906 matches
-
limba bate ora șapte, e ziua ta femeie, veșnică făptură cu dalta ți-am cioplit trupul în stâncă surghiun mi-a fost visul, îmi dai o gură când ochiul tău începe iar să plângă. Citește mai mult mă culc, sunt slobod la trezire,sunt un rebel ca orișice nebunși duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun,ceasul mai ticăie în turnul nopțiitimpul s-a oprit și odihnește în valemai stau o clipă să îmi număr sorții,rămân în
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
și în atriu drept Și-acuma tare se frământă, să plece sau să-mi stea în piept? Că a venit un zburător, de la vreo câțiva ani lumină Neobosit și călător, fără popas, fără hodină Să vadă de mi-e dorul slobod sau ferecat în atriu stâng, Să vadă de mi-e bine-n lume, dacă trăiesc sau de mă frâng. Să simtă el, cu boarea-i rece, cum plâng, când plâng, cum tac, când tac Cum, fiindcă știu că este înger
CUM TAC, CÂND TAC de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378967_a_380296]
-
încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Și aici apare a doua problemă. Deși aplombul mediatic al Bisericii este, în termeni comparativi, cel mai pregnant după anul 1990 încoace - televiziune, radio, presă scrisă -, aceasta evoluează, deocamdată, cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
-n sărutări să mă desfete, Vara în crâng să mă iubească Și cu fior să mă-nflorească! Toamna - eu mă perpelesc, Mă lipsesc de ce râvnesc. Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă, Slobodă-i durerea, și suavă, Răstălmăcește gând și grai Și-o vorba, doar: iubire, hai! Referință Bibliografică: Monolog interior / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Negulescu : Toate
MONOLOG INTERIOR de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379460_a_380789]
-
-n sărutări să mă desfete, Vara în crâng să mă iubească Și cu fior să mă-nflorească! Toamnă - eu mă perpelesc Mă lipsesc de ce râvnesc, Iarna, când îmi este dor Tare-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă Slobodă-i durerea, si suava, Răstălmăcește gând și grâi Și-o vorba, doar: iubire, hai! Limpezi și albastre izvoare! Limpezi și albastre izvoare, spuneți: Voi purtați cerul senin care cântă? Sau viersul vostru aduce din adâncuri O tainica -amintire ce ne
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
Istorie, uitată, mințită, furată, Pioni care ară doar câmpuri de oase, Cu regi abdicanți și metrese frumoase, Șah!, spuse negrul dar albul omoară, Omoară și roșu și galben de ceară, Omoară cu ură și făr’ de măsură, Nebunul vorbește, e slobod la gură, Șah!, pierde tura controlul pe flancuri, Trimit escadrile de-avioane și tancuri, Peste o tablă alb negru și goală, Ideologică luptă, pur materială, Șah! și regina se-apleacă, suspină, Sacrificată fiind fără de vină, De-un rege despotic ce
ȘAH PLANETAR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381512_a_382841]
-
de mâine, și haideți să ascultăm tăcerile cosmice, tăcerile siderale dătătoare de viață, de liniște și putere! Lăsați să zboare gândul cot la cot cu imensitatea spațiului și-a veșniciei! Lăsați să se-nalțe gândul cât mai sus cât mai slobod, cât mai departe, spre a putea vedea ceea ce ochii nu văd, spre a putea auzi ceea ce urechile nu aud, ceea ce doar gândul și sufletul vede... Lăsați să pătrundă cosmosul în voi - și veși fi liberi, veți fi liberi! Veți fi
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
îndrepte gândul către cel care a ridicat unicul templu veșnic cuvântului românesc-EMINESCU. Să lăsăm în fiecare iarnă ”cu degetele-I vântul” să lovească în ”ferești” și să ne amintească de cel care s-a integrat în viața cosmosului, să lăsăm slobod vântul să ducă gândurile noastre către el. Dacă fizionomia sufletească a lui EMINESCU este făcută din luceferi și stele, lună și soare, lac și izvoare, mare și codru, floarea de tei și floarea albastră, vântul este mișcarea sufletului său. Jumătate
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a sărbători cu fast un eveniment, ori a-și acorda sloboda bucurie de a ieși când și când din monotonia și sordidul vieții cotidiene. Interpretând ungerea cu mir ca o jertfă cu bun miros, ca o manifestare de iubire și ca un simbol al îmbălsămării Sale apropiate, certându-și ucenicii pentru
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
unei melodii ascultate la radio: In viața mea ești un dor nestins. Ești vântul ce săruta cerul Ești lacrima ce curge din adâncuri... Amintirea versurilor se opri când simți mâna lui Aurel cum îi cuprinse ca un căuș sânii săi slobozi sub capoțel. Doar Costache se mai bucurase de această atingere și cât de mult a regretat după aceea. Tresări speriată și se smulse din îmbrățișarea plăcută a bărbatului de lângă ea. - Ce s-a întâmplat Ana, de ce te-ai speriat? - De
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
te atrăgea. O atrăgea și atât dar când se gândea la prăpastia care îi separa, nici nu dorea să audă de vreo apropiere între ei. Ar fi însemnat ca Viorel să-i afle drama din familie. Patru fete una mai slobodă în comportament decât alta. Chiar și Maria începuse să calce în străchini, să nu cumva să strice "prestigiul"de familie al celorlalte două surori mai mari. Anei îi plăcea că a reușit să se rupă din acel mediu toxic al
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
că în definitiv nu a făcut nimic rău sau condamnabil nimănui. Totul pleca de la Costache care s-a lăudat prin sat cu ceia ce nu s-a întâmplat și anume că s-ar fi culcat cu Ana, care este la fel de slobodă la acest gen de aventură ca și surorile sale. - Ce mai faci mami, mi-era dor de tine și de aceea am venit să te întâmpin la autogară. - Dacă îți era dor cum zici, veneai să mă vezi, doar nu
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
propria sa viață și nu erau dintre cele mai fericite. Ana era femeia care punea totul la suflet. Era în stare să sufere mai mult decât cel afectat direct. Toate necazurile pe care le avea Maria cu viața ei la fel de slobodă ca și a celorlalte surori mai mari, o afectau și se consuma în sine. Din această cauză poate pe chipul Anei nu puteai citi veselia, mulțumirea sau speranța. Din această cauză devenise o fire introvertită. Își consuma viața doar prin
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
dărâme un munte de ceață și să sleiască un puț fără fund (Haruri) că l-a îndemnat să joace și să cânte, știindu-l sortit mormântului, așadar n-a creat pământul „din milă și iubire” ci fiindcă-i trebuia „loc slobod, întins de cimitire”, că umbla să păcălească: „Ce șiret! Ce calic! Cetertipar! Pune un lucru tot în alt tipar Când încoace, când încolo, o ia De ici, de acolo, câte ceva Și măsluie sufletul și trupul, De nu știi care-i
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > E ZIUA TA FEMEIE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului mă culc, sunt slobod la trezire, sunt un rebel ca orișice nebun și duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun, ceasul mai ticăie în turnul nopții timpul s-a oprit și odihnește în vale mai stau o clipă să îmi număr
E ZIUA TA FEMEIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375436_a_376765]
-
picioarele mele Smolite de dorinți, Sleit-au îmbrățișările În dureri și neputinți. E aproape libertatea mea! O chem din ecoul inimii, Cu zvonuri din mine... Învăț să-i răspund În slove care mă nasc, Ori poate m-ascund. Secundele sunt slobode Dincolo de trupul acesta... Clepsidra-i îngustă Mântuie timpul durere, Cuminecătură de libertate A lumii ce piere. Citește mai mult O, libertate! Am fost liber cândva!Libertatea n-am aflat-o...S-au poticnit picioarele meleSmolite de dorinți,Sleit-au îmbrățișărileîn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
că oamenii din cort se treziseră de hăpăitul câinelui de sub căruța lor ce lătra a om și va deschide cineva să vadă cine este. Un catâr ce veghea sub învelișul de adăpostire agățată de belie și el tot în picioare, slobozi, ca o rafală de mitralieră, niște pârțuri din burdihanul mai mult gol. Apoi, blând, parcă să-l identifice pe musafirul nepoftit, întinse botul spre locul unde sta soldatul speriat, din a cărui raniță se simțea un miros plăcut de pâine
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
spuneau că apăreau din senin oameni stacojii și dacă erai singur, te rupeau și dispăreau cu tine. Multe taine ascund munții noștri, fecioare. Nu se cunoaște nimic din ce Dumnezeu nu dorește să se știe. Și mai e și Necuratul, umblă slobod prin desișuri și stăpânește prin oameni. Din toată urâțenia asta a scăpat un prunc ce se da în țuțuluș, dar cum a trecut negura și a venit lumina, pruncul s-a înnegrit, a vărsat negru și s-a dus. Avea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
soare Ce nuferi de lumină în umbra serii mă doreau Eram un fluture rănit de-o albă floare Senine vânturi în tăcere îmi cântau. Ce pește tânar am murit Cum mă trăgeau la mal și mă răneau In ape limpezi, slobod am iubit, Ce stele mii...din ceruri mai cădeau! Referință Bibliografică: Ce tânăr... / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CE TÂNĂR... de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371241_a_372570]
-
fen. šapaš „soare“ iar neopers. khali seamănă cu roata slavă (< soare), hawaian kala „soare, skr. Kalynda“, cu gal „marele = cer“ în sumer. și cu gal, „foc“ în mongolă, ghali „soare“ (v. lista). Tot legate de soare sunt sp. suelto „liber, slobod“ (sol), jap. jiyu „liber“ (cf. ch. ji „soare“), tc. erkin „liber, independent“ (cf. skr. arka „soare“). În sfârșit, latinii aveau assĕro „a libera“, asserui me „m-am eliberat“, în legătură cu soarele cu r ca în prelatină: v. ind., dacică, pregreacă (egeeană
LIBER de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344836_a_346165]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste hazlie cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
unei melodii ascultate la radio: În viața mea ești un dor nestins. Ești vântul ce sărută cerul Ești lacrima ce curge din adâncuri... Amintirea versurilor se opri când simți mâna lui Emilian cum îi cuprinse ca un căuș sânii săi slobozi sub capoțel. Doar Costache se mai bucurase de această atingere și cât de mult a regretat ea după aceea. Tresări speriată și se smulse din îmbrățișarea plăcută a bărbatului de lângă ea. - Ce s-a întâmplat Ana, de ce te-ai speriat
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
pentru îngroparea sa și a neamului său, ca și pentru adăpostirea unei vieți călugărești care să poată fi îndreptar, pentru cultivarea artei religioase și a scrisului bisericesc, o mănăstire fără pereche. În acea Oltenie, atât de bogată în mănăstiri vechi, slobode, bogate și mândre, prin călugării cărora se ținea munca și avântul în Biserică, el alese un loc singuratec, în păduri dese, prin muncelele Vâlcii, și făcu să se clădească acolo, cu cele mai bune materiale și cu meșterii cei mai
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Una din cele mai vii sărbători după început de an calendaristic este Sf. Bobotează. Această sărbătoare, parcă ar fi sărbătoarea dumnezeirii pământului și al cerului. Între pământ și cer se sfințesc apele care se lasă slobode în Mâna Divină, căptușind pacea lăuntrică și harul miraculos pentru tot ceea ce se cheamă viață. De la Răsărit la Apus, de la Miazănoapte la Miazăzi, apa este flacăra sufletelor noastre primită în dar de la duhul sfânt. Bunul Dumnezeu, are o infinită grijă
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]