583 matches
-
Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași, nu se arătau exact satele din care erau luați acești slujbași și întrebuințați în serviciile publice. Obținerea de către proprietari a dreptului de a avea un număr cât mai mare de scutelnici și de a avea slobozii, a fost un mijloc important al acestora de a atrage pe moșiile lor cât mai mulți bejenari sau fugari de pe alte moșii din alte sate. Important este de reținut că, urmare a intrării în vigoare a Regulamentului Organic această categorie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de dajdie călărășească și de alte dări și angării de toate câte vor fi pe la alți mișei ai Domnului, „pre cești călărași și oameni cari au fugit în Țara Turcească și acum au venit de s-au așezat la slobozia rugătorilor noștri, Egumenul și a tot soborul de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă, pe valea Rânzeștilor"... (Academia Română, XXVII, p. 9). Călărașii făceau servicii de pază și pe la primării și pe la subprefecturi. Iată-l pe unul descris de Ion Dragoslav în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
muncă cu hurta" care erau departe de ceea ce cerea actul din 12 ianuarie 1742 (12 zile): „1741, noiembrie 25. Constantin Mavrocordat Vv. scrie la vornicelul și la toți oamenii din Murgeni ot ținutul Fălciului „ce s-au numit până acum slobozie domnească că Domnia mea am hotărât de obște prin ponturile rânduieli, oamenii ci o șădea pe moșiile altora, de stăpânul acelui cu moșie să aibă a asculta. Și de vreme ce acea moșie Murgeanii iaste... lui Vasile Sturdza biv vel stolnic, iată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe locul dumnealui, dijma locului încă veți da, dar afară dintr-atât, cu nimică mai mult nu vă veți supăra: și pentru aceea dar vă scriem, de dumnealui stolnicul să ascultați iar tu, Constandine, ce ai fost Clucer pe acea slobozie, cu satul acesta treabă să nu aibi și să te ferești de oameni. Aceasta" (Academia Română m.s.s., 260, p. 80). Când zilele stabilite nu erau respectate se puteau lua și măsuri aspre: „1743, februarie 21. Constantin Mavrocordat Vv. scrie carte legată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punct de vedere calitativ, rocile utilizate nu corespundeau cerințelor, nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în apropierea capitalei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
exact două luni de la demers, la 28 mai, Mihalic de Hodocin revenea, la aceeași autoritate centrală, cu un raport detaliat asupra prospecțiunilor efectuate în zona dealului Repedea, "la mai multe puncturi", precum și la Slobozia Voinești, Șcheia, Codăești, Brădicești, Delenii-Ciortești și Slobozia lui Milo lângă Poiana Cârnului de la ținutul Vaslui, oferind propriile considerații de natură tehnică și economică 11. Între altele, relata că la Codăești, în câteva locuri nominalizate (Capu Dealului sau dealul Ulmii, dealul Arie ș.a.), puteau fi văzute vârfuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
argument științific că "numai dealuri al căror trup se compune din stânci au asemine formă, dealurile aluviare nefiind ascuțite, ci lărgite". Pietre sau stânci de aceeași calitate și bogăție mai descoperise în satele Brădicești, Delenii-Ciortești ori, mai aproape de Iași, la Slobozia lui Milo, lângă Dobrovăț. Aici, preciza el, "în coada Pocreacăi, dealul Dobrovăț, se văd de asemenea câteva vârfuri de stânci, de o calita foarte bună, care, prin vederată năruire pe costișul dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de alții. Despre calitatea și cantitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
km de Capitală și căruia îi lipsește chiar și astăzi orice fel de infrastructură indispensabilă turismului, de la peisaj și drumuri bine asfaltate și până la restaurante, hoteluri, locuri de distracție și automate bancare. Cu un deceniu în urmă, potențialul turistic al Sloboziei nu era deloc mai dezvoltat. Dar proiectul nu s-a oprit aici, același investitor construind, în apropierea fermei și în cadrul aceluiași complex turistic, un castel medieval și o copie de dimensiuni reduse a Turnului Eiffel din Paris. Ideea „de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
95,41 2140 2044 0 96 0 din care tranzit 15 25 S.N.P.A.P. TG. OCNA 34 0 52 65,38 46 46 0 0 0 26 SATU MARE 764 7 504 151,59 717 687 30 0 0 27 SLOBOZIA 1027 14 760 135,13 1051 906 81 20 44 Depozit 28 TIMIȘOARA 1367 25 1169 116,94 1535 1502 6 21 6 Poligon Buziaș 29 TÎRGȘOR 442 4 491 90,02 498 486 12 0 0 Movila Vulpii 75
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nici o discriminare pe criteriul sexului. II. 3. Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului dependent de a părăsi moșia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
atestă peste 30 de sate din județul Iași care au dispărut, printre acestea numărându-se și unele sate de pe Miletin (ex:Păturniceni,1445) . Asigurarea forței de muncă,mai ales în sec.XVII-XVIII a impus organizarea unor forme de așezări noi,, ,slobozii”,cu regim special. Așezarea Șipote a cunoscut și ea plecarea masivă a populatiei, din cauza obligațiilor față de stat și mănăstire, apoi repopularea și scutirea totală a populației de dări și munci, atât pentru stat, cât și pentru proprietar. Instabilitatea așezărilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
multe dări și corvezi pe care le aveau de îndeplinit locuitorii satelor. Studiile asupra fiscalității în Moldova scot în evidență că viața claselor sărace nu era deloc ușoară. Astfel se explică fuga de pe moșii, prezența unor siliști și reversul lor,sloboziile. Există documente care relatează îngrijorarea autorităților referitoare la fuga țăranilor de pe moșii și propunerea de a se lua măsuri pentru a se împiedica aceste mișcări ale populației. Această situație a plecărilor populației care nu a mai putut face față obligațiilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la tablou nu are culoare! Ora 4,15, sala de așteptare a gării Adjud, practică bună avé la voroavă, să încleie cititorul, ca pe un om, în promisiunile cărnii lui! ia-ne, du-ne, măcar în ce parte, ori la slobozie, ori la moarte! tot ce se uită într-o literatură este de dinainte de Eminescu, fiindcă de acolo uită și el, ce-a fost după el e înainte de el! pierduți de ființa lor în instrumente specializate, șublerul de artă, florarul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
casele noastre. Votați candidații Partidului Democrat!" stop pe cîrlani și iadă, ea-și lipește rărunchii de gard, Văleni ieșire, constanta codificării voiaj s-a activat, dîmbul a ars cu tot cu salcîmetul, funingine de iarbă, frunzele păstăi vernil, cuiburi de viță răsădită Slobozia Mare, șoferul e creierul operațiunii, cum m-ai prins cu "frumușîca ceea"! și m-ai trimis la ea, misiune imposibilă, autobuz de provincie rășluind trei granițe, lăsat pe două vămi, toate din România! ne ții în oglinda retrovizoare de interior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de stat. De remarcat că una din cauzele defrișării timpurii a Colinelor Tutovei a fost "roirea" continuă a satelor prin poieniri în masa pădurilor (din josul văilor tot mai spre obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o preferință aparte, prin convorbiri telefonice prelungite, la ore de seară, prin schimburi de volume tipărite și prin vizite. Aici se cuvine o precizare. Poetul se simțea fericit când îi soseau oaspeți dar el nu se deplasa decât arareori din Slobozia sa natală, satul căruia i-a rămas statornic până la sfârșitul vieții și în țărâna căruia își doarme somnul de veci. Mihai Munteanu a fost un scriitor harnic, devotat până la sacrificiu chemării sale pentru scris, înzestrat cu un spirit pătrunzător și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Sărat 83, 123-124, 212, 214 Roman 150, 196 S Sadova 213 Salcia 126 Satu Mare 209 Săcălaz 195 Sălașu de Sus 139 Scorțeni 153 Sibiu 29, 90, 121, 159, 175, 178 Sighetu Marmației 28, 208 Sighișoara 159 Simeria 190 Sivița 138 Slobozia 29, 118, 188 Soroca 88, 106, 175 Suceava 12, 14-15, 21-28, 30, 34-36, 38-39, 43, 49, 56, 61, 72-73, 81, 84-89, 91-93, 105-108, 111-112, 114, 119, 123, 128-129, 131, 134, 137-138, 139, 147, 149, 153, 155, 157, 167, 175, 179
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
si de modul de despădurire, propice implementării unor așezări. La jumătatea secolului al XIX lea au avu loc multe schimbări de sate între proprietari și schimbări de vetre care au contribuit la depopularea unora , ceea ce a dus la înființarea unor slobozii ( SloboziaIpatele). Odată cu dezvoltarea rețelei de drumuri de pe valea Ș acovățului se produce fenomenul de roire, Încurajat și de unele împroprietăriri. Spre exemplu, vatra satului Tibănești a roit în special pe două direcții: una da la vest către est, prin care
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
un verde zgomotos. Îmi spunea că se duce să-și vadă locurile copilăriei, ceairul, gârla despre care îmi povestise în reportajul ăla. Era fericit. Întinerise. Arăta așa cum îl știam eu de când eram mic. Râdea acolo la masă. Voia să vadă Slobozia în noaptea aceea. Așa se numea cartierul în care copilărise. A doua zi, chiar în Slobozia a fost înmormântat. Mi-am dat seama că soarele era la fel de puternic ca în vis. Acei oameni necunoscuți de la masă dădeau de înțeles că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele și micile năcazuri ce ne bântuie. 28 iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru a reduce cauza epidemiei, păduchii. In primul rând etuvarea lenjeriei și îmbăcămintea. Nu eram primiți cu prea multă bucurie. Intram prea mult și cu prea multă forță în viața lor intimă. Darăla război, ca la război! Am ajuns până la Slobozia Trăsnitu! Într-o zi, când eram la popotă, mă trezesc cu Mara. - Ce-i cu tine aici? - M-a trimis doamna. Să mergeți imediat acasă în sat, la Bichigi că vor s-o ia sovieticii cu tot cu copii s-o repatrieze
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
multe limbi iaste adunată și ni-i mestecat graiul cu a vecinilor de pinprejur, măcar că de la Râm ne tragem, și cu a lor cuvinte ni-s amestecate [ale noastre, cele latine]. Ce fiind țara mai de-apoi ca la o slobozie, de pinprejur venind și descălicând, din limbile lor s-au amestecat a noastră. De la râmleni, ce le zicem latini: pâine, carne, găina, muiarea, fămeia, părinte, al nostru și altele multe den limba lătinească, că de ne-am socoti pre amăruntul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romane în Dacia: „Românii, care din romani sunt născuți, care, limba lor și astăzi mărturisește, măcar că între multe și deosebite neamuri au stătut, însă cineva despre locurile lor să-i dezrădăcineze n-au putut. Căci din polcurile și coloniile, adică sloboziile, pre carele Traian și alți împărați ai romanilor le au adus în Dachia valahii aceștia se trag” (Ib.). De aici până la înțelegerea pe deplin realistă a romanității orientale mai este mult. Se vede însă acum, în partea finală a HVR
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
păstrat dreptul de judecată asupra credincioșilor, cu excepția faptelor de maximă gravitate, cum erau crimele, pe care le judeca domnia. După ce a fost ridicată în rang, biserica episcopală din Huși a beneficiat și ea de privilegii speciale, pentru locuitorii așezați în „sloboziile” mănăstirești, precum și cei din satele, proprietăți ale Mitropoliei Moldovei și ale Episcopiilor de Roman, Rădăuți și Huși. În documentele păstrate, se prevedeau adeseori nu numai scutiri de natură economică, ci și de natură judiciară: poslușnicii să nu fie judecați de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]