411 matches
-
putea spune, de pe o poziție doctă. Cu devieri lexicale și exagerări situaționale, cu antifraze subversive și invenții gogonate. Iar - în linii mari, foarte mari - voi fi de acord. Numai că nu putem omite din discuție termeni ca personalitate, atitudine și sistemă. Întâi pentru că Radu Paraschivescu a tradus, în timp, din engleză autori ca David Lodge, Nick Hornby, Salman Rushdie, John Steinbeck, Jonathan Coe. Apoi pentru că el coordonează, la Editura Humanitas, prizata colecție Râsul lumii. Apoi, pentru că scrie editoriale în extrem de populara
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
numai jumătate din porții, să refuze carnea și vinul când li se dădea. Doi din ei au părăsit seminarul și s-au călugărit. Atunci, făcîndu-se anchetă, s-a descoperit că Gavrilcea îi îndemna să nu se căsătorească, dovedindu-le că sistema catolică e mai conformă cu spiritul creștinismului. Atunci l-au dat afară. Biserica ortodoxă nu hirotonisește preoții necăsătoriți. - În fine, e o extravaganță nobilă în felul ei. A fost și lașcoala militară. - A fost, doar îl cunoaște fiu-meu Petrișor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
diversiune, era și el în felul lui un bărbat "șarmant", cum spunea madam Valsamaky-Farfara. Pomponescu știa că o persoană cu care binevoiești a vorbi familiar rămâne încîntată și uită să mai solicite. Nu mai puțin, Pomponescu nu-și făcea o sistemă din a respinge solicitațiile, dimpotrivă, satisfăcea pe cât îi sta în putință și pe cele mai meschine, cunoscând amorul propriu mai mult decât interesul ce sta la baza lor și proasta reputație pe care o căpăta un om politic ursuz. Curiozitatea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Asta e Banca Victoriei! Oroare! Monument funerar la pătrat! - Ești nedrept, încercă Gaittany să apere pe expozant. Dar Ioanide nici nu vru să asculte. Pomponescu vizită propria lui expoziție cu un întreg stat-major de "prieteni politici", care se extaziară fără sistemă, făcând observații G. Călinescu incompetente. Ministrul ar fi vrut să vadă specialiști, colegi de la Școala de Arhitectură. Tocmai aceștia lipseau. Deși Pomponescu nu priza pe Ioanide, absența sa îl blesă. O judecată a acestuia, oricât de malițioasă, i s-ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
curând luă în mâinile ei toate firele magazinelor tatălui său, conduse totul mai departe cu un deplin succes. Se pricepea tot așa de bine în specula cu materiale comune ca și în comerțul de artă. Ea fu aceea care născoci sistema de a se vinde piper și alte mirodenii, într-o vreme când începeau să lipsească de pe piață, în cantități farmaceutice, în plicuri triunghiulare. Câștigul la kilogram devenea respectabil. Un cilindru de scorțișoară era zdrobit în piuliță și împărțit în multe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
echilibru. Disciplina economică recentă a doamnei Ioanide mergea până acolo încît dacă Ioanide uita să dea banii necesari întreținerii casei într-o lună, madam Ioanide nu-i reclama. Într-un singur punct Elvira nu se abătuse de la formula ei sufletească: sistema de a menaja prin discreție liniștea lui Ioanide, care ducea câteodată la rezultate contrare. Oricât Ioanide își cruța soția după moartea copiilor, fu în imposibilitate de a nu se supăra o dată. Într-o dimineață, arhitectul rugă pe madam Ioanide, fiindcă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
comerciantului Horvald. HIST[RIO] (apart) N-o fi și ăsta vreunu care vrea să măsoare cu cotul biata artea, ca aceea. DILET[ANTUL] M-am încercat până acum în roluri mici și am studiat eu diligență după felul meu, însă sistema mea este șubredă; eu aș vrea să-nvăț, așa, fundamental. HISTR[IO] Va să zică vrei să studiezi artea cu seriozitate și nu s-o profesezi numai ca un negoț. Dacă o vrei asta atunci ai nimerit tocmai bine, însă atunci trebuie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
remarcabilă și unică prin stilul personal, aprig și sarcastic. Se amestecă mereu amărăciunea cu aspirația ideală. Notările făcute pe viu, descoperirile profunde în clar-obscurul sufletului omenesc amintesc direct de cele mai bune metode franceze. Aici nici urmă de spirit de sistemă. Cel care le-a scris e cu totul alt om ca autorul Spiritului critic. Totul e numai nuanță, finețe caracteristică. Mihai RALEA, G. Ibrăileanu. - În cartea: De la T. Maiorescu la G. Călinescu. Antologia criticilor români, vol. II. Editura Eminescu, București
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
repejor se solidarizează cu nația cea săracă, îi plânge de milă pe când reprezentanții ei tocmai îi finisează ultimele geamuri termopane, ultimele gresii import Italia, ultimele instalații din cupru pentru instalația de încălzire pe gaz sistemul Wolf cu niște calorifere de sistemă britanică. Vai, vai, zice domnul, cât de greu trăim, ce necaz pe biata țară, unde a fost adusă de incompetența actuală, și ți se încredințează că toate astea vin de la faptul că s-au adus în țară obiceiuri ale unei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
separat, ca să se poată lăți mai tare; se-nțelege, dacă tipărirea separată nu-i unită cu cheltuieli mari. Venind la cuprinsul scrierii însăși, poate că vă va surprinde modul de cugetare din introducere. Și mie mi s-a părut că sistema creată de Slavici e cam forțată și că omenirea nu e tocmai un organism așa de perfect precum susține el; deși nu se poate nega cauzalitatea {EminescuOpXVI 40} în istorie. În privința asta cred însă că disputele nu folosesc nimica, mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cu mult mai bine tractată decât inteligența unui animal care se deprinde prin frică și silă la o mulțime de apucături automatice de care nu-și poate da sama. De-aceea, precum zice cu drept cuvânt prefața cărticelei, // copiii, după sistema veche, nu numai că învață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie, apoi ceea ce învață într-un semestru sunt în stare să uite într-o lună. Și, din nefericire, nu se predau la noi numai scrierea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în același timp cu simțirea, cu atențiunea, cu intuițiunea și cu închipuința, fără ca unul din aceste momente să se prezinte în realitate izolat de celelalte; cu toate că știința indică {EminescuOpXIV 281} {EminescuOpXIV 282} locul ce are de-a-l ocupa memoria în sistema spiritului uman după tractatul asupra numitelor momente, pentru că ea le supozează în virtutea conceptului, tocmai așa e împregiurarea cu artea noastră și în fond cu orce materie spiritual-concretă. De căpetenie lucru e acela de-a avea o conștiință asupra acestei deosebiri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
locul unde ni se prezintă trebuința unei cunostiinție temeinice a tuturor relațiunilor gramatice din propusăciuni, cum urmează o vorbă alteia, cum se leagă si cum urmează o propusăciune alteia, facerea perioadelor, în fine toate astea constituiesc un prostudiu neapărat în sistema artei dramatice și care are a-și coprinde un loc organic ca un moment pregătitor în întregul carsului. Pentru scopul nostru trebuie firește să le presupunem la fiecare și nu avem decât să sulevăm trăsăturile fundamentale ale accentului logic ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea dramatică e ținta cea necesară. Însă fiindcă felul acesta de declamațiune presupune cunoașterea declamațiunii epice și a celei lirice, de-aceea într-un studiu sistematic a declamațiunii dramatice aceste din urmă trebuie să fie tratate ca studii preliminare. În sistema artei noastre e acesta locul unde știința are de-a aduce la conștiința de sine diferințele genetice din declamațiunea poetică. Esența unei declamațiuni artistice consistă într-aceea că ea redă atât caracterul general cât și cel spețial a obiectului ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o influință deplină în această a treia 413r speție a liricei. În sistemul instrucțiunii speția aceasta se prezintă, cum am arătat-o, ca stadiul propriu de virtuozitate în declamațiunea lirică și, ca atare, ea are să fie înșirată ca membru al sistemei întregi. Ca stadiu de tranzițiune în declamațiunea dramatică am putea să însemnăm baladele și romanțele, pentru că în ele se pătrund deja reciproc elementul epic cu cel liric. Deși încă sub forma lirică. Afară de-aceea în ele simțământul și cugetarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât și cunoașterea afectelor și a modului de-a le manifesta, de-aceea ea anticipează oarecum partea a treia a reprezentărei caracterelor, pentru că ea nu e posibilă decât prin mijlocul cunoștinței secretelor acelei reprezentări a caracterelor. Cu toate astea în sistema dezvoltărei întregi, care are de scop absolut al ei reprezentarea dramatică, declamațiunea dr[amatică] nu poate să cuprindă un alt loc decât acesta pe care i l-am designat noi. Am observat deja în introducerea părții spețiale că rezolvarea deplină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pure, dar deduse, praedicabilia ale inteligenței pure (în opunere cu predicamentele). Având odată noțiunile originare și primitive, cele deduse și subalterne lesne se pot adaoga, spre a zugrăvi pe deplin arborul genealogic al inteligenței pure. Fiindcă acum nu intenționez complectudinea sistemei, ci caut numai principiele unui asemenea sistem, păstrez pentru altă ocazie această întregire. Acest scop însă se poate ajunge ușor dacă se iau în mână compendiile ontologice, subordonând d. es. categoriei cauzalității predicabilele puterei, acțiunei, pasiunei, categoriei comunităței cele al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate s-o imite pe cea dentăi în împărțeala ei. Căci se arată că întrebuințarea transcendentală a rațiunei nici are valabilitate obiectivă, prin urmare nici se ține de logica adevărului, id est de analitică, și cere un loc propriu în sistema scolastică, ca o logică a părerei ce este, sub titlu de dialectică transcendentală. Rațiunea și puterea de judecată au deci în logica transcendentală un canon 137 v al lor obiectiv valabil, de o întrebuințare reală, și se țin de partea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se fi format ca viermii prin generatio aequivoca, din confluența numai a noțiunilor strânse, în început ciuntite și abia cu vremea complecte, deși ele toate aveau schema lor ca un sâmbur în dezvoltătoarea rațiunei, așa încît nu numai fiecare [sistemă] e articulată după ideea ei, ci mai sânt încă și toate unite într-un sistem al cunoștinței umane, ca membre ale unui întreg, și permit o arhitectonică a toată știința umană, ceea ce în ziua de azi în care s-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care Sima-Vodă îl avea ca dușman. Pe dimineață era deja pe drumul spre Cetatea Albă, unde spătarul și-a adus aminte că ține ori o ibovnică, ori niște stupi, oricum - un loc unde să ne putem întrema. Episodul 183 O SISTEMĂ DE APĂRARE — Dar să lăsăm aceste triste întâmplări, căci, orice s-ar spune, un domn schimbat e un domn trist - grăi spătarul Vulture, aruncând un os unui câine mare, ciobănesc, ce adăsta prin curte - și cu cât e schimbat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
gazdele cele mai bune nu sunt oamenii, gata să te vândă pe nimica toată, ci ibovnicele, care trăiesc și se înmulțesc cel mai bine în vremuri de răstriște. Avea moșneagul, bată-l norocul, fiind încă verde la trup, o adevărată sistemă de ibovnice în toată țara, mai ales în cetățile de margine. Năvăleau polacii dinspre nord? Logofătul se retrăgea la Bârlad, la una Safta. Pârjoleau tătarii dinspre răsărit? Moșul țuști! drept în Ciceu la o unguroaică. Da’ unde n-avea! La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Brașov, la Țețina, la Liov, în Pocuția, peste tot. Până și-n Cetatea Nemțului, unde rar vedeai picior de femeie, cunoștea bucătăreasa, una Dorica, pe care-am cunoscut-o și eu, pentru că logofătul, cu limbă de moarte, mi-a lăsat sistema mie. Am mai cârpit-o pe ici, pe colo, că unele muriseră sau erau hoaște, dar grosul mi-a rămas de la moșneag. Totul era să n-ai două în același loc, ci numai una, că altfel puteai păți ca paharnicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la o licitațiune, Senatul votează moțiunea de blam cu 27 voturi contra 4. E drept că ministrul nu a tăgăduit faptele ce i s au imputat, a declarat numai că el este cu totul afară din cauză, dar a urmat sistema practicată sub toți miniștrii de Rezbel de când este Minister de Rezbel în România. Acesta erea adevărul. Începutul erea făcut, deși ministrul de Rezbel erea, în parte, victima urâ telor moravuri consacrate prin obicei. O întrunire intimă a majorității invită pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și a noului, pentru omul dotat cu simțul a tot ce este frumos în lume.” Dan Simonescu 727. „Să te ferească Dumnezeu de omul care n-a citit decât o carte, acela ajunge mai curând sau mai târziu la o sistemă absolută, merge până la a voi să prefacă societatea după capul său, după ideile ce și le-a format; uită adevărurile sociale cele mai fundamentale, uită că progresul moral este libertatea și că progresul material este de a produce cât se
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nedreptul pozitiv, se-nțelege că tot binele și toată dreptatea va consista numai în forme, și nu în coprinsul lor, adică în relațiunea unuia față cu cealaltă. 26 {EminescuOpXV 27} ["MATERIE: FORMĂ"] 2254 Zeul unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]