502 matches
-
fără izbândă, Ioan Slavici, aflat o vreme printre redactori. Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de prezentare, G.s., deși a apărut o perioadă îndelungată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
nouă; noutate; obiect din care citești; ochi; om; operă; pat; patrie; peliculă; penal; plătită; plictiseală; poezie; poster; poveste de viață; povețe; profesor; profesori; prostie; psihologie; pui; răsfoită; refugiu; rînduri; român; româna; ruptă; salvare; scris; scrisoare; scumpă; semn; sens; sentiment; sfînt; snoavă; soare; soartă; somn; a studia; sublimă; ști; a ști; științe; taie; tristă; uneori; univers; vechi; verde; versuri; veșnică; vin; 10 minute (1); 811/242/84/158/1 cartof: mîncare (202); legumă (83); prăjit (58); piure (39); pămînt (33); prăjiți (27
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
număr; numele; om; parabolă; parolă; părere; perspicacitate; plesneală; pocit; poezie; posibil; potrivi; povață; povestea; presimți; presupunere; presupus; a prevedea; a prezice; pricepere; probabil; probabilitate; problemă; rațiune; răspunsuri; rău; fără reacție; a realiza; recunoaște; reflecta; refuz; relativitate; relaxare; sat; sănătate; scamatorii; snoavă; soarta; soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează; supranatural; surprins; școală; șiret; șmecherie; știe tot; ce știi; nu știi; taci; talent; tarot; test; textul; timp; to guess; a trișa; truc; țigan; țigani; uită; vedea; viața; viață; viitor; vineri; vis; vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cuvinte (2); eroi (2); fascinație (2); fericire (2); fericită (2); idilă (2); imaginar (2); imposibil (2); interes (2); ireală (2); învățătură (2); lectură (2); miracol (2); narațiune (2); născocire (2); de noapte (2); poezii (2); povestire (2); realitate (2); snoavă (2); speranță (2); vrăjeală (2); zicală (2); zvon (2); adevăr; adevărat; de adormit popii; a adormit; de adormit; altă pagină; amuzare; animale; aspră; atenție; atingătoare; atmosferă plăcută; autor; auz; basme din copilărie; basme; bine; bîrfă; bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Fagilor (Chișinău, 1993). Scrie, de asemenea, poezie și schițe cu caracter istorico-documentar. Culegeri: Cucule, ce pene porți? Cântece de cătănie și război, Cernăuți, 1992; Folclor din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare); 202 cântece din Bucovina, Cernăuți, 1996; Povești și snoave din Bucovina, Cernăuți, 1994; Legende populare din Bucovina, Cernăuți, 1995. Repere bibliografice: Grigore Bostan, Destin și spirit arborosean, „Țara Fagilor” (Târgu Mureș-Cernăuți), 1996, 3-10. G.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
Abraham (16.XI.1907, Moinești), poet și traducător. După ce a absolvit școala elementară la Moinești și Liceul „Ferdinand” din Bacău, a urmat, între 1929 și 1936, Facultatea de Medicină din București. Debutează cu versuri în „Hasmonaea”, continuând să publice cimilituri, snoave, poezii în revista „Renașterea națională” până în anii celui de-al doilea război mondial. Stabilit în 1948 la Haifa, în Israel, scriitorul devine o figură pitorească în literatura locală de limbă română. Va fi distins cu Premiul Sion. Cele două volume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
de receptacul al gusturilor literare și muzicale întâlnite în lumea urbană periferică, măruntă. Pentru „prenumeranții” lui, care se delectau citind un anume tip de literatură, se trudea să adune, să prelucreze și să editeze cântece de lume, cărți populare, fabule, snoave, istorioare, proverbe. Unui gust fără mari pretenții îi răspundeau și calendarele pe care le-a întocmit, unde au apărut scrieri incluse ulterior și în volume. Astfel, P. mediază, ca și alți scriitori populari (I. Barac, V. Aaron), cunoașterea literaturii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
îmbogățite în manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată și în O șezătoare la țară, publicată în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
ideea cu ,umorul ezoteric". ,Secretul" filozofiei lui de Oxy era Marea Glumă a Omenirii: numai că ,Gluma nu are cum să fie transpusă în cuvinte. Marea Glumă a existenței umane nu este un banc, o poveste cu tîlc sau o snoavă... Punctul delimitează clar etape. Sfîrșituri și începuturi... Punctul este granița fără de care lumea ar fi un ghiveci semantic. Punctul este singurul care ne poate face să o luăm de la început. Punctul este Suprema Glumă a Omenirii". Engelbert Jr. scrisese însă
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
percepție și valorizare lingvistică: o trăsătură de diferențiere e atribuită din afară graiului în ansamblu, iar din interior este percepută ca marcă socială. Al. Graur, în studiul său din 1934, Les mots tsiganes en roumain, observa că numeroasele anecdote și snoave cu țigani utilizau, pentru culoare locală, „un fel de țigănească convențională”, construită, artificială; între trăsăturile acesteia intrînd și aspirația vocalelor inițiale: hapoi, haoleo etc. Într-adevăr, în antologia Snoava populară românească (ed. Sabina-Cornelia Stroescu), exemplele limbajului marcat comic atribuit țiganilor
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
1934, Les mots tsiganes en roumain, observa că numeroasele anecdote și snoave cu țigani utilizau, pentru culoare locală, „un fel de țigănească convențională”, construită, artificială; între trăsăturile acesteia intrînd și aspirația vocalelor inițiale: hapoi, haoleo etc. Într-adevăr, în antologia Snoava populară românească (ed. Sabina-Cornelia Stroescu), exemplele limbajului marcat comic atribuit țiganilor se găsesc cu ușurință: „Hauleu, mînca-ți-aș! sare țiganul, haruncă-mi și mie ho cîteva știulețe!”; „ham căzut”, „Mai bine dă-mi ho foaie dă hoarză și cu ho falie de
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
comunității tradiționale", autorul își bazează studiul și corpusul de texte, reprezentând toate spațiile locuite de români, pe un fond documentar care poate fi socotit exhaustiv și care este alcătuit dintr-un registru foarte bogat: doine, strigături, cântece bătrânești, povești, legende, snoave, basme, obiceiuri de Anul Nou, obiceiuri din ciclul familial, obiceiuri la muncă, teatru popular, jocuri de copii, credințe și farmece, ghicitori și frânturi de limbă, proverbe, zicători, asemănări, povățuiri. De semnalat că sunt antologate nu doar texte care se structurează
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
mai mare. O singură scuză îi găsim: lipsa de experiență pe granița abia perceptibilă dintre viață și moarte. Doar această lipsă de experiență ne lasă o portiță să-l iertăm pentru trufia lui". Îl amuză o întîmplare cu aer de snoavă, relatată de Sânziana Pop, referitoare la Zaharia Stancu, care încerca - la propriu! - să fugă de moarte, cu trei zile înainte de eveniment. Tînăra prozatoare îl vizitează acasă cu scopul de a-i lua un interviu. Neglijent înveșmîntat, în vestă și papuci
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
bătrînica, frumușica etc.. De altfel, cuvîntul derivat care rezultă din această confuzie - românìcă - există deja, ba este chiar înregistrat în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975: că substantiv masculin, "diminutiv al lui român", folosit "mai ales in snoave și povești". Citatelor din dicționar li se pot alătura ușor altele, din orice culegere de snoave. Se observă astfel și ceea ce dicționarul nu explicitează: diminutivul etnic e mult folosit în anecdotele populare, mai ales la vocativ, ca formă măgulitoare ori
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
este chiar înregistrat în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975: că substantiv masculin, "diminutiv al lui român", folosit "mai ales in snoave și povești". Citatelor din dicționar li se pot alătura ușor altele, din orice culegere de snoave. Se observă astfel și ceea ce dicționarul nu explicitează: diminutivul etnic e mult folosit în anecdotele populare, mai ales la vocativ, ca formă măgulitoare ori ironică a adresării țiganilor către români: "Lasă bre, românico..."; "țiganul răspunse: Aoleo, românico!" ; Se scarpină țiganul
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
folosit în anecdotele populare, mai ales la vocativ, ca formă măgulitoare ori ironică a adresării țiganilor către români: "Lasă bre, românico..."; "țiganul răspunse: Aoleo, românico!" ; Se scarpină țiganul în cap și se uită la român: Mă românico, mă, știi ceva?" (Snoava populară românească, ed. de Sabina-Cornelia Stroescu, 1986, vol. ÎI, p. 311, 314, 330). Articolul de dicționar și citatele demonstrează destul de clar că termenul este format pe tiparul hipocoristicelor de la numele de persoana masculine: Costică, Mitică etc. Povestea termenului Romanica ne
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
poeziile pe care le-a publicat ani de-a rândul în România literară și, mai ales, din lista poeților străini tălmăciți de el, care-i cuprinde nu doar pe marii francezi, ci și producători de limmericks, specie aproape intraductibilă de snoavă englezească în versuri, autori germani și maghiari (ultimii traduși în colaborare cu soția lui, Ildiko Gâbos). In Album de versuri a strâns aproape două sute dintre poemele lui Stéphane Mallarmé pe care le-a pus în pagină alături de versiunile românești migălite
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
culturale.“ Textele literare sunt povestea „Pajura“ (care începe astfel: „Știu o poveste mândră și frumoasă,/S’ascultați și dumneavoastră. Căci: Cine ascultă, multe ‘nvață/ Cine va dormi, bine se va odihni. “), un grupaj de „Poesii poporale“, povestea „Comoara lui Pintea“, snoava „Despre etatea omului“ (despe care se precizează că este „După A. B.“ - la celelte texte nu sunt indicate sursa sau autorul), povestea „Adam și Eva“, poezia populară „Dorule“, grupajul de curiozități „De toate“ („Ce este un miliard? “, „Cânele de ma-
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
natură. Iar gândurile mele, ce-aiurea rătăceau, De inimă pumnalul tăios și-l ascuțeau, Văzui că-n plină ziuă începe să se pună Deasupră-mi un nor negru, funebru, de furtună, Ce aducea o ceată de demoni vicioși, Părând pitici din snoave, ciudați și sângeroși. Să mă privească rece au început deodată Și, cum grăiește lumea despre-un nebun pe stradă, I-am auzit vorbindu-și în șoaptă între ei Pe când schimbau ocheade și semne câte vrei. - Să-l contemplăm în voie
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
nevoie de suport public pentru diversele Parchete în lupta cu o caracatiță absolut reală care este corupția. În timp s-a dovedit însă că apărarea publică a justiției s-a transformat în armă politică și, pe drept cuvânt, ca în snoava populară cu Petrică și Lupul, astăzi populația, cetățenii, când se uită la televizor nu mai înțeleg nimic, nu știu ce să creadă", a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Palatul Parlamentului. România are nevoie de "o justiție mult mai puternică și cu adevărat
Justiția la noi e un fel de divă, susține Călin Popescu Tăriceanu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79024_a_80349]
-
și miniaturiștilor din epocă - toate acestea pledează pentru efortul pedagogic al domnitorului de a stârpi eventuale erezii, dar mai ales de a înfrunta pericolul islamizării și de a forma mentalitatea moldovenilor întru creștinism. O altă importanță au avut-o istorioarele, snoavele, poveștile care circulau în epocă și care sincronizau Moldova cu Occidentul; sau poemele epice marcate de tema vânătorii, temă aproape ideologică, de autodeterminare, identificare și imagine a epocii ștefaniene (care intenționa astfel să își marcheze dinastia, monarhia și spiritul creștin
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
trebuit mânios să o alunge. de acum era sigur: când ea va reveni, toate vor fi sub zăpadă. și-a scufundat fața în palme. se făcea mai frig. își dorea să adoarmă. mușterii întărâtați scrijeleau cu briceagul metri cubi de snoave. Naufragiul 1. încă de dimineață mă așezasem lângă ferestruică. îndepărtasem praful de pe sticlă și în lumina aceea ca de lampă șopârlele se desfătau pe zidul cald. urmăream cum o femeie își aranja gulerul subțire. îi vedeam foarte clar degetele: zece
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
închină, cu intermitențe, spectacolului politicii actuale și unora din personajele lui. Dar și aci avem a face cu înscenări burlești în care contează efectul stilistic, în baza unei paradoxale mizantropii joviale, incapabile de ură. Pluripartitismul apare proiectat pe fundalul unor snoave: "Doar Păcală și Tândală ar mai putea face un pic de ordine în microunivers. Ei sunt undeva în aerul și în apa noastră, mai fac cîte o glumă ca să ne destindă atmosfera. Vorba domnilor din Partidul... Celor Cu Un Singur
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
și lui și stăpânului, și o strecoară periculos printre durere și lege, sub amenințarea terorii. Urzeala pildei, adică a înțelesului ascuns, e întortocheată, pentru a nu-l întărâta pe stăpân și, totodată, să-i potolească robului durerea: "Pildă, fabulă, zicală, snoavă, haz și ghicitoare/ Au slujit să-l mai mângâie omului de tot ce-l doare/ (...)/ Și cu toate că nu schimbă lesne răul arătat,/ Povestind, deocamdată cugetul îi e-mpăcat". Limbajul subversiv e "născocirea unui rob (...)/ Grec neștiutor de carte, zdrențăros, urât și
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
unul dintre cei mai activi membri ai Cenaclului radiofonic «Gura satului» la Radio Timișoara, iar din 1996, la televiziunea prin cablu «Analog», Ioan Viorel Boldureanu dă viață cu mult succes lui «Uica Niță» - personajul și povestitorul unui nesfârșit șir de snoave în grai bănățean, emisiune mult gustată de public și, mai ales, de bănățeni.“ A publicat după 1990 o serie de cărți: „Cultura românească în Banat“ (Ed. Helicon, 1994), „Beregsău Mare - Monografie“ (Ed. Mirton, 1996), „Eseu despre creativitatea Spiritului. Surse arhaice
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]