496 matches
-
Ritmul antagonic este infinit depășit de conștiința superioară a idealului comuniunii spirituale, a armoniei universale prin iubire. "Dar armonie cosmică însemnează nu numai ritmi zarea mișcărilor de flux și reflux existențial, comuniunea dintre eu și univers, cadențarea inimii noastre cu sistolele lumii. Armonie însemnează de asemenea ascensiunea convergentă a omului, a lucrurilor, a cosmosului spre înaltele trepte ale spiritualizării. "Armonia creației lui Eminescu își are astfel o altă valență în puritatea și frumusețea spirituală a universului său poetic, și anume elevația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Flăcările roșiatice albăstrui, În care văzusem o bătălie Închipuită, se micșoraseră, licărind acum sinistru ca un apus de soare arctic printre brazi brumați. Și totuși nu mă Înduram să mă culc, temându-mă nu atât de insomnie, cât de inevitabila sistolă dublă, produsă de răceala așternutului și totodată de ciudata afecțiune numită anxietas tibiarum, o stare dureroasă de neliniște, o chinuitoare accentuare a Încordării musculare, care te face să-ți schimbi continuu poziția membrelor. Mai adunam niște cărbuni și Învioram flăcările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de a o privi e mai adâncă decât datoria, iar clipa, o, atât de frumoasă. Întârzie, deci. Văzută din spate, cum se ridică și se întinde ca să ajungă undeva sus, dincolo de ființa ei, e destul ca să te îndrăgostești de ea? Sistolă. Din păcate da. Diastolă. E Cleopatra în barcă și dacă eu sunt Antoniu, înseamnă că nu mai am mult de trăit? Sistolă. Și ce dacă. Diastolă. Înseamnă că o să intru din nou în operație pe cord deschis? Sistolă. O să dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ridică și se întinde ca să ajungă undeva sus, dincolo de ființa ei, e destul ca să te îndrăgostești de ea? Sistolă. Din păcate da. Diastolă. E Cleopatra în barcă și dacă eu sunt Antoniu, înseamnă că nu mai am mult de trăit? Sistolă. Și ce dacă. Diastolă. Înseamnă că o să intru din nou în operație pe cord deschis? Sistolă. O să dau buzna chiar. Diastolă. Și pacientul va trăi? Sistolă. Va trăi? Nu. Dar va muri fericit. Diastolă. Pascal aproape că sare în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de ea? Sistolă. Din păcate da. Diastolă. E Cleopatra în barcă și dacă eu sunt Antoniu, înseamnă că nu mai am mult de trăit? Sistolă. Și ce dacă. Diastolă. Înseamnă că o să intru din nou în operație pe cord deschis? Sistolă. O să dau buzna chiar. Diastolă. Și pacientul va trăi? Sistolă. Va trăi? Nu. Dar va muri fericit. Diastolă. Pascal aproape că sare în picioare și dintr-o mișcare a și ajuns lângă dulap. ─ Lăsați-mă să vă ajut, spune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
barcă și dacă eu sunt Antoniu, înseamnă că nu mai am mult de trăit? Sistolă. Și ce dacă. Diastolă. Înseamnă că o să intru din nou în operație pe cord deschis? Sistolă. O să dau buzna chiar. Diastolă. Și pacientul va trăi? Sistolă. Va trăi? Nu. Dar va muri fericit. Diastolă. Pascal aproape că sare în picioare și dintr-o mișcare a și ajuns lângă dulap. ─ Lăsați-mă să vă ajut, spune el duios. ─ Mulțumesc, murmură ea. ─ Știți ceva? Hai să ne spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
așază pe-acoperișul părăsit/ fluturele păros întinde aripile pe scoarța văruită/ gândacul cel negru mișună/ și-asemeni lui întregi mărunte seminții/ de apă de aer și de uscat.” Sub alibiul polarității tutelare, P. își desfășoară textele după un ritm de sistolă și diastolă, vertebrând dublul regim (nocturn/diurn) al ființei prin dublul regim al poeziei, disputată în egală măsură de vizionarism, teratologie, oniric și grotesc, ca și de prozaism, naturalețe, trezie și organic. Prefigurat de Juventus, Exuvii (1997; Premiul ASPRO) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
o coerență universală: "zăpada/ și creșterea vertiginoasă a maselor celulare/ în plămâni sau inimă sau tegumente / un roz violaceu (inconfundabilă culoare!)/ invadându-te dinăuntru// Întoarcerea, graba materiei în sine însăși / fascinantele găuri negre ale Universului pictate/ de ochiul Marelui Arhitect// Sistolă diastolă/ după legea eternă a creșterii și descreșterii/ Materiei Puterii Neoplasmului" (Pastel). Sau: " Timpul/ vine de pretutindeni și mă sufocă!/... De pretutindeni/ vine timpul și poate din epiderma mea stacojie, pătată" (Încercare asupra Cuvântului). Și încă: "Amurguri de scrum, aramă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
efortului fizic. Extrapolând și adaptând la subiectul prezentei lucrări, ca urmare a studierii literaturii de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort; alungirea sistolei, ca economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului antrenat posibilitatea de a expulza în efort un
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
obliterante. Dacă stenoza este situată sub originea trunchiului brahiocefalic, HTA apare doar la membrul superior drept și va exista asimetrie tensională între cele două brațe. Se poate asculta suflu sistolic intens precordial, iradiat interscapulovertebral. HTA în coarctația de aortă este sistolo diastolică, fiind severă atunci când debutul este în copilărie și mai puțin severă la adolescent sau adultul tânăr. II. Diagnosticul paraclinic Confirmarea diagnosticului se poate face cu ajutorul ecocardiografiei, aortografiei sau rezonanței magnetice nucleare. Ecocardiografia reprezintă o investigație noninvazivă valoroasă la pacienții
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai mic la femei. Se cunosc variații ale debitului cardiac în funcție de vârstă: debitul cardiac atinge
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă 70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă, cât de viguros se contractă inima și presiunea sângelui din artere (Motoc, 2003). la cei neantrenați 5,5 l/minut; În
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare referitoare la parametrii funcționali Presiunea arterială sistolică (maximă), reprezintă presiunea cu care sângele este propulsat în vasele arteriale în timpul sistolei ventriculare. Pentru măsurarea presiunii arteriale s-a folosit același aparat electronic Beurer. Presiunea arterială diastolică (minimă) este presiunea cu care sângele continuă să se deplaseze în vasele arteriale în timpul diastolei. 3.2.2.3. Test 9 - Ritm respirator În mod
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
circulație). La nivel pulmonar sângele preia oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasate între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
eficace. 12.4. Contracția și relaxarea miocardului: ciclul cardiac Inima ca organ este specializată exclusiv pentru punerea în mișcare a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a sângelui (funcție de pompă). Energia mecanică potențială necesară apare sub formă de tensiune parietală activă a miocardului ventricular în timpul contracției sale (sistolă). Atriile funcționează ca și camere de admisie pentru fiecare pompă ventriculară și contribuie activ la umplerea ventriculară prin sistola atrială. Din punct de vedere strict fiziologic generarea potențialului de acțiune la nivel sinoatrial reprezintă debutul fiecărui ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Ciclul cardiac poate fi descris sub aspect global, sau separat pentru cele două sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din clasa digitalice duce la creșterea nivelelelor de calciu activator, cu efect inotrop pozitiv. 12.4.2. Pompa ventriculară: relația presiune volum și evenimentele valvulare în cursul ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de ejecție (perioada de ejecție rapidă, 250
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]