1,118 matches
-
gânduri (de exemplu, reprezentări, evaluări) etc. și au caracter specific (se referă la ceva anume), local (situațional) sau general (transsituațional). Procesele informaționale vizează transformarea guvernată de reguli a conținuturilor și au un caracter nespecific (pot acomoda orice conținut informațional), local (situațional) sau general (transsituațional); aceste reguli pot fi adesea modelate și formalizate prin dubletul „dacă - atunci”. Exemplu Conținuturi informaționale: Toată lumea mă evită. Sunt cel mai bun. Procese informaționale: Dacă toată lumea mă evită, atunci nu merit să trăiesc! Ca să fiu cel mai
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
act terapeutic, putem compara actul educațional petrecut În școlile obișnuite și În școlile speciale: Educație școli obișnuite Educația și terapie școli speciale 1. se utilizează strategii ample și de durată (planuri de Învățământ, programe școlare, planificări) 1. intervenția este limitativ situațională, centrată pe copil, motivată de o cauză, stabilită În urma unor evaluări 2. situațiile de Învățare sunt create În scopul Însușirii unor conținuturi 2. reprezintă un act de restituție, nu face ci reface, compensează, remodelează personalitatea 3. se adresează În special
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
O distribuție de acest gen a populației necesită unele remarci de ordin general. Această regiune, la fel ca majoritatea Africii, se opune în acest punct celorlalte țări subdezvoltate (Asia, în special), unde suprapopularea este unul dintre cele mai grave elemente situaționale. Această suprapopulare se traduce în două teme care pentru mulți rezumă subdezvoltarea: foamea și pământul. Or, în partea nordică din Congo, care ne interesează pentru moment, nici una, nici cealaltă nu au o existență adevărată. Foamea, mai întâi. O populație atât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imaginile derizorii, caricaturale, ale unui fals dialog între reprezentanții artificiali ai unei populații încă total alienate și o administrație de stăpâni, și unii, și ceilalți prinși în contradicțiile insurmontabile ale exploatării culturii de palmieri naturali. Producția forțată condiționează ansamblul elementelor situaționale. Iată o primă întrebare care se pune: de ce această producție forțată de ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe sarcină să se transforme într-unul centrat pe relațiile interpersonale. Pe moment, dacă participanții nu cad de acord asupra rezolvării sarcinilor, apar dezacordul și atribuirea conflictului centrat pe sarcină unor trăsături personale. Dacă apar asemenea atribuiri (personale, iar nu situaționale), conflictele centrate pe sarcină sunt percepute frecvent ca atacuri personale (L. Ginzel, apud Milcu, 2005, p. 50). Efectele relațiilor conflictuale Potrivit cercetărilor efectuate, specialiștii au ajuns la concluzia că situațiile și relațiile conflictuale au atât efecte constructive, cât și efecte
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
plăcut sau neplăcut. În plus, față de acești oameni avem așteptări mai mari, comparativ cu persoanele cunoscute întâmpător sau necunoscute. Existența acestor standarde superioare facilitază asocierea pretențiilor rigide" (idem, p. 36). În ceea ce-i privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul temperamental este mult mai problematic datorită marii sale frecvențe, care se răsfrânge negativ asupra sănătății, precum și asupra relațiilor interpersonale" (p. 37). Adeptă a modelului lui A
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
al celei nocive) întâlnim: a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
formă a rușinii care apare atunci când obligațiile excedentare legate de status sunt impuse din interior (autoasumate) și factorul de influență este propriul sine. Ea este specifică nu "oamenilor buni care se întâmplă să facă fapte rele", ca în cazul rușinii situaționale, ci "oamenilor insuficient de buni, care își supraestimează posibilitățile". d. rușinea deferentă. Este acel tip de rușine care apare atunci când agentul (factorul de influență) este reprezentat de alte persoane și standardele mult prea ridicate ale statutusului au fost autoimpuse. Bucuria
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oameni au atac de panică pentru că se află în apropierea unor situații sau evenimente specifice. De exemplu, oamenii cu fobie socială pot avea atacuri de panică când sunt într-un mediu social. Cel mai frecvent, atacurile de panică sunt predispuse situațional: persoana este cel mai probabil să le aibă în situații sigure, dar nu le are întotdeauna în aceleași situații. Oricum, în toate aceste cazuri, atacurile de panică sunt o experiență terifiantă, caracterizată printr-o frică intensă sau disconfort, simptome psihologice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în viața cotidiană, de aceea este posibil să nu fie considerate fobii. Acestea sunt fobii doar când oamenii încep să-și reorganizeze viața pentru a evita aceste situații, având astfel atacuri severe de anxietate cu situațiile care declanșează fobia. Fobiile situaționale, adesea implică frica de transporturile publice, tuneluri, poduri, lifturi, zborul cu avionul sau condusului mașinii. Claustrofobia, frica de spații închise, este o fobie foarte des întâlnită. Oamenii cu fobii față de anumite situații cred că pot avea un atac de panică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
față de anumite situații cred că pot avea un atac de panică în contextul care susține fobia și astfel foarte des au atacuri de panică dacă sunt forțați să ia parte la asemenea situații. Spre deosebire de oamenii cu agorafobie, cei cu fobii situaționale au atacuri de panică numai în situațiile de care le este frică. Fobia pentru anumite situații de obicei apare la vârsta de 2-7 ani, dar o altă perioadă frecventă de declanșare a acestora este vârsta de 20 de ani. Ultimul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lui Hawkins măsoară doar delincvența violentă, spre deosebire de celelalte două studii, care măsoară tulburările de comportament. Oricât de valoroase ar fi aceste studii, rămâne totuși o problemă: ele nu sunt destul de contextualizate, mai ales în mediul școlar. Această lipsă a caracteristicilor situaționale este, de altfel, relevată de autorii meta-analizei, care consideră că aceasta este una dintre căile esențiale pentru viitoarele cercetări. Abordarea contextuală: revenire asupra factorilor școlari Una dintre problemele abordării prin factori de risc este că, adesea, ea a fost insuficient
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
câștigat astăzi o relevanță specifică în studiul relațiilor sociale datorită pluralității lumii și vieții contemporane. Această pluralitate cere o sensibilitate nouă față de studiul empiric al problemelor. Susținătorii abordării calitative argumentează că era teoriilor mari este încheiată; abordările locale, temporale și situaționale sunt reclamate în momentul de față. Schimbarea socială rapidă și rezultatul acesteia, diversificarea lumii confruntă din ce în ce mai mult cercetătorii cu perspective și contexte sociale noi. Acestea sunt așa de noi că metodologiile deductive tradiționale derivarea ipotezelor și a întrebărilor cercetării din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că etapa în care cele două paradigme sunt puse în postură competitivă a fost depășită. În sensul acestei afirmații, Patton (1990) pledează pentru "paradigma alegerilor", care caută "metodologia adecvată drept criteriu primar pentru evaluarea calității metodologiei." Aceasta permite o "sensibilitate situațională" care nu aderă strict la o paradigmă sau alta (p. 39). Mai mult, tot mai numeroși cercetători cred că investigația calitativă și cea cantitativă pot fi combinate eficient în același proiect de cercetare. Aceștia pleacă de la premisa majoră că toate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
tipuri de convingeri, fiecare persoană Își configurează deprinderile afective, modalitățile de atașament, motivațiile și sentimentele. Și ce se Întâmplă cu cei care și-au consolidat personalitatea odată cu trecerea anilor, ajungând la acea rigiditate interioară care se prelungește cu o rigiditate situațională, cu statutul atins, la acea specie de schelet extern? Trebuie să se resemneze În fața unui destin searbăd? Schimbarea e cea mai mare dorință a multor oameni, care dau năvală la standurile cu cărți de autoajutorare sau În cabinetele psihoterapeuților de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Anunțul cuprindea următoarele: «Trebuie insistat pe faptul că dependența e problema socială și de sănătate cea mai importantă cu care se confruntă țara noastră În momentul de față. Unii dintre cei mai importanți cercetători În acest domeniu vor prezenta cadrul situațional În materie de cercetare, teorie și intervenții medicale În cazurile de dependență, În care sunt incluse: gimnastica, religia, alimentația, munca și viața sexuală»”. 5 Impulsivitatea reprezintă lipsa de control asupra impulsurilor. În timp ce În abulie dispare capacitatea de a iniția o
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
devenise altul... Presupun că, personajul 107 pozitiv care eram până atunci, suferise "modificări". Mia promis că-mi va trimite și mie filmul terminat. Am avut filmul cum s-a înfățișat la Cannes. L-am vizionat de câteva ori analizând curgerea situațională dea lungul timpului și confruntările de toate felurile, și la rece, aș zice că regizorul a avut dreptate în ceea ce privește eroul de film, cu un actor care-l înnobilează. De ce ? Filmul nu dezbate altceva decât ideea de "revoluție" la Vaslui, cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
raportează la o anumită „componentă” a personalității. Fiecare componentă fiind independentă de celelalte conturează o anumită fațetă a individului (de ex: anxietate, sociabilitate, perseverență). Adepții acestei orientări consideră că, deși faptele de conduită ale unei persoane prezintă o anumită variabilitate situațională, pe termen lung, se observă un cadrul relativ stabil, unitar, de așteptare și interpretare. Trăsătura psihică este conceptul care evidențiază aceste Însușiri sau particularități relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În plan comportamental o trăsătură constituie
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
acolo unde este nevoie mai multă de ea. Toate formele de energie vibratorie din univers poartă În ele Însele anumite informații. Energia universală cu tot ce implică ea este baza Întregii noastre existențe la orice nivel vibratoriu ne am referi, situațional sau existent. Ceea ce dă putere corpului fizic să trăiască Înțelegând prin aceasta de tot ce are nevoie pentru sănătate, supraviețuire la orice nivel de civilizație am fi ajuns este energia vitală ce dă posibilitatea corpului fizic să se susțină singur
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
destul de valabilă privind importanța riscului teoretic pe termen scurt (perioada de criză predelictuală), și, într-o oarecare măsură, pe termen lung. Trebuiește totuși cunoscut că, majoritatea trecerilor la actele antisociale sunt imprevizibile, declanșarea lor adesea accidentală, și favorizată de factori situaționali hazardanți și ocazionali și/sau ținând de atitudinea viitoarei victime: întâlnire, dispute, frustrări, intoxicații sau alcoolizări, gesturi interpretate ca având o semnificație amenințătoare, insultătoare, sau cu o valoare simbolică. Dacă periculozitatea paranoiacului este centrată exclusiv asupra celor pe care-i
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
concretă (particulară) familială: purtătorul unui defect genetic, pe care îl transmite, “fără vreo vină"4. 4 Dealtfel, în comunicarea făcută partenerilor de dialog (solicitanții), este necesar a se accentua asupra excluderii, reciproce, a ideii de "vinovăție", deseori invocată, în context situațional. După producerea unui astfel de "accident" în descendență, angajarea predictivă se poate sprijini pe o serie de repere mult mai concrete: Categoria defectului Risc de recurență Defect genetic recesiv autosomal 25% Defect genetic dominant autosomal "mutație nouă" 10% Defect genetic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în situație", ancorat într-un anume context socio-cultural, modelat de o anumită epistemă, vizînd o anumită finalitate, dependentă de statutul (rolurile) agenților discursivi. Contextul are în vedere cel puțin cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
112-113) Nu putem decît să subscriem la opinia lui C. Chabrol (1973) privind necesitatea înscrierii situației de producere/receptare în modelul unei gramatici universale. Dimensiunea pragmatică va modula contextul sub toate formele sale: context referențial actual și lumi posibile; context situațional ("didactic" de modelare a unui comportament; de divertisment de dezlegare a unei enigme etc.); context acțional (al actelor de limbaj ale discursului/vs/intențiile, credințele, dorințele, așteptările interlocutorilor). Este indispensabil deci să se depășească perspectiva gramaticală a naratologiei formale insistînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
corporal al interac-tantului; caz extrem agresiunea sexuală). Această violare a spațiului persoanei reprezintă pandantul agresiunii teritoriale actualizate ca invazie (acapararea teritoriului celuilalt), violare (intruziune) și contaminare (poluare, distrugere etc. cf și W. Nöth, 1990:414). Teritoriile eului (mai ales cele situaționale) au o dublă finalitate: permit strategii de evitare (pentru menținerea respectului), dar și intrarea în contact, "pe această dualitate bazîndu-se posibilitatea de a da sens evenimentelor teritoriale" (E.Goffman, 1992:71). 9.4. Transgresări ale distanței Proxemica repetă trăsăturile limbajului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]