ființei morale a scriitorului (autoanaliza) în zonele sale ascunse, profunde, ireductibile. O altă trăsătură ar fi apariția tot mai insistentă a conștiinței unicității. Scriitorii încep să descopere emoția și voluptatea singularității morale. În acest sens, în necrologul la moartea lui Eminescu, Hasdeu afirma că numai în actul creației poetul este "mai el însuși, mai individual ca oricând"94. Autenticitatea devine un dat, o calitate naturală care trebuie doar conservată. A fi
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Tereza, oricît de remarcabile, au reușit totuși prea puțin. "Mondializarea triumfală face tabula rasa din toate diferențele și din toate valorile, inaugurînd o (in)cultură perfect indiferentă. Odată universalul dispărut, nu mai rămîne nimic decît tehnostructura mondială atotputernică, față cu singularități redevenite sălbatice și livrate lor însele"15. În noile condiții, economia are nevoie de un nou suflu, de noi întemeieri sau de regăsirea matricei spirituale din care s-a născut ca știință. Aflată în slujba omului, ca nu poate eluda
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mod natural observatorului incredul existența unor mecanisme psihologice ascunse, cu care Marx, apoi Freud și Nietzsche, ne-au obișnuit. Dar dacă e nevoie de astfel de mecanisme ascunse pentru a explica principiile ideologice, e necesar, înainte de orice, de luat măsura singularității pe care acest tip de credință o relevă, ca și atîtor alte întrebări. Cum se face că mulțimi distincte de persoane pot să adere la certitudini diferite privind un fenomen social aparent obiectiv? Cum poate o ideologie să articuleze de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
primitivă care să precizeze caracterul omului și caracteristicile societății ce fac posibile cuplarea lor particulară. Agrementată de corolarul antropologic și de cel sociologic, relația esențială dintre om și societate formează ceea ce noi numim presupoziția ontologică de care se folosește ideologia. Singularitățile pe care le prezintă credința ideologică devin atunci de înțeles. Fiecare dintre întrebările enunțate mai sus își află răspuns: certitudini diferite asupra unui aceluiași fenomen derivă din presupoziții ontologice distincte. Coerența certitudinilor vehiculate de către o aceeași ideologie provine din antecedentul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
inconștient supraindividual. Elementele care compun inconștientul colectiv nu au fost niciodată conștiente, în vreme ce inconștientul personal are la bază experiențe care au fost cândva conștiente. Jung demonstrează natura obiectivă a inconștientului colectiv și îl echivalează cu spiritul, în vreme ce inconștientul personal, prin singularitatea conținuturilor sale, va fi echivalent cu sufletul. Intrucât inconștientul colectiv are ca osatură o structură cerebrală moștenită, acesta se va materializa adesea prin conexiuni mitologice, motive sau imagini, care apar oricând și oriunde, fiind indiferente la prejudecățile sau tradițiile istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]