599 matches
-
Ce e rar e și scump". Sociologia culturii și-a organizat o bună parte din cercetările empirice pe baza acestui principiu economic elementar, descriind munca actorilor pieței pentru a oferi raritate și a răspunde la o asemenea cerere (ceea ce numim "snobism", evidențiat de Veblen și generalizat de Bourdieu). Această lege se adaptează cu atât mai bine la bunurile culturale cu cât acestea, în contrast cu bunurile industriale, sunt în principiu rare și nereproductibile. • Operele din istoria artei reprezintă în fapt o ofertă limitată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ierarhia valorilor istorice, furnizând eventualilor cumpărători criterii nearbitrare de referință [...]. Marele colecționar este cel căruia i se va recunoaște, odată efectuată acțiunea timpului și a istoriei, calitatea de cunoscător, ale cărui alegeri estetice vor supraviețui durabil falsurilor modei și ale snobismului". Raymonde Moulin, 1967, p. 432, și 2001, p. 288. Este acesta rezultatul unui "efect întârziat" al formației lui Raymonde Moulin, care a absolvit istoria? Oricum ar fi, această ambivalență apasă asupra coeziunii proiectului. Regăsim această ezitare între convenționalism și obiectivism
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de Mircea Radu IACOBAN INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Prefață / 7 1. DESPRE MUNCĂ / 11 2. DESPRE BUCURIE / 33 3. DESPRE APĂ / 43 4. DESPRE PRIVIRI / 61 5. DESPRE SÂNI / 69 6. DESPRE RECUNOȘTINȚĂ / 87 7. DESPRE EMOȚII / 95 8. DESPRE SNOBISM / 105 9. DESPRE ZVON / 113 10. DESPRE INTRODUCERE/ PREFAȚĂ / 117 Prefață Profesorul Mihai Pricop îmi solicită din nou o precuvântare la o carte de eseuri. I-am prefațat-o și pe prima (Zece eseuri, 2007) și, cum cele două incursiuni
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ale adevărului, bătrâneții, căsătoriei, dragostei, naturii feminine, modestiei, ordinii, prieteniei și, nu în ultimul rând, al prostiei. Cartea de față caută răspunsuri la alt set de întrebări, pe care (ar trebui să) le punem vizavi de bucurie, recunoștință, emoții, zvonuri, snobism ș.a. Alte câteva teme trec dincolo de imperiul trăirilor emotive, cercetând domenii care nouă nu ne sunt deloc familiare, așa că lăsăm specialiștilor în sociologie, etică, economie, politologie, să gloseze pe marginea subiectului "despre muncă", ori geografilor "despre apă". Eseul despre sâni
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
un fel sau altul, sentimentul estetic este unic. El cuprin-de elemente ale frumosului și ale gustului, acesta din urmă îndreptându-ne atenția spre receptor și spre judecățile estetice. Sentimentul estetic a devenit scopul principal în istoria modernă a esteticii. Despre snobism nobul este o persoană care, fără să fie obligatoriu nesinceră sau prefăcută, etalează maniere, un mod de viață, de exprimare, îm prumutate fără discernământ dintr-un mediu care i se pare distins, mai original, mai la modă decât al său
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nobul este o persoană care, fără să fie obligatoriu nesinceră sau prefăcută, etalează maniere, un mod de viață, de exprimare, îm prumutate fără discernământ dintr-un mediu care i se pare distins, mai original, mai la modă decât al său. Snobismul este o stare de mediocritate care se dorește de superioritate. Este o tendință social-estetică, formată și călăuzită de anumite imagini personale a ceea ce este distinctiv prin participarea la alt grup decât acela căruia îi aparține în mod obișnuit. Altfel spus
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
vedere al cunoașterii, este preferabil să nu fii absolut ignorant. De asemenea, este preferabil să ai cunoștințe în orice domeniu, să trăiești începutul cunoașterii, al acțiunii, al dorinței de a trăi într-o atmosferă mai înaltă. Prin prisma acestor opinii, snobismul trebuie acceptat. În timp ce cunoștințele noastre sunt in-complete și nesigure, ne complacem în a proceda ca snobii așteptând pe tăcute să ne lămurim (nu sunt oare oameni care, prin tăcerea lor, dau falsa impresie că înțeleg ce vorbesc ceilalți?). În modul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
dinamic) și cei care stagnează în situații mediocre (snobul limitat și static). Snobul nu are vocație, nu depune eforturi în direcțiile înțelegerii și participării, dar își dorește afilierea la idei strălucitoare, la creații artistice sau la o atmosferă socială frumoasă. Snobismul își are originea în dorințe și necesități ce privesc mai mult ambițiile sociale. Vanitatea dă putere și impresia importanței în societate, a nemuririi. Dorința oamenilor este de a fi lăudați pentru ceea ce fac în profesia lor. Tendința de a ajunge
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
privesc mai mult ambițiile sociale. Vanitatea dă putere și impresia importanței în societate, a nemuririi. Dorința oamenilor este de a fi lăudați pentru ceea ce fac în profesia lor. Tendința de a ajunge mai sus cu orice preț este frecventă. Explicarea snobismului, exclusiv prin vanitate, conduce spre o interpretare insuficientă. Snobul dorește o atmosferă mai înaltă prin imitație estetică. Această dorință este puternică și asigură de multe ori succesul accederii printre cei puțini și aleși sub raportul asemănării, al imitației. Este dorința
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
succesul accederii printre cei puțini și aleși sub raportul asemănării, al imitației. Este dorința de a pătrunde în cercuri pe care el le vede superioare, prin maniere, gesturi, eleganță, prin modul de susținere a conversației. Categoria cea mai tipică de snobism presupune o ambiție gratuită, pusă în serviciul va-nității de a se afla în cercuri mai înalte (a nu se confunda snobismul cu arivismul). Românii de azi nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
el le vede superioare, prin maniere, gesturi, eleganță, prin modul de susținere a conversației. Categoria cea mai tipică de snobism presupune o ambiție gratuită, pusă în serviciul va-nității de a se afla în cercuri mai înalte (a nu se confunda snobismul cu arivismul). Românii de azi nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și mai ales TV, în ziare și reviste, se folosește o limbă deocheată, plină de superlative, agramatisme, expresii strident populare, neologisme (barbarisme
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sunt totdeauna dureroase: "Ș-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat până și a noastră limbă Pretind a fi pe cerul țării: stele". Un împărat chinez a schimbat moravurile, schimbând limba. La noi, moravurile sunt cele care au schimbat limba. Snobismul este de actualitate datorită cultivării succesului social facil, în condițiile alienării raționale și morale, caracteristice societăților în tranziție. Snobismul a existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pe cerul țării: stele". Un împărat chinez a schimbat moravurile, schimbând limba. La noi, moravurile sunt cele care au schimbat limba. Snobismul este de actualitate datorită cultivării succesului social facil, în condițiile alienării raționale și morale, caracteristice societăților în tranziție. Snobismul a existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard Wagner, Marcel Proust au fost mari snobi. Snobismul francez este greu de mascat, din cauza pornirii puternice spre cunoașterea elementului
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
facil, în condițiile alienării raționale și morale, caracteristice societăților în tranziție. Snobismul a existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard Wagner, Marcel Proust au fost mari snobi. Snobismul francez este greu de mascat, din cauza pornirii puternice spre cunoașterea elementului aristocratic. Snobismul englez este mai rigid și în direcția menținerii diferențelor între nobil și gentleman. Gustul este o trăsătură distinctă a indivizilor în legătură cu posibilitatea de a aprecia calitățile estetice
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard Wagner, Marcel Proust au fost mari snobi. Snobismul francez este greu de mascat, din cauza pornirii puternice spre cunoașterea elementului aristocratic. Snobismul englez este mai rigid și în direcția menținerii diferențelor între nobil și gentleman. Gustul este o trăsătură distinctă a indivizilor în legătură cu posibilitatea de a aprecia calitățile estetice. Unele persoane îl au, altora le lipsește. Bunul gust exprimă o judecată elitistă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Nu pot fi evitați pentru că sunt prea mulți. Nu trebuie să-i ofensezi. Dacă ești prea politicos, riști să creadă că le ești dator sau că-ți recunoști inferioritatea. Prostia trebuie acceptată ca o realitate, mai ales că este molipsitoare. Snobismul este imposibil de evitat, poate deveni virtute, poate fi necesar. Dacă omul care îl practică este inteligent, snobismul acționează în direcția corectării. Există snobi în continuu progres, care își lărgesc cunoștințele, își rafinează atitudinile, și snobi care rămân în situații
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
să creadă că le ești dator sau că-ți recunoști inferioritatea. Prostia trebuie acceptată ca o realitate, mai ales că este molipsitoare. Snobismul este imposibil de evitat, poate deveni virtute, poate fi necesar. Dacă omul care îl practică este inteligent, snobismul acționează în direcția corectării. Există snobi în continuu progres, care își lărgesc cunoștințele, își rafinează atitudinile, și snobi care rămân în situații mediocre, trăind în disimulări și eșuând pe scara socială inferioară. Snobismul intelectual este fatal. Cel al titlurilor și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Dacă omul care îl practică este inteligent, snobismul acționează în direcția corectării. Există snobi în continuu progres, care își lărgesc cunoștințele, își rafinează atitudinile, și snobi care rămân în situații mediocre, trăind în disimulări și eșuând pe scara socială inferioară. Snobismul intelectual este fatal. Cel al titlurilor și rangurilor sociale este mai acceptabil, mai onest și mai serios. În rândul snobilor intelectuali este un mare curaj să spui că n-ai citit o carte sau nu ți-a plăcut un autor
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Nae Ionescu era un snob de tip social mai puțin nociv, mai puțin radical (să fii rudă cu, să te cheme nu știu cum). Când s-a încurcat cu Măruca, înainte ca aceasta să devină soția lui Enescu, a făcut-o din snobism, pentru că era prințesă. Există și așa-numitul snobism accidental, care semnifică imposibilitatea evitării sale în unele situații din viață. Oamenii sunt în măsură să descopere ceea ce nu știu și să încerce corectarea acestor lipsuri. Kitsch-ul desemnează atitudinea celui care
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mai puțin nociv, mai puțin radical (să fii rudă cu, să te cheme nu știu cum). Când s-a încurcat cu Măruca, înainte ca aceasta să devină soția lui Enescu, a făcut-o din snobism, pentru că era prințesă. Există și așa-numitul snobism accidental, care semnifică imposibilitatea evitării sale în unele situații din viață. Oamenii sunt în măsură să descopere ceea ce nu știu și să încerce corectarea acestor lipsuri. Kitsch-ul desemnează atitudinea celui care vrea să placă cu orice preț și unui
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Estetica mass-media a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului. Kitsch-ul este și "artă de bâlci", operă de prost-gust, atitudine și comportament (amator de a privi în oglinda minciunii care înfrumusețează și a se recunoaște cu satisfacție). Snobismul și kitsch-ul se interferează frecvent. Despre zvon vonul se naște din apariția și circulația unor informații neconfirmate public de către surse oficiale, fie dezmințite de acestea. Înflorește când există o ambiguitate a știrilor și când oamenii simt că se petrece
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Ibidem, p. 292. 207 Ibidem, p. 403. 208 Ibidem, vol. II, p. 23. 209 Ibidem, p. 26. 79 polul opus, mai exact al inculturii („mai goluță ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt aluzii la concupiscența care îi dictează această milă față de necuvântătoare. Măicuța Eglantina are, fără îndoială, pretenția de a fi considerată o persoană educată: cunoaște limba franceză, dar nu așa cum era rostită în Franța, ci cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori (Elena din VIII. 7
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 292. 207 Ibidem, p. 403. 208 Ibidem, vol. II, p. 23. 209 Ibidem, p. 26. 79 polul opus, mai exact al inculturii („mai goluță ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]