571 matches
-
de Vardes l-a recunoscut și a făcut o plecăciune. Regele i-a spus râzând: «Vardes, ce lucru prostesc ai făcut, știi foarte bine că nu faci plecăciuni nimănui în prezența mea». Domnul de Vardes a răspuns pe același ton: «Sire, nu mai știu nimic, am uitat totul, Maiestatea Voastră va trebui să-mi ierte chiar și treizeci de neghiobii.» «Asta voi face », a răspuns regele, «mai ai douăzeci și nouă rămase». Mai apoi, când regele s-a amuzat de haina
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
totul, Maiestatea Voastră va trebui să-mi ierte chiar și treizeci de neghiobii.» «Asta voi face », a răspuns regele, «mai ai douăzeci și nouă rămase». Mai apoi, când regele s-a amuzat de haina sa, domnul de Vardes a spus: «Sire, când cineva este atât de nenorocit încât să fie îndepărtat de lângă dumneavoastră, nu numai că este nefericit, ci devine și ridicol».“ Tendința generală era de a face pe plac regelui, indiferent cât de umilitor era acest lucru. Un alt caz
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
valet se ocupă de deschiderea obloanelor, apoi iese purtând patul de veghe pe care a dormit valetul principal. La ora șapte și jumătate valetul principal se apropie de patul regal și fără a atinge perdelele care coboară în jurul baldachinului șoptește:„Sire, este ora“.293 Apoi deschide ușa și în cameră pătrund primul medic și primul chirurg. Primul medic îl examinează pe rege și îi prescrie câteva remedii. Este o întâlnire formală, de care medicii profită pentru a solicita diverse intervenții în favoarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
repetat santinela. «Ducele d‘Epernon» a spus. «Care din ei ?» «Cel care a murit ultimul». Pe baza acestui răspuns l-au lăsat să intre.Temându-se totuși că va intra într-o încurcătură din cauza aceasta, a mers direct la rege. «Sire, » a spus, « plouă atât de puternic încât am venit în trăsura mea chiar până la piciorul treptelor dumneavoastră.» Regele a fost nemulțumit. «Ce prost te-a lăsat să intri?» a întrebat. « Un prost mult mai mare decât își poate imagina Maiestatea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lucru, Nicholas Fouquet, administratorul șef al finanțelor, a fost aspru pedepsit, iar soarta sa a rămas în conștiința nobililor francezi ai secolului al XVII-lea ca un exemplu ce nu trebuia urmat. „... Vatel îl găsește pe Gourville și-i spune: «Sire, nu voi fi în stare să supraviețuiesc acestei umilințe». Gourville râde de el. Apoi Vatel merge în propria cameră, îți sprijină sabia de perete și și-o înfige în inimă, dar numai la a treia încercare, deoarece își provocase două
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ce ai spune dacă teaș face cel mai bogat om din lume? FAUST (distrat și neatent la ce spune Mefisto, se analizează în oglindă): Am mai îmbătrânit în ultima vreme, nu-i așa? MEFISTO: Nu mai sunteți tânăr de mult, Sire! FAUST: Și ce mi-ați cere în schimb dacă mi-ați dărui tinerețea? MEFISTO: Aaaa, nimic important! Doar sufletul tău! Dar te-aș face cel mai bogat om din lume! Și ai fi veșnic tânăr! FAUST: O să mă mai gândesc
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
face ceva: pentru a vă îndrepta greșeala trebuie să-l convingeți pe Mefisto să renunțe la contract! FAUST: Voi încerca, dar cred că va fi imposibil! (Faust îl invocă din nou pe Mefisto) Mefisto! MEFISTO: (apare) da, ce mai doriți, Sire? FAUST: Vreau să renunț la contract! Nu mai vreau să fiu tânăr și nici bogat! Vreau să-mi dai sufletul înapoi! MEFISTO: Mă tem că nu se mai poate! (râde și vrea să plece) FAUST: (îi smulge lui Mefisto contractul
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
pe care îl urmă și marea regină Elisabeta (1533-1558-1603), față de John Dee (1527-1607). Se cunoaște umătoarea convorbire pe care a avut-o într-o zi de rea dispoziție Henric VII cu astrologul său: - "Unde voi petrece sărbătorile Crăciunului?", întrebă suveranul. - "Sire, nu pot ști aceasta.", îi răspunse cu umilință și cu oarecare precauție astrologul, căci regele se putea foarte bine duce în altă parte decât ar fi spus el. -"Eu sunt deci un astrolog mai bun decât tine, căci eu știu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o hotărâre mai importantă. Cel mai mare dușman al lui Ludovic era Carol cel îndrăzneț- duce al Burgundiei și al Flandrei. Inainte de a porni război, Ludovic a încercat rezolvarea situației printr-o discuție diplomatică. Intrebat, Galeotti l-a asigurat: Sire, totul va merge bine. Ludovic a plecat cu încredere la Peronne, în speranța unei înțelegeri; pe de altă parte însă, a avut grijă să-și slăbească adversarul, susținând în secret revolta cetățenilor din Liege. Carol a aflat la timp jocul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cabinetul său, unde sărmanul Galeotti îl aștepta mai mult mort decât viu. "Ei bine, seniore astrolog, îi zise cu un surâs sardonic regele, voi care citiți atât de bine viitorul, ați putea să-mi spuneți în ce epocă veți muri?" " Sire, răspunse abil Galeotti, știința mea nu-mi permite să precizez data exactă, dar tot ce știu precis, este că voi muri cu trei zile înaintea Maiestății Voastre." Acest răspuns l-a scăpat pe astrolog; conducîndu-l, regele îi strânse mâna cu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
oamenilor? Opiniile autorilor sunt împărțite: unii (Lawler, 1990; Flannery, Hofrichter, Platten, 1996 ș.a.), aflați în mod sigur sub influența teoriei caracteristicilor job-ului, susțin că banii nu au puterea să determine comportamentul la locul de muncă; alții (Gerhart, Milkovich, 1990; Sire, David, 1993 ș.a.) afirmă că puțini oameni ar lucra într-o organizație fără salariu - mai mult, pentru a câștiga cât mai mulți bani, oamenii se angajează în comportamente ilegale (vând droguri sau secrete guvernamentale, spionează, comit crime etc.). Mai mult
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Poitiers, ARPE. CHOAY Françoise (1992), L’ Allégorie du patrimoine, Paris, Seuil. FABRE Daniel (coordonator) (2000), Domestiquer l’histoire: ethnologie des monuments historiques, Paris, MSH. JEUDY Henri-Pierre (1986), Mémoires du social, Paris, PUF. MALRAUX André (1965), Le Musée imaginaire, Paris, Gallimard. SIRE Marie-Anne (1996), La France du Patrimoine: les choix de la mémoire, Paris, Gallimard. VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
müsste er zum Wohl, wenigstens zum künftigen Wohl des allerhöchsten Dienstes und Landes gestehen, dass diese vorläufigen Einrichtungen die einzigen waren, welche dem Lande angemessen, ja angenehm, und dem Dienste vortheilhaft ware, und welche der Erfolg krönte. D. Hat er, Sire, vermög dem obenangeführten Hofdekrete an allen den Landesangelegenheiten theilnehmen müssen. Der Herr General von Enzenberg war den Landesadministrator. Nach seiner Ankunft daselbst in der Bukowina 1 hat er sich nach Jassy der Hauptstadt der Moldau Amtswegen begeben. Es bestand zu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Er übergeht hier den Verdruss und die allerlei Unannehmlichkeiten eines unedlen stürmischen Neides und Privateigennutzes, welcher zugleich Gewalt verband, mit Stillschweigen. Es ist dieses das gewöhnliche Schicksal der Geschäfte, deren Werth nur gar zu oft Privatleidenschaften münzen. E. Ist er, Sire, im Jahre 1783 darauf von weilend S<eine>r Majestät, als höchst dieselben Bukowina bereiseten beim Hofkriegsrathe in der Eigenschaft eines Hofkozepisten mit 1000 fl. Gehalt jährlich angestellt. Diese Anstellung kam unmittelbar von S<eine>r Majestät aus eigener Bewegung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ar interzice-o, atunci el ar trebui să recunoască, cel puțin spre binele viitor al Preaînaltului Serviciu și al țării, că aceste măsuri provizorii au fost singurele potrivite țării și totodată favorabile Coroanei și au fost încununate de succes. D. Sire, în virtutea decretelor de Curte mai sus citate el, a trebuit să ia parte la toate treburile țării. Domnul general von Enzenberg era pe atunci administrator al provinciei. După sosirea sa acolo (în Bucovina) a mers, în baza funcției sale, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tăcere neplăcerea și toate neajunsurile pizmei mârșave și furtunoase și a interesului privat, de care e legată în același timp și violența: căci acesta este de obicei destinul acțiunilor a căror valoare se rezumă prea des la pasiuni personale. E. Sire, în anul 1783, atunci când Maiestatea Sa defunctă a călătorit prin Bucovina, acesta a fost numit la Consiliul Aulic de Război, în calitate de concepist aulic, cu 1.000 fl. leafă anuală. Această numire a venit nemijlocit din ordinul și inițiativa Maiestății Sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de către Yahve drept hrană exclusivă a speciei umane (Facerea 1, 19). Odată cu descendenții lui Noe, meniți să populeze întreg pământul, vița de vie a prins rădăcini pe muntele Ararat înainte de a porni 20 la cucerirea lumii. Osiris (în vechime Sairi Siri) a fost venerat drept primul viticultor, chiar mai mult decât Noe. Osiris era văzut ca un zeu civilizator care i-a învățat pe egipteni cultura viței de vie. Vinul era privit ca un dar al lui Osiris. Un mit21 povestea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mărfurilor: | Țară de proveniență:| | Codul mărfurilor: | Originea: | |------------------------------------------------------------------------------| | (B) Intrări | (C) Ieșiri | (D)| (E) | | | |Stoc| Mani- | | | | | pulari| | | | | uzuale| | | | | scoa- | | | | | teri | | | | | tempo-| | | | | rare | |-------------------------|---------------------------------------|----|-------| |Nr. |Can-| Mo-| Va- |Do- |Im- |Pla-|Ie- | Re- |Tran-| Re- |Dis- | | | |crt.|ți- | ne-|loa- |cu- |port|sare|sire| tur |sfer | ex- |tru- | | | | |ta- | da |rea |men-| | | | | | port |gere | | | | |tea | | |tul | | în |tem-| în | în | | | | | | | |Pre-| în | | | |po- | | | | sub | | | | |U.M.|tul | | de | |alt |rară|stră-| alt | | | | | | | | | va- | | | | |ina- | | |con- | | | | | |fac-| mă |în- | |re- |din |țațe |an- | |trol | | | | | |tu- | |tra-
DECIZIE nr. 270 din 11 februarie 1999 pentru aprobarea Normelor tehnice privind antrepozitul vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124116_a_125445]
-
realizăm programul acelor boieri patrioți care voiau și republică și monarhie și regim aristocratic și democrație. Și, ca să se vadă clar că avem și rege, o lume pestriță de la „madam capot” până la scriitori și filosofi, se adresează ex-ului cu maiestate, sire, vorbesc de regele Mihai al României, de alteța sa, prinț de România, un oarecare Duda, de principesa de România, Margareta, care a primit, la un 30 decembrie (1996 sau 1997?), întro ceremonie de aniversare a abdicării, unde a fost prezent și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu datorează nimic fostului rege, nici material, nici moral, ba, dimpotrivă, cred să se simte umilit și jefuit de propriile bunuri și averi și ar avea dreptul la o satisfacție: întregirea patrimoniului național cu toate cele date regelui. Oare merită „SIRELE” nostru atâtea sacrificii din partea Țării? Să ne amintim că, având calitatea de „capul obștii”, a semnat trimiterea pe front, la moarte sigură, a sute de mii de tineri români. Să ne amintim că a primit cadouri de la ruși și cea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cei 322, vrea să le joace ultimul renghi celor care vor să ajungă la Cotroceni și măsluiește treburile țării cu un referendum, cu un parlament curat, iar națiunea, ca să se salveze, aprobă restaurația? Uite cum a așezat de bine treburile sirele nostru, ca să ne elibereze de povara alegerilor prezidențiale. Băăă, la omul sărac și reginele trag! Să ne trăiască ca la nunta din „Groapa” lui Eugen Barbu. 29 ianuarie 2008 Blocajul genetic la români Motto : „Suntem pulbere de stele”. (Karl Segan
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ministrul justiției, Lucretiu Pătrășcanu Ministrul naționalităților minortare, Gh. Vladescu-Racoasa Ministrul educației naționale, Ștefan Voitec Ministrul afacerilor interne, General de Corp de Armată Adjutant N. Radescu Ministerul cultelor, Gh. Popp Raportul d-lui ministru al naționalităților minoritare către M. S. Regele Sire, Avem onoare a supune spre Înaltă aprobare și semnătură a Maiestății Voastre, alăturatul proiect de decret-lege pentru statutul naționalităților. Proiectul acesta de lege nu face altceva decât grupează într-un tot unitar dispozițiile legale ce recunosc drepturile și libertățile naționalităților
LEGE nr. 86 din 6 februarie 1945 privind Statutul Naţionalitatilor Minoritare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128979_a_130308]
-
de un spirit nou, promulgarea statutului juridic și politic al naționalităților conlocuitoare ale României apare că o necesitate evidență impusă atît de situația internă cât și de poziția internațională a țării și a Statuului. Sînt cu cel mai profund respect, Sire, al Maiestății Voastre, prea plecat și prea supus servitor, Ministrul naționalităților minoritare, Gh. Vladescu-Racoasa -----
LEGE nr. 86 din 6 februarie 1945 privind Statutul Naţionalitatilor Minoritare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128979_a_130308]
-
vigoare pe ziua de 1 Februarie 1945. Orice sau dispozițiuni contrare legii de față sînt și rămîn abrogate. Dat în București la 31 Ianuarie 1945. MIHAI Ministrul justiției, L. Pătrășcanu Raportul d-lui ministru al justiției către M. S. Regele, Sire, Înaltă Curte de Casație și Justiție a ajuns în ultimii ani să aibă patru secțiuni, cu 70 de membrii (inclusiv parchetul), ceea ce depășește numărul secțiilor și al magistraților instanțelor supreme de recurs din cele mai multe țări. Din această amplificare a compunerii
LEGE nr. 63 din 31 ianuarie 1945 privitoare la modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128976_a_130305]
-
publicată în Monitorul Oficial, cu cel puțin 10 zile libere înainte de cercetare. Articolul 7 Toate dispozițiunile contrare acestui decret-lege sînt și rămîn abrogate. MIHAI Ministrul afacerilor străine, Const. Visoianu Raportul d-lui ministru al afacerilor străine către M. S. Regele. Sire, Dintre domeniile în care se impune o epurare face parte și presa care are un rol de îndrumător al opiniei publice. Epurația este cu atît mai necesară în acest domeniu cu cat este inadmisibil că persoane care au militat prin
LEGE nr. 102 din 9 februarie 1945 pentru epurarea presei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128985_a_130314]