11,011 matches
-
mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e nebun, acesta nu știe să se bucure. De nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea, stricăciunea și moartea. Noi nefiind neschimbăcioși și cu neputință de clintit, putem, din fericire, precum ne-am rostogolit de la slava cea multă la cea mai de jos necinste, să ne întoarcem și să căutăm în sus și să vedem fața atotînchinată a lui Dumnezeu<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 456. footnote>. Hristos
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
îi pătează frumusețea, pentru că aceste urme nu fac decât să indice un semn al vieții sale din trecut, și nu realitatea prezentă. Sfântul Grigorie zice: „Deși am fost înnegriți prin păcat, Dumnezeu ne-a făcut strălucitori (φωτοειδεῖς) și iubitori prin slava Sa strălucitoare”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Aici, Sfântul Părinte aplică dualitatea întuneric lumină la transformarea soteriologică. Întunecimea nopții (adică a păcatului) ne-a întunecat sufletele - deși ele sunt „lumină prin natura lor” (λαμρα κατα φύσιν) - și au nevoie de iluminare
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
dualitatea întuneric lumină la transformarea soteriologică. Întunecimea nopții (adică a păcatului) ne-a întunecat sufletele - deși ele sunt „lumină prin natura lor” (λαμρα κατα φύσιν) - și au nevoie de iluminare spirituală. Mântuirea înseamnă procesul prin care sufletul devine frumos interiorizând slava plină de lumină a lui Hristos. Sfântul Grigorie ilustrează importul soteriologic al Cântării Cântărilor utilizând conversia Sfântului Pavel: „Pavel, mireasa lui Hristos, radia din întuneric”<footnote Ibidem, 61. footnote>. Prin urmare, așa cum întunecimea miresei s-a transformat în frumusețe, tot
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și anterior, Sfântul Grigorie nu-și bazează interpretarea alegorică pe păcătoșenia sufletului întunecat. Din contra, subliniază soluția, nu problema, spicuită din Cântarea 1:5. Pătat de păcat și limitat în capacitatea sa de a reflecta divinul, sufletul are nevoie de slavă, tot așa cum mireasa are nevoie de sfințire. Nedorind să o abandoneze, Dumnezeu îi redă starea de frumusețe originară, ceea ce corespunde mântuirii sufletului de către Dumnezeu: „Dumnezeu, Care modelează toate lucrurile în înțelepciunea Sa, îi îngrijește miresei diformitatea. Nu inventează pentru ea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
frumusețe originară, ceea ce corespunde mântuirii sufletului de către Dumnezeu: „Dumnezeu, Care modelează toate lucrurile în înțelepciunea Sa, îi îngrijește miresei diformitatea. Nu inventează pentru ea o frumusețe care să nu fi existat anterior. Ci o conduce înapoi la starea inițială de slavă îndepărtând ceea ce a fost înnegrit prin rău, schimbându-i culoarea într-una care nu este murdărită”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 62; v. Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ediția lui W. Jaeger, Contra Eunomium, în Gregorii Nysseni Opera, 2 volume, vol. 1.1, p. 3-409; vol. 2.2, p. 3-311, edit. de Werner William Jaeger, Leiden:Brill, 1960. footnote> Sufletul înțelege că nu există o limită la splendoarea, slava și sfințenia Sa (Cântul 182.1-4; Psalmi 144, 3-5)<footnote Conform utilizării Psalmului 144, 3-5, CE 3-1.103-104; v. Albert-Kees Geljon, „Divine infinity in Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
udă grădinile care izvorăsc din ea. Nu aflăm același lucru în cazul lui Pavel și Apollo; unul a plantat, iar celălalt a udat (1 Cor. 3, 6); ci mai curând, sunt folosite împreună, plantarea și udarea grădinilor Mirelui. Poate că slava Mirelui conține ceva mai sublim. Textul spune că Mirele este o fântână din care nu curg șuvoaie, ci grădini; nu șuvoaie de apă obișnuită, ci grădini care izvorăsc și se dezvoltă. Astfel, divinul Apostol a transformat în „grădini vii” pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de văzut. Îți făcea impresia unei uriașe țigărial cărui vârf era de un roșu aprins. Toate reflectoarele se îndreptară asupra sa și începură bombardările. De data aceasta nici o granată nu făcu vreo pagubă, căzând tot pe locuri virane, cu care Slavă Domnului, și pe atunci Bucureștiul era blagoslovit, și nava își întoarse zborul din nou în direcțiua opusă, de unde pornise. Familia regală se reîntoarce în capitală și iată-mă în serviciul spitalului reginei, în palatul regal. Lucram la o masă lungă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 95. footnote>. E o devenire continuă pe treptele epectazelor. „Crescând în energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, 948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție cu participarea la Dumnezeu Consultând cartea Termenii filozofiei grecești a lui Francis
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 95. footnote>. E o devenire continuă pe treptele epectazelor. „Crescând în energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, 948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție cu participarea la Dumnezeu Consultând cartea Termenii filozofiei grecești a lui Francis E. Peters, am considerat necesar a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spune că sufletul uman este, prin natura sa, o ființă dinamică, activă, care se află mereu în mișcare, înainte sau înapoi. De aici rezultă că, în viața veșnică, în care sufletul se poate deplasa doar înainte, sufletul se mișcă „din slavă în slavă”, și astfel, se mișcă de la un moment de satisfacție la altul. Deși sufletul nu îl poate înțelege pe Dumnezeu dintr-odată, așa cum Se cunoaște Dumnezeu Însuși, sufletul este condus de dragoste să caute Binele divin în eternitate. În
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sufletul uman este, prin natura sa, o ființă dinamică, activă, care se află mereu în mișcare, înainte sau înapoi. De aici rezultă că, în viața veșnică, în care sufletul se poate deplasa doar înainte, sufletul se mișcă „din slavă în slavă”, și astfel, se mișcă de la un moment de satisfacție la altul. Deși sufletul nu îl poate înțelege pe Dumnezeu dintr-odată, așa cum Se cunoaște Dumnezeu Însuși, sufletul este condus de dragoste să caute Binele divin în eternitate. În afirmarea progresului
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este important să nu negăm niciodată caracterul incomprehensibil sau incomprehensibilitatea lui Dumnezeu pentru suflet în scrierile Sfântului Grigorie. Este crucial pentru Sfântul Grigorie faptul că Dumnezeu rămâne totdeauna de neatins pentru suflet în mod deplin, chiar în ascensiunea acestuia „din slavă în slavă”. Iubirea nesățioasă a sufletului pentru Dumnezeu este răspunsul Sfântului Grigorie la problemele căderii sufletului și la perspectiva reducționistă a lui Eunomie asupra lui Dumnezeu și a cunoașterii noastre asupra Lui. În De vita Moysis, Sfântul Grigorie explică faptul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
să nu negăm niciodată caracterul incomprehensibil sau incomprehensibilitatea lui Dumnezeu pentru suflet în scrierile Sfântului Grigorie. Este crucial pentru Sfântul Grigorie faptul că Dumnezeu rămâne totdeauna de neatins pentru suflet în mod deplin, chiar în ascensiunea acestuia „din slavă în slavă”. Iubirea nesățioasă a sufletului pentru Dumnezeu este răspunsul Sfântului Grigorie la problemele căderii sufletului și la perspectiva reducționistă a lui Eunomie asupra lui Dumnezeu și a cunoașterii noastre asupra Lui. În De vita Moysis, Sfântul Grigorie explică faptul că sufletul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
greu de atelele oficialității. S-au schimbat doar denumirile: astăzi nu mai e vorba de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, ci de diverse posturi de televiziune și publicații. Oamenii sunt, însă, aceiași. Și cei care decid, și cei ridicați în slăvi.
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
spectacol extraordinar. în față se aflau două generații mari și foarte talentate. Puteam fi luat drept un securist care trage cu urechea, ca de obicei, meseria lui, cum se umblă astăzi după atâția și sunt prinși cu mâța în sac. Slavă Domnului, îmi pregăteam doar viitoarele memorii în care întâmplarea a și apărut în volumul întâi, acum patru ani. De ce îmi aduc aminte de acest lucru? Pentru că, zilele trecute, mi-a căzut în mână întâmplător cartea lui Al. O. Teodoreanu, zis
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
transformări de nedescris învie aceste plăsmuiri: să simți! să crezi în joc! Că flacăra se face scrum se știe, dar: artă-i doar când scrumul stins ia foc. Magie-i tot! Iar într-al vrajei vast ținut vorba comună către slăvi țâșnește... Precum un crescător de păsări izbutește să-și cheme porumbelul nevăzut. (din Poezii 1922-1926) Îngerul Cu o-nclinarea-a frunții izgonește tot ce înlănțuie și ce reține, căci inima-i înalt adăpostește un viitor ce-n veșnic cerc revine
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
a doua ediție, dar trecut neobservat de critica noastră de întâmpinare, ar fi meritat, categoric, o altă receptare. Nu e însă nici prima, nici ultima dată când volume importante sunt ignorate senin, în timp ce rebuturi și gogoși editoriale sunt ridicate în slăvi. Marketing-ul, promovarea, PR-ul editorial, reclama pe care un autor știe să și-o facă au devenit elemente decisive în traiectoria unei cărți. Titlul era, oricum, suficient de pregnant și de iconoclast pentru a atrage atenția. Parcurgând cartea, observăm
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
nu a semănat nicidecum a aventură oarbă, ci s-a pliat mai curând pe principiile fizicii așa cum ar fi, de pildă, legea lui Arhimede: cât scufunzi (cu alte cuvinte, cât investești), cu atât vei avea crescut nivelul (magnitudinea) evenimentului. Și, slavă Domnului, pe lângă trudă, abilitate, inteligență Dan Dediu a investit și doza de perspicacitate și persuasiune necesară obținerii colaborării din partea unor interpreți, compozitori și ansambluri în prezența cărora festivalul a dospit aidoma unui aluat puhav, apetisant: Stephan Litwin, David Moss, trio
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
l-o fi trădat, oare? * Romândor termină apocaliptic: ...Și dacă-i hotărât din vecie Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei, făcând să râză lumea, știu să se oprească
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
cal mic, mic, mic/ de plumb.// Sau, și mai bine,/ de un cal mic, mic, mic/ de oțel// Dar/ nu va mai fi nici un Homer/ nici un Eneea/ nu va pleca spre Latium". Iar eminescianul Luceafăr ni se înfățișează coborît din slava-i celestă pentru a fi adus la treapta comizerației bacoviene: "Oho, Luceafăr blînd,/ de cîte ori am fost flămînd!/ cutreieram pustie străzi/ cătînd în lăzi niscaiva prăzi:// un muc, o coajă, un ziar/ să mai pot zice-o dată: iar
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
Mesia-Hristos! Însă nici smerenia ei, nici cinstea, nici bunătatea n-au putut opri crunta durere ce i-a fost hărăzită: drumul spre Golgota al Fiului ei, osândit la moarte, a trecut ca o sabie prin inima sfintei Mame. Ceva din slava Fiului s-a răsfrânt și asupra mamei, Proorocul David a văzut clar, limpede și măreț cum Fecioara s-a făcut părtașă la slava împărătescului ei Fiu: „A stat împărăteasa de-a dreapta Ta, în haină aurită îmbrăcată și prea înfrumusețată“. Cuvintele
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
al Fiului ei, osândit la moarte, a trecut ca o sabie prin inima sfintei Mame. Ceva din slava Fiului s-a răsfrânt și asupra mamei, Proorocul David a văzut clar, limpede și măreț cum Fecioara s-a făcut părtașă la slava împărătescului ei Fiu: „A stat împărăteasa de-a dreapta Ta, în haină aurită îmbrăcată și prea înfrumusețată“. Cuvintele acestea sunt cele mai vii și cele mai potrivite pentru a ne face o imagine limpede despre mutarea la Cer cu trupul a
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
arătat puterile harului. Căci moartea Fecioarei, cum ne învață cărțile bisericești, a fost doar o alinare de somn, un popas în înlănțuirea veșniciei, când trupul ei a fost luat de heruvimi și purtat pe drumul de urcuș ce duce în slava Cerului. Mormântul din satul Ghetsimani este acum gol, și încă în murmurul rugăciunilor Apostolilor, a sfintei prohodiri, racla Maicii calcă drumul slavei, iar ea, ca o Împărăteasă, gustă din măreția Fiului ei. *** Hramurile Bisericilor Ortodoxe din Banat La praznicul Adormirii
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]