28,280 matches
-
mai gândesc decât la mâncare, Nicidecum la cunoaștere tainică. De cum se înserează, totuși, Bătrânul și Magda Ținându-se de mână Pornesc pe aleile nopții Risipind neobosiți Șiraguri de cuvinte, poeme Ca o plasă de pescuit Poate, cine știe, cândva... Cei slabi scriu celor puternici Cei slabi scriu celor puternici Scrisori interminabile și inutile, Valuri de hârtie Acoperă strigătele. Mulțimea este o cifră dintr-o adunare statistică, O pagubă colaterală, o pată de ulei Pe coala albă de hârtie. Scrisorile întrec numărul
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
Nicidecum la cunoaștere tainică. De cum se înserează, totuși, Bătrânul și Magda Ținându-se de mână Pornesc pe aleile nopții Risipind neobosiți Șiraguri de cuvinte, poeme Ca o plasă de pescuit Poate, cine știe, cândva... Cei slabi scriu celor puternici Cei slabi scriu celor puternici Scrisori interminabile și inutile, Valuri de hârtie Acoperă strigătele. Mulțimea este o cifră dintr-o adunare statistică, O pagubă colaterală, o pată de ulei Pe coala albă de hârtie. Scrisorile întrec numărul celor Care au puterea să
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
O pagubă colaterală, o pată de ulei Pe coala albă de hârtie. Scrisorile întrec numărul celor Care au puterea să le citească, Într-o biserică din Roma Micul Christ a murit sufocat De avalanșa de plicuri rugăminți și lacrimi. Cei slabi scriu celor puternici Petiții, cereri, memorii, Pe care le risipește vântul, Vântul cu gust de uraniu din Kosovo. Lampa de măslin E aprinsă-n deșert Lampa de măslin De veghe pentru pelerinii rătăciți din orașele betonate, De veghe pentru prizonierii
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
ciudate înclinații și dorințe de a fi femeie, poate un travestit, poate un invertit (cum bănuim după ce naratorul îl descrie în costumația feminină, nocturnă: "Trecea o femeie înaltă, cu un bogat păr roșu sub o pălărie cu pene, o femeie slabă și osoasă, fără șolduri și fără sîni, într-o rochie strîmtă de fluturi negri. ... Nu știu de ce nu mi-a venit să cred că e o femeie ca toate femeile.... Dar, mai trebuia să mă îndoiesc...cînd în mîna cu
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Brătianu știe. Și fuga pe ușa din dos, prin grădină. Rămîn miniștrii căscați. Brătianu cumpără, vinde, umple goluri, astupă guri. Are o vilă la Predeal. Dăm buzna. S-a prăpădit casa dar s-a dus și frontiera. Mare bărbat. Echipament slab. Cocarde tricolore în coarnele boilor. De gîtul boilor. Aliatul nostru tradițional, dezideratul nostru tradițional. Carp ca o Casandră... Nu s-a împlinit prevestirea. Nu atunci. În acea zi, 14 august 1916 pe înserate, jandarmi pedeștri anunțau suflînd în goarne mobilizarea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
că la cincizeci vom smiorcăi puternic, iar pe la șaizeci vom șușoti, însă nu ne vom lăsa! E o banalitate ce-ți spun: fiecare vîrstă își are mosorelele ei, cu ață vernil, grena, gri, după anotimp. Că ața asta e din ce în ce mai slabă, se rupe și ne lasă cu coatele sufletului în văzul lumii, e altă chestie, mai delicată. Acum, mi se pare, nu mai e voie să bocim. Sau, dacă o facem, bocetul trebuie, prin el însuși, să fie frumos. M-am
Vechi cotidian de gingășia (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14795_a_16120]
-
ușoară tristețe. Ion Zamfirescu și soția sa, Mariana Rarincescu, aduceau cu ei pietatea lor pentru cultură și intrau ca într-un paraclis în bibliotecă. Ștefan Nenițescu se afla ghemuit într-o latură a canapelei din piele verde, decolorată. Era înalt, slab, adus de spate și avea o voce șoptită pe care și-o dregea tot timpul ca un tic, intervenind în conversație cu observații severe. Prezența Cellei Delavrancea era ca accentul subtil punând în valoare cromatica unui tablou. Purta o rochie
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
mea (uneori ineficientă) de management, sunt direct influențate de faptul că încerc să îmi ascund slăbiciunile în vreme ce lucrez (sau îmi place mie să cred că o fac) la a le corectă? Nu putem răzbi oare fără să ne acceptăm punctele slabe? Sunt de acord să le conștientizam, dar de ce trebuie să le acceptăm și mai ales de ce trebuie să le lăsăm să iasă la suprafață? Eu am crezut tot timpul că trebuie să ne străduim să devenim mai buni decât suntem
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
am să fiu în stare să întorc acest dar. Atunci cand accept ajutorul unui prieten, accept, odată cu el, și dreptul de a spera că voi redeveni cândva puternic. Dar o legatura și mai trainica se naște atunci când cineva ni se dezvăluie slab - atunci cand ne cere ajutorul sau, pur și simplu, ne vorbește despre problemele sale. Aceste destăinuiri întorc pe dos aritmetică de care vorbeam mai înainte: slăbiciunile celorlalți ne aduc aminte ca și noi suntem vulnerabili. Privind cicatricile celorlalți, simțim că și
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]
-
care per ansamblu mi se pare mizerabilă, nu înseamnă că am ceva personal cu toți angajații ei. Și premii iau toate televiziunile, probabil și TV Bistrița a luat ceva premiu vreodată. Cred că și nivelul Pro TV-ului e unul slab, ne umflă de “manele” și emisiuni de doi lei. Ar trebuie făcută o camparatie cu un post din occident și diferența ar fi precum aceea din meciul Steaua- Cheslea: 0-4. În rest, respect! “Nu corporația face legislația” se referă la
Uniți, simplificăm și arătăm cu degetul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82385_a_83710]
-
să te ierte că nu i-ai dat atenție,lingău mai penibil față de muieri rar mi-a fost dat să văd Un articol inteligent și realist. Felicitări! Cât privește pe cei care consideră că bărbații care respectă femeile sunt efeminați, slabi de înger etc, le spun ferm și răspicat că problema este la ei și ori de câte ori iau în râs/batjocoresc o femeie, isi batjocoresc defapt propria mamă. Mamele voastre sunt și ele femei, așa că dacă nu respectați genul feminin, înseamnă că
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
câștigat definitiv respectul atunci când am inteles sursă acestui aparent paradox: doamna Banu funcționa în termenii unei corectitudini absolute. Nu făcea favoruri, deși avea, ca orice om, elevi preferați. Nu trecea din oficiu ‘olimpicii’ și nu se purta urât cu ‘elevii slabi’. Avea pentru fiecare notă și observația cuvenită. De la corectitudinea asta ni s-a tras o pățanie care ne-a legat și mai tare. În clasa a șasea i-a dat un 9 unui elev care avea “10 pe linie”. Părinții
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
fost surprins. Am avut priviligiul de a ma întâlni cu Părintele Arsenie Papacioc acum o lună , la Mănăstirea Terchirghiol unde slujea din 1976.Când îl vezi prima dată pe Părintele Arsenie , gândul te duce la Sfinții din icoane , un trup slab , aproape fără umbră, care luminează doar din interior. M-a binecuvântat în chilia Sfinției Sale și era atât de zâmbitor încât ai zice că sufletul lui numai era pe acest Pământ .Am stat puțin că nu am vrut să-l obosesc
Hai la voluntariat pentru un Grătar Curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82476_a_83801]
-
În greacă veche, “dialegesthai” însemna a vorbi “cu” sau “prin”, nu “în pofida” și nici “în ciuda”. Știu că nu-ți spun vreo noutate, dar nu la televizor e de găsit dialogul. Dar atunci unde? În universități? La Academie? Pe TVR Cultural? Slabe șanse. Aici dialogul este cel mai adesea un pretext pentru etalarea erudiției, a unui vocabular baroc și a unei totale lipse de interes pentru opinia celui din fața ta. Nici sminteala asta nu e vreo noutate. Același Barr scria în 1968
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
câștigat definitiv respectul atunci când am inteles sursă acestui aparent paradox: doamna Banu funcționa în termenii unei corectitudini absolute. Nu făcea favoruri, deși avea, ca orice om, elevi preferați. Nu trecea din oficiu ‘olimpicii’ și nu se purta urât cu ‘elevii slabi’. Avea pentru fiecare notă și observația cuvenită. De la corectitudinea asta ni s-a tras o pățanie care ne-a legat și mai tare. În clasa a șasea i-a dat un 9 unui elev care avea “10 pe linie”. Părinții
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
oraș, orășel unde oameni mănâncă împreună cu mâncarea adusă de ei sau oferită de primărie, instituții, firme în tradiția postului- adunări unde nu sunt doar cei care practică postul. Pentru ei este o lună de a ne uita la cei mai slabi sau mai jos decât noi și pentru a fi solidari prin fapte. Există un respect general pentru această lună și ce înseamna ea chiar dacă nu practici postul. Aveam niște prieteni care lucrau la poliție și în medicină legală (numărul de
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
o glumă. Ea trăiește, după cum știi, la Paris și după ‘glumă’ a văzut niște chestii noi pe străzile orașului semn că o fi glumă glumă, dar ură e-n floare. eh, pana una-alta, glumă aia n-a fost chiar slabă, oricât de “români” am fi!
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
face plăcere să mă repet: taxa pe junk-food nu rezolvă absolut nimic. Orice economist știe că mâncarea proastă, ca și țigările și băutură, sunt produse cu consum inelastic: oricât le-ai taxa, consumul nu scade. Cresc doar contribuțiile la buget. Slabă consolare pentru sistemul sanitar, care trebuie să asigure, la sfârșitul petrecerii, tratamentul pentru toate bolile produse de aceste consumuri excesive. Ca si țigările și alcoolul, mâncarea proastă și mâncatul în prostie dau dependența, așa că e o naivitate să crezi că
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
Provocarea este cum deschizi mintea unui om în așa fel încât să conștientizeze că și prin simplu gest al mâncării, el își influențează întreaga sănătate a ‘vieții’ lui și a celor din jurul lui? Soluții? Toate cele bune, Am fost dintotdeauna slabă. Nimic anormal pentru părinții mei care își aminteau că și ei au avut aceeași constituție când erau copii. Ca urmare, am mâncat moderat și cât am simțit eu nevoia. Dar ceilalți n-au fost mereu la fel de amabili. Asistentele medicale din
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
la bubico:)) dacă continuăm așa, putem să ne aruncăm singuri de pe geamul de la tren:)) Am ezitat înainte de a comenta, dar îmi e destul de greu să tac la acest subiect, fiind unul extrem de delicat pentru mine. Când eram copil, eram oarecum slabă. Apoi am început să am probleme. Hormonale, evident. Am luat în greutate 40 de kilograme în câteva luni, mare parte din ele din cauza unor tratamente greșite prescrise de mari experți endocrinologi, diabetologi sau ginecologi. Între timp am început să am
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
alte probleme. Și iată cercul vicios. Am un regim de viață sănătos, am făcut și fac sport și mănânc în jur de 1000 de calorii pe zi. Cu toate astea, mi s-a spus tot de către medici că nu voi slabi niciodată așa, ci doar rezolvând problemele de sănătate. Și aici ajung la motivul pentru care acest subiect e unul delicat - de fiecare dată când vedem pe cineva supraponderal, avem tendința de a presupune (poate ueori greșit?) că este vorba despre
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
societăți de binefacere, vizitând spitale, Regina coboară adesea în mijlocul celor mulți. Intră în casele țăranilor, care o numesc "Stăpâna }ării". Aceștia "sunt plini de demnitate, totuși te onorează ca și cum ai fi un fel de zeitate". Copiii lor, din păcate, sunt slabi și palizi. Odată, răspunde la rugămintea locuitorilor dintr-o mahala bucureșteană ca să participe la dezvelirea unei cruci în memoria celor căzuți în război. Gustă din pomană și bea chiar țuică fiartă, respectând obiceiurile țării. Organizează sărbătoarea pomului de Crăciun pentru
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
manifestă - nici măcar (auto)ironia sau aluziile intertextuale nu mai sunt evidente - în favoarea prezentării nude, neutre a unor amintiri aparent insignifiante. "Cadrul", reprezentat de orașul misterios din apropierea mării, este vag individualizat încă din primele versuri prin câteva detalii voit banale (lumina slabă a soarelui, marea apărând la capătul vreunei străzi asemenea ochilor albaștri ai unei iubite din alt timp). Aceste detalii reușesc să contureze o atmosferă particulară, propice "conjurării" amintirilor. Ele se ivesc îndată, una după alta, luând forma unor "povești scurte
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
nu are cum să iasă. Chiar în spatele Loganului său a răsărit de nicăieri un Matiz. În prelungirea acestuia din urmă se găsește un Opel care nu era acolo de dimineață. Plimbărețul studiază variantele de acțiune și constată că oferta e slabă. Poate să cheme un taxi, să renunțe cu o înjurătură, să înțepe unul dintre cauciucurile corpului străin care-i împiedică ieșirea sau să traseze o linie frântă cu vârful cheii pe aripa metalizată. Statistic, șaptezeci la sută dintre cei aflați
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
Dar mi le-a smuls, cu-n fugler, din carne vijelia, Și-acum îmi zace-n perini, bolnavă, bucuria; în jur cu daruri scumpe din pâslă și rubine, Și parcă-nsuflețite cu-o rază de la Tine. Mă simt străin și slab, ca robul prins în fiare, Legat de brațul ei cu trei tulpini de floare. Ieri, când am vrut arșița s-o trag cu ea la umbră, Te-am auzit zicându-mi: , Ia patul tău și umblă". Psalmul IV Din zestrea
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]