390 matches
-
la concertele sale tot mai mulți fani. La finele anului 1993, mai precis pe data de 17 decembrie, Orchestra cântă pe scena teatrului Ion Creangă într-un spectacol inedit pentru acele vremuri: baking vocals, interpretarea piesei IN DI ANKA la sitar, prezentă pe aceeiași piesă a lui Andre Ateka. Concertul s-a desfășurat cu casa închisă. Materialul audio a fost folosit de formație ulterior pentru editarea unui material LIVE intitulat IN DI ANKA live. În 1994, se lansează albumul "Pantofi de
Direcția 5 () [Corola-website/Science/305837_a_307166]
-
apivorus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codroș de grădină ("Phoenicurus phoenicurus"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Sitarul de pădure ("Scolopax rusticola") este o pasăre migratoare din familia "Scolopacidae". Clocește rar în România. Este o pasăre care trăiește în regiunile de deal și de munte, atât în munții Carpați, cât și în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
este o pasăre migratoare din familia "Scolopacidae". Clocește rar în România. Este o pasăre care trăiește în regiunile de deal și de munte, atât în munții Carpați, cât și în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu becaținele (Gallinago gallinago), însă are ciocul mai scurt decât acestea. Este o pasăre cu o mărime între 25 și 30 de cm. Sitarii sunt păsări sperioase, fiind active în timpul amurgului. Spatele sitarului este
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită și în regiunile de șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu becaținele (Gallinago gallinago), însă are ciocul mai scurt decât acestea. Este o pasăre cu o mărime între 25 și 30 de cm. Sitarii sunt păsări sperioase, fiind active în timpul amurgului. Spatele sitarului este pestriț, cu nuanțe brun negricioase, o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
șes. Sitarul de pădure este asemănător ca aspect cu becaținele (Gallinago gallinago), însă are ciocul mai scurt decât acestea. Este o pasăre cu o mărime între 25 și 30 de cm. Sitarii sunt păsări sperioase, fiind active în timpul amurgului. Spatele sitarului este pestriț, cu nuanțe brun negricioase, o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
25 și 30 de cm. Sitarii sunt păsări sperioase, fiind active în timpul amurgului. Spatele sitarului este pestriț, cu nuanțe brun negricioase, o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl constituie pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
Spatele sitarului este pestriț, cu nuanțe brun negricioase, o culoare de camumflaj în mediul unde trăiește. Văzul păsării este bun, având o rază vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl constituie pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
vizuală ce atinge 180°. Sitarul are picioare scurte, neexistând un dimorfism sexual între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl constituie pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are loc din luna mai până în iulie. Ca toate păsările din acest grup, după perioada împerecherii
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are loc din luna mai până în iulie. Ca toate păsările din acest grup, după perioada împerecherii, care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib pe sol sub formă de gropiță căptușită cu frunze, iarbă și mușchi
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
femelă până la maturitate. În caz de pericol, femela transportă puii între picioare, sprijinindu-i cu ciocul. După ce cresc aripile puilor, numai o treime din pui ajung la vârsta de un an din cauza dușmanilor numeroși. În Bavaria, perioada admisă pentru vânarea sitarului durează între 16 octombrie și 15 ianuarie. Are o mărime de 42 cm. Cuibărește rar în România; trăiește în vestul țării, depunând ouăle pe sol în vecinătatea apelor. Este de fapt o specie de pasaj prin luna mai în regiunile
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
specie de pasaj prin luna mai în regiunile nordice din Delta Dunării. În timpul verii, partea anterioară a corpului este cafeniu-roșcat cu pântecele albicios, iar aripile sunt brun-cenușii; iarna penajul devine cenușiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decât masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă cu coada albă cu striuri transversale de culoare închisă. Cuibărește în nordul Eurasiei, iernează
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
iar aripile sunt brun-cenușii; iarna penajul devine cenușiu-maroniu. Femelele sunt mai mari decât masculii, fiind viu colorate. Sitarul de mal iernează în vestul și sud-estul Europei. Este rar întâlnit în România, fiind o pasăre de pasaj. Are un colorit asemănător sitarului de mal, însă cu coada albă cu striuri transversale de culoare închisă. Cuibărește în nordul Eurasiei, iernează în Europa Occidentală, Africa de Nord și Asia de Sud.
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
Cinclus cinclus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), soim călător ("Falco peregrinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-cântător ("Turdus philomelos"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul (Phasianmus colchicus), sitarul (Scolopax scolopax), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), si ciocănitoarea (Dendrocops medius). În ape se găsesc: bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis , știuca (Esox lucius). "Solurile" sunt fertile, din clasa argiluvisoluri; acestea au că diagnostic
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
măsură de 7 bătăi pe minut, este împărțit în 3-2-2. Prin urmare este obișnuit, dar nu esențial să comparăm lehara cu alte modele ritmice și diviziuni ale Taal. Lehara poate fi cântată pe o varietate de instrumente, inclusiv Sarangi, orgă, sitar, sarod, flaut și altele. Lehara poate fi intercalată cu improvizații scurte și ocazionale. De asemenea, este permisă comutarea între două sau mai multe melodii disparate în timpul cântecului. Este esențial ca modelul Lehara să fie cântată cea mai mare precizie în
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), lișiță ("Fulica atra"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), pescăriță râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), prigoare ("Merops apiaster"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
John Cage, Lou Harrison și Alan Hovaness. În anii 1960, mulți muzicieni rock au recurs la mijloacele muzicii tradiționale Orientale. Spre exemplu, în muzica celor de la The Beatles apar elemente indiene, iar membrii trupei au fost învățați să cînte la sitar, cel mai celebru muzician indian Ravi Shankar. În aceeași epocă o mare popularitate a câștigat stilul reggae, muzică atribuită culturii popoarelor vorbitoare de limbă engleză, la "lumea muzicii". Avându-și rădăcinile în muzica sacră jamaicană, precum și celui mai mare artist
World music () [Corola-website/Science/327581_a_328910]
-
și altele), festivalurile (WOMAD), casele de disuri ("Real World» Peter Gabriel, înființată în 1988; «Piranha Music»; World Music Network; «Luaka Bop» David Byrne), specializate în muzica etnică. Exemple de instrumente de muzică etnică (adesea împrumutate și din alte genuri) sunt sitarul, didgeridoo, Kalimba, drâmba, tamburina, Koto, percuția și altele. Ca exemple de voci etnice sunt: cântatului din gât, cântare vocală populară, yodel și altele. Multe festivaluri sunt identificate ca fiind "world music"; aici este o scurtă selecție reprezentativă: Cele mai importante
World music () [Corola-website/Science/327581_a_328910]
-
o combinație a celor două. Artiștii New Age variază de la interpretări solo sau de ansamblu, folosind instrumente de muzică clasică, variind de la pian, chitară acustică, flaut sau harpă pînă la instrumentele muzicale electronice, sau din instrumente Orientale, cum ar fi sitar, tabla, și tamboura. Există o suprapunere semnificativă a sectoarelor de muzică New Age, muzica ambient, muzică clasică, jazz, electronica, world music, chill-out, muzica cosmică și altele. De obicei, sunt două definiții asociate cu genul New Age: Între 1968 și 1973
Muzică New Age () [Corola-website/Science/327698_a_329027]
-
la peste 20.000. Dezastrul a apărut în urma eliberării sau evadării unor perechi de dihori, care datorită faptului că nu au dușmani naturali pe insulă s-au înmulțit puternic punând în pericol specii indigene de păsări precum porumbelul laurel sau sitarul de pădure sau șopârle, precum Gallotia galloti palmae.
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
Palatului Artelor Regina Sofia din Valencia, care este sediul Operei din Valencia, Spania. Mehta a dirijat în anii 1990, 1995, 1998 și 2007 Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena. Mehta a dirijat în premieră concertul nr. 2 pentru sitar al lui Ravi Shankar, cu Orchestră Filarmonica din London. În anul 1990 Mehta a acompaniat cu Orchestră Maggio Musicale Fiorentino și Orchestră Operei din Romă cel dintâi concert al celor Trei Tenori - Luciano Pavarotti, José Carrera și Placido Domingo - la
Zubin Mehta () [Corola-website/Science/330857_a_332186]
-
ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), cormoran-mare ("Phalacrocorax
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]