369 matches
-
pe o taină instituită de Biserică și binecuvântată. Tendința împotriva căsătoriei, susținută de Justin, nu face decât să completeze ceea ce afirmase târgoveața din Bath în prologul ei atât de sugestiv și de edificator: „Să tragi nădejde, cugetând că ție/ Chiar soața poate purgator să-ți fie!/ Ea-i canon, și drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem, p. 380. 885 Charles
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori schematice sau sărăcăcioase, Geoffrey Chaucer sesizează și notează elementele care individualizează portretul, detaliile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate înnobila, devine un ideal pe care aceste personaje feminine nu încetează nicicând să îl găsească. Eroina povestirii a noua, din cadrul aceleiași zile a Decameronului, se îndrăgostește de prietenul soțului, care orbit de gelozie, o pedepsește pe această „femeie și soață păcătoasă”919 servindu-i la masă inima prietenului trădător. Personajul feminin se salvează din poziția decăzută pe care i-o conferea adulterul prin sacrificiul suprem, acela al jertfirii propriei persoane, sinuciderea dovedindu-i intensitatea și sinceritatea sentimentelor trăite. În alte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că m-aș ruga sfinției-tale/ Să mă mprumuți c-altminteri e jale.../ De faci precum te rog, să știi că, zău,/ Te-oi mulțămi de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine tac./ Dar știți - în taină spus - pre legea mea,/ Îmi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este la fel de vinovată atunci când trădează, indiferent de rangul purtat: „nicio osebire nu-i/ Între o soață din slăvită casă/ Ce e cu trupul însăși păcătoasă,/ și-o fitecine - de se-ntâmplă așa/ Că amândouă calcă-alături -/ Cât cea de neam, adică cea dintâi,/ Se va chema aleasă inimii,/ Iar celeilalte, fără cin și stare,/ Ibovnică îi zic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
propriului destin, Soarele și Luna consfințind hotarele temporale și spațiale, în drumul de veghe asupra lumii: " Plecat-o, plecat / Puternicu` soare / Ca el să se-nsoare. Și el cât umbla, / V-optsprezece ai, / Pe-optsprăzece cai, / Nouă cai murie, / Nouă s-obose, / Soață nu-și găsè / Pân` pă soră-sa, / Ana Sânziana, / Sora soarelui. / Puternucu` soare / El din grai grăiè: / Țese, Ano, țese, / Fir și ibrișin, / Haine de mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Iè din grai grăiè: / Puternicu` soare / Și-al meu frățioare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cînd bărbații se aflau într-o vînzo-leală de prăduire pe alte meleaguri, niște vecini au crezut de cuviință să-i mai ușureze pe zburdalnicii și strîngătorii sciți de povara prăzilor și au năvălit asupra săla- șurilor lor. Dar mîndrețele de soațe numite de Iordanes amazoane erau la fel de pricepute în mînuirea oalelor ca și a săbiilor, astfel că amarnicii jefuitori au fost puși repede pe fugă. Urmînd exemplul soților, ele s-au organizat în două cete, una a rămas acasă pentru a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mulți. Pentru că numai cei ce practicau cultul lui Iaho/Iahwe - și erau o minoritate - refuzau căsătoriile venite din alte religii, aceștia erau amenințați cu dispariția prin fenomenul de sterilitate datorită reproducerii între membrii aceluiași grup. De aceea, nefericiții își scoteau soațele la colț de uliță să se puiască cu indivizi din alte neamuri cu care ivriții nu au avut relații sexuale. Ingrată misiune și-au pus în cap încornorați! Trebuie amintit și obiceiul lor de a se căsători cu copiii fraților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și carpii din nord-estul și nordul Moldovei sau poate în Maramureș. Matigo - mato , ne-a lăsat cam în aceeași perioadă sau ceva mai tîrziu tăblița 15 care ne spune despre scumpetea de fată a conducătorului ce a fost dată de soață sciților și pe care el o plînge că a avut o soartă rea. Acest Matigo mai are o fată că-sătorită, dar în neamul geților undeva către est pentru că viitoarea mireasă este sfătuită în drumul ei să se abată și pe la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că puterea romană prin împăratul lor Octavian au chibzuit adînc și au socotit că este mai bine o alianță cu acești neastîmpărați geți decît un război pe viață și pe moarte. Au propus ca fiica lui Cotizo să-i fie soață lui Octavian iar fiul lui Cotizo să o ia de nevastă pe fiica lui Octavian. Pentru a-și vedea nata, fiul lui Cotizo plea-că la Roma(T 47) dar pe drumul de întoarcere este atacat de o ceată de lifte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
producerii lor. „Stă scris În minunata poveste a Halimei - Începe Ovid S. CROHMĂLNICEANU 65 - cum șahul Riar, stăpân peste Împărăția Indiei, aflându-și muierea necredincioasă a hotărât să pedepsească tot neamul femeiesc și fiecare fată ce-i era o noapte soață, vedea În zori sabia gâdelui. (Ă). Nu avem deloc pornirile sângerosului șah (de altfel șahii și sultanii din critica noastră au fost dați peste cap) dar ce ne rămâne de spus când auzim niște povești, unde eroii Își schimbă doar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru toți cașaloții vîrstnici. Aproape întotdeauna, un cașalot singuratic se dovedește a fi un cașalot bătrîn. Aidoma venerabilului și bărbosului Daniel Boone, acest cașalot nu vrea să lase pe nimeni lîngă dînsul, în afară de însăși Natura, pe care o ia drept soață pe apele pustii; iar ea este într-adevăr cea mai bună soție, deși ascunde atîtea taine întunecate. Școlile alcătuite exclusiv din masculii tineri și vînjoși, despre care am vorbit mai înainte, oferă un puternic contrast cu școlile-harem. Căci în vreme ce aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
doi ani într-un birou, sperând să fie angajat, este mulțumit că, cel puțin nu i se fac rețineri din salariul pe care nu-l primește, în siguranța cu care Jupân Dumitrache își încredințează "onoarea lui de familist" tocmai amantului soaței sale, în scena mulțumirilor adresate de Pampon și Crăcănel celui care-i înșală pe ambii. Obiceiul "mutatului" în case identice, de sfântul Dumitru, poate fi dat ca exemplu de absurd comic al moravurilor, ca să nu mai vorbim de farsa electorală
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cordelia de mînă-o iau, Ducesa de Burgundia. LEAR: Nimica. Am jurat. Sînt neclintit. BURGUNDIA: Regret că într-atît pierduși un tată, Că trebuie să pierzi și-un soț. CORDELIA: Pacea cu ducele burgund: Daca respect și-averi iubirea-i sînt, Eu soața nu-i voi fi. FRANȚA: Cordelia, ce săracă, ești prea bogată, Lăsată, măi de preț; în hula, măi iubita, Pe tine și virtuțile-ți vă iau, De-i legiuit s-adun ce-i aruncat. Gods, gods! 'Tis strange that from
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-mi mai bun răspuns. GLOUCESTER: Stăpîne drag, Stii firea înfocată-a ducelui, Ce neclintit, nenduplecat e el Cînd s-a pornit. LEAR: Moarte și răzbunare și prăpăd! Ce înfocat? Ce fire? Gloucester, Gloucester, Vreau să vorbesc cu Cornwall și cu soața lui! GLOUCESTER: Da, bun stăpîn, așa i-am înștiințat. LEAR: "Înștiințat"? Omule, mă-nțelegi? GLOUCESTER: Da, bun stăpîn. LEAR: Regele vrea vorbi cu Cornwall; tatăl drag Cu fața lui; îi cere, -așteaptă-a-l asculta. Are they informed of this? My breath
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tata! Ce? -n furtună, -n noapte? Nu mai e milă." Atunci revarsă Ea sfîntă apă din cereștii-i ochi Și vaietu-i udă; apoi pleca, Să fie doar cu chinu-i. KENT: Stelele, Stele deasupra ne formează firea; Altfel, aceiași soț și soața n-ar ivi Atît de osebiți copii. I-ai mai vorbit? CURTEANUL: Nu. KENT: Fu-asta pînă regele-a plecat? CURTEANUL: Nu, după. KENT: E bine, șir. Bietul bolnav Lear e-n oraș; Și uneori, în cumpăt bun, și-aminte De
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
REGAN (Lui Edmund): Pune să bată toba: titlul meu e-al tău! ALBANY: Stai și motivu-ascultă. Edmund, te-arestez Pentru nalta trădare, si cu tine, Ast șarpe poleit. (Arătînd spre Goneril) Cît despre ce pretinzi, frumoasa sora, Refuz, în interesul soaței mele; Ea s-a legat în scris cu acest domn Și eu, ca soț, l-al tău anunț m-opun. De vrei un soț, iubește-mă pe mine, Doamna mea-i logodita. GONERIL: O, comedie! ALBANY: Gloucester, esti înarmat; să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e timp! ALBANY: Aleargă,-aleargă! Fugi! EDGAR: La cin', milord? Cine-are ordin? Dă-mi Semnul contracomenzii. EDMUND: Bine gîndit: ia spadă mea și dă-o La căpitan. ALBANY: Pe viața ta, grăbește! (Iese Edgar) EDMUND: Are porunca mea și-a soaței tale,--N celulă s-o sugrume pe Cordelia, Vina o dînd pe deznădejdea ei, Ca seama și-a făcut. ALBANY: Zeii păzeasc-o! Scoateți-l de-aici! (Edmund este scos). Enter Lear, with Cordelia în hîș arms [Gentleman, and others following
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]