501 matches
-
dar una care ajunge să descopere o valoare înaltă sub aparențele umile sau stângace care o ascund”. Pornind de la cunoașterea omului, umorul are și o funcție moralizatoare, urmărind îndreptarea defectelor care o ascund. În literatura română, umorul este prezent în snoavele populare, în creațiile lui A. Pann, C. Negruzzi, I. Creangă, I. L. Caragiale, G. Coșbuc, G. Topîrceanu. G. Topîrceanu privește oamenii și natura cu un zâmbet malițios și duios. Poeziile lui îmbină umorul cu vibrația lirică în imagini plastice, bazate pe
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ideologic al momentului (maniheismul pozitiv-negativ etc.). Cu excepția piesei într-un act Lupii de mare (1975), inspirată din viața marinarilor de cursă lungă, dramaturgia lui are ca loc de acțiune satul oltenesc. E un teatru „bazat pe structurile farsei și ale snoavei” (Marian Popa), un teatru cvasipopular, fără pretenții. Punctul forte constă în autenticitatea limbajului personajelor. Comedia Îndrăzneala, pusă în scenă de Mihai Dimiu la Teatrul Regional București, înfățișează, ca și alte piese, conflictul dintre tineretul unui sat, entuziast, deschis la noutățile
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
mai mare, iar povestitorul popular, dintr un instinct de data aceasta estetic, speculează la maximum aria de libertate care i se oferă. Exact ca În cazul nașterii, și În cazul căsătoriei, narațiunea populară, sub formă de basm, povestire, legendă sau snoavă, are rolul de a raționaliza faptul aleatoriu, de a introduce o explicație, un element logic acolo unde În viața de toate zilele domnește hazardul sau jocul de interese materiale. Frecvența căsătoriei dintre un (o) partener(ă) de joasă condiție socială
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vizează Întâlnirea cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le Întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină. Problema destinului marital capătă, În snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează În consecință. Pepelea a fost un om frumos și isteț, iar cuiul lui Pepelea era cuiul de lemn bătut În părete1e casei părintești, pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
uite altul la ea. Nici una dintre ele nu se dovedește fidelă bărbatului. Dacă cea frumoasă a primit În schimbul serviciilor făcute galbeni de la popă, primar, perceptor, cea urâtă susține că a trebuit să dea toată averea, vaca, scroafa. Într-o altă snoavă, cu ingineru și nevasta lui, un student care și-a luat diploma de inginer În proiectări, Îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca și el) că ea trebuie să doarmă singură cât timp lipsește el; pentru aceasta, născocește un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte. Se Întoarce acasă, găsește untu, convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse În discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea unor instituții, a unor Îndeletniciri, a unor detalii materiale. În acest gen de narațiuni, căsătoria apare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Severin - Monitorul de Suceava, 6 iunie 2000) „Toader Ignătescu cioplitor de măști și lighioane ciudate, cărora le descoperă chipul și corpul în noduroase și încolăcite ramuri și rădăcini, recuperează un larg orizont cultural popular deschis de lumea basmului și a snoavei.” ( Tiberiu Cosovan - Monitorul de Suceava, 10 iunie 2008) Ionici Vasile 1934 Pictor „Când am venit prima oară la oraș, la Satu-Mare, îmi plăcea să umblu mult și să citesc firmele de pe străzi. Așa am văzut eu prima oară firma Școlii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Severin - Monitorul de Suceava, 6 iunie 2000) „Toader Ignătescu cioplitor de măști și lighioane ciudate, cărora le descoperă chipul și corpul în noduroase și încolăcite ramuri și rădăcini, recuperează un larg orizont cultural popular deschis de lumea basmului și a snoavei.” ( Tiberiu Cosovan - Monitorul de Suceava, 10 iunie 2008) Ionici Vasile 1934 Pictor „Când am venit prima oară la oraș, la Satu-Mare, îmi plăcea să umblu mult și să citesc firmele de pe străzi. Așa am văzut eu prima oară firma Școlii
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mai mare, iar povestitorul popular, dintr-un instinct de data aceasta estetic, speculează la maximum aria de libertate care i se oferă. Exact ca în cazul nașterii, și în cazul căsătoriei, narațiunea populară, sub formă de basm, povestire, legendă sau snoavă, are rolul de "a raționaliza faptul aleatoriu", de a introduce o explicație, un element logic acolo unde în viața de toate zilele domnește hazardul sau jocul de interese materiale. Frecvența căsătoriei dintre un (o) partener(ă) de joasă condiție socială
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vizează întâlnirea cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină [...]" Problema destinului marital capătă, în snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează în consecință. Pepelea a fost un om frumos și isteț, iar cuiul lui Pepelea era cuiul de lemn bătut în părete1e casei părintești, pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
uite altul la ea". Nici una dintre ele nu se dovedește fidelă bărbatului. Dacă cea frumoasă a primit în schimbul serviciilor făcute galbeni de la popă, primar, perceptor, cea urâtă susține că a trebuit să dea toată averea, vaca, scroafa. Într-o altă snoavă, "cu ingineru și nevasta lui" [Canciovici], un student care și-a luat diploma de inginer în proiectări, îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca și el) că ea trebuie să doarmă singură cât timp lipsește el; pentru aceasta, născocește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte." Se întoarce acasă, "găsește untu", convingându-se astfel de cinstea nevestei. Exemple aduse în discuție reprezintă povestiri și snoave din antologii de proveniență diferită și cu un spectru tematic foarte variat. În aceste antologii, multe dintre texte trimit spre epoca contemporană, prin prezentarea unor instituții, a unor îndeletniciri, a unor detalii materiale. În acest gen de narațiuni, căsătoria apare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
1990; De civitate rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri: Basmul cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii și texte, Craiova, f.a. Ediții: Emil Gârleanu, Bucăți alese comentate, Craiova, [1941]; Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I-II, pref. edit., București, 1965; Gruia lui Novac, cu ilustrații de Done Stan
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
ca și la un început și un mijloc - ceea ce Todorov a uitat să specifice în pasajul citat. În terminologia secolului al XX- lea, publicul se așteaptă, de asemenea, la motivații complexe și la soluționări - chiar în povestioare "simple”, cum sînt snoavele. În acest sens, Benjamin Colby scria: Narațiunea folclorică, în forma sa cea mai simplă, este descrierea verbală a unuia sau mai multor evenimente generatoare de curiozitate, ca și a modului în care curiozitatea este diminuată sau satisfăcută. (Colby, 1970: 177
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
într-o seară, când o astfel de clacă era în toi, când mă pregăteam să dau bir cu fugiții, fiindcă era târziu și Moș Ene umbla pe la gene, numai ce-o aud pe Leonora zicându-și una dintre multele ei snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un puișor de ger siberian de crăpau lemnele, tocmai mâncasem și fiindu-ne sete, zic "ian să aduc eu niște apă proaspătă"; drept care, iau cofa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-ți pui boii-n plug, cu mine! Că-i scoți fără coarne cât ai zice pește... Și am eu ac să-ți vin de hac!" Învățase și acumulase din moși-strămoși un veritabil și inepuizabil tezaur de înțelepciune populară. Proverbe. Zicători. Snoave. Strigături. Parabole. Istorioare. Fabule. Ghicitori. Leacuri pentru om și pentru animalele de pe lângă casă. Tratamente naturiste cu rouă de pe flori, cu humă, cu lutișor negru, cu unsori din anumite plante și flori. Mă rog, câte-n lună și-n stele! Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nicicând în alte localități? Oare nu cumva vestitul iarmaroc de Sfântul Ilie, vara, "portul de uscat", "Leipzigul" comercial al Moldovei, care aduna negustori și cumpărători din toate statele vecine, aventurieri, samsari, cămătari, bancheri, comedianți și vagabonzi, scamatori și izvoditori de snoave și întâmplări, câte-n lună și-n stele, care curgeau buluc, odată cu banii ce se numărau și încasau de la aldămașuri, făceau din târgul acesta un loc atât de dorit și vrăjit al întâlnirilor? În 1925, marele geograf, neobosit călător și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
copilăria. A rămas o parte din inima lui Erich Beck. A rămas acea "vârstă de aur" a începuturilor. Cu cei 7 ani de-acasă, cu locul unde-a văzut prima oară lumina soarelui. Cu primul zâmbet al părinților. Cu poveștile, snoavele, istorisirile și primele ghidușii ale copilăriei. Cu întreaga structură care se cristalizează și se modelează de către cei dintâi învățători de neînlocuit, mama și tata structură pe care se clădește, se completează și consolidează întreaga osatură a vieții, până la moarte. De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lucrările studenților străini [rezumat în română; résumé en français ], SȘIP, 74-79. [35] CRISTUREANU, ANA, Unele probleme ale predării și însușirii articolului românesc de către studenții străini [rezumat în româna; résumé en français], SȘIP, 106-111. [36] DANCIU, ALEXANDRA; PRECUP, VICTORIA; PRUNEA, DOINA, Snoave românești. Manual de limba română pentru nivelelul I, Cluj-Napoca, [TUCN], 1978, 250 p. multigr. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de filologie). 159 [37] DARIE, ALEXANDRINA, Unele probleme ale metodologiei predării limbii române, în lumina lingvisticii moderne, LL, 2, 1978, 268, 276
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
106-195. [80] MOIGRĂDEANU DOINA, Raportul dintre limbă și limbaj artistic în analiza literară, în caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclul primar și gimnaziu), ClujNapoca, 1978, CCD a jud. Cluj. [81] MOLDOVAN, VICTORIA; DANCIU, ALEXANDRA; PRECUP, VICTORIA; PRUNEA, DOINA, Snoave românești. Manual de limba română pentru nivelul I, pentru studenții străini din anul pregătitor. Cluj-Napoca, [TUCN], 1978, 250 p. multigr. (UCN. FF). [82] MUNTEANU, ȘTEFAN, Reflecții pe marginea subiectelor propuse la examenul de definitivat în specialitatea lima și literatura româna
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
momentul pierdut nu se mai întoarce”), Talleyrand („Vorba a fost dată omului spre a-și ascunde gândurile”), Ben Sirah („Nu e drept a batjocori pe cel sărac”). Legătura strânsă cu aria etnofolclorică este susținută nu numai de analogiile cu diferite snoave populare, ci și de prezența paremiologică cu tentă sarcastică: Nu te umfla broască-n tău / Că nu-i tăul tot al tău, ori Dacă-i dai nas lui Ivan / Se suie pe divan. Înmănuncherea într-o carte de sine stătătoare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
doliu). Punînd doliul din P1 în relație cu acțiunea din P2 (a se spînzura), putem considera semul "moarte" drept legătura cotopică dintre cele două fraze. Cel puțin, aceasta este interpretarea pe care tinde să o inducă juxtapunerea celor două enunțuri. Snoave, parabole, fabule, definiții de cuvinte încrucișate și texte literare exploatează din plin posibilitățile polisemice ale lexicului. Este exact ceea ce face Francis Ponge în textul care urmează. 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> Scris între 1931 și 1932
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aplauze] În proza oratorică, aceste reluări de sintagme întregi susțin construcția și mișcarea textului oral, perceptibile astfel de către auditor. Vom vedea în capitolul 5 că aceste fapte sînt legate de structurarea textelor în perioade. În afară de poezie, de sloganuri și de snoave, legarea prin eufonie poate interveni și în proză. Astfel, fraza lungă din T4 apare ca fiind saturată de reluări eufonice: T4 Ayant TeRRAssé L'AFFICHeur ACHILLe, ILs Le TIRèrent suR TouTe LA LongueuR de LA PAsseReLLe d'ALFoRtvILLEe, PuIs Le PRécIPITèRent
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
verbale ale acestui poem (n.tr.). 10 13 11. 14 Studiat în detaliu în J.-M. Adam: Pour lire le poème, Bruxelles, De Boech-Duculot, 1984: 175-178. Pentru un studiu al alunecării de la insultă la înțepătură în "Ta mère..." și la snoavă, vezi Adam 1999: 157-173. 12 15 13 16 1 Ana-pherein înseamnă etimologic "a purta în sus", adică la stînga la lectura textului în amonte, și cata-pherein, "a purta în jos", la dreapta, în aval în text. Dacă noțiunea de cataforă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Amândoi pogoară din nomenclatura cea roșie, ce-i mai zice și “comunistă”, fiindcă ce era al vostru trebuia să fie al nostru. Pe când fusasă mai tinerei, cine aducea mănunchi de flori la piatra Ta era legat fedeleș la Chișinău. O snoavă de la București spune că, pe când mergeai Măria Ta la oaste pe la Fâstâși, oleacă mai la vale de Vaslui, unde te-ai fâstâșit din cauza negurii, ai găsit pe fundul unei râchi doi copchii: “Unde vreți să ajungeți voi, pui de daci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]