1,004 matches
-
În faptul că, prin proba menținată sondăm mai puțin aspecte ce vizează unele fenomene de grup și mai mult calități, trăsături de personalitate care sunt necesare pentru realizarea În bune condiții a unei activități de grup. Sunt cercetate trăsături ca: sociabilitatea, egoismul, agresivitatea, popularitatea, pălacerea de a munci În grup, creativitatea, etc. adică trăsături care fiind prezente la unii membri ai grupului, dau acestuia o anumită coloratură. Dacă, de exemplu, numărul elevilor populari indicați este foarte mic, Înseamnă că și coeziunea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cu ascultarea muzicii și cu vizionarea emisiunilor televizate crește și el, francezii consacrând mai mult timp consumurilor audiovizuale decât muncii: 43 de ore pe săptămână, în medie, pentru persoanele care exercită o activitate profesională. În prezent, partea rezervată divertismentului și sociabilității reprezintă 30% din timpul cât o persoană de peste 15 ani este trează și depășește timpul afectat activităților casnice 3. Ceea ce se consumă din belșug sunt ficțiunile și jocurile 4, muzica și călătoriile. În 2001, fiecare telespectator francez a privit timp
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se știe, avertismentele cu privire la dezlănțuirea mercantilizării vieții nu lipsesc. Unii văd în asta un terorism înspăimântător, un totalitarism de un stil cu totul nou care depersonalizează și abrutizează lumea. Alții anunță sfârșitul apropiat al valorilor transcendente și al formelor de sociabilitate. Alții, în sfârșit, se alarmează la ideea că marfa ar putea duce la înăbușirea celor mai înălțătoare sentimente umane. Trebuie oare să le dăm dreptate? Viitorul societății de hiperconsum poate fi conceput și altfel decât ca un scenariu catastrofic? Consumul-lumetc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întelege, în aceste condiții, urgența cunoașterii tipului de ființe umane și de viață socială pe care îl modelează ceea ce unii numesc noul „totalitarism comercial”. Dacă procesul de transformare în marfă nu este oprit, nu există oare riscul imens să dispară sociabilitatea, încrederea socială, empatia, toate valorile și sentimentele care definesc umanitatea noastră? Ce se va întâmpla cu legăturile comunitare, cu relațiile bazate pe afecțiune, iubire și devotament în societățile care nu mai cunosc decât schimburile tarifare? Oare natura umană nu-i
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
stimă pentru propria persoană prin ceea ce realizezi nu încetează să se reafirme. Ordinea comercială și hedonistă n-a luat integral în grijă existența umană: n-am devenit consumatorii propriei noastre vieți. Raporturi de piață și sociabilitatetc "Raporturi de piață și sociabilitate" Dacă voința de autodepășire nu este în pericol, ce se poate spune despre raportul cu ceilalți, despre pasiunile și formele de sociabilitate? Încă din faza II, gânditorii critici au avansat ideea potrivit căreia consumul spectacular trebuie înțeles ca o „organizare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
existența umană: n-am devenit consumatorii propriei noastre vieți. Raporturi de piață și sociabilitatetc "Raporturi de piață și sociabilitate" Dacă voința de autodepășire nu este în pericol, ce se poate spune despre raportul cu ceilalți, despre pasiunile și formele de sociabilitate? Încă din faza II, gânditorii critici au avansat ideea potrivit căreia consumul spectacular trebuie înțeles ca o „organizare sistematică a precarității facultății de a întâlni pe cineva”, ca o „comunicare fără răspuns” care dă naștere unui „autism generalizat”21. Ordinea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întâlnirea directă, legătura colectivă. Este incontestabil că televiziunea, automobilul, timpul liber au contribuit la părăsirea unui întreg ansamblu de locuri de întâlnire cum ar fi micul restaurant de cartier, slujba religioasă, spălătoria publică. Dar asta înseamnă oare că gustul pentru sociabilitate și schimburi interumane a fost anihilat? Realitatea concretă nu confirmă această aserțiune. Timpul consacrat televizorului sau videoului a crescut, dar, în paralel, se constată o tendință de creștere - fie și ușoară - a frecventării muzeelor, teatrelor, circului, sălilor de expoziție sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cele personale: ele le completează, persoanele care utilizează frecvent serviciile Internet continuând să întrețină relații directe sau căutând să lărgească orizontul întâlnirilor reale. Să evităm clișeul declinului vieții sociale: pentru moment, nu există un real pericol privitor la înclinațiile spre sociabilitate, dezvoltarea virtualului și a universului mediatic având mai multe șanse să mărească importanța trăită a contactelor directe decât să le deprecieze. Dacă relațiile de vecinătate slăbesc, aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al unei „sociabilități
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sociabilitate, dezvoltarea virtualului și a universului mediatic având mai multe șanse să mărească importanța trăită a contactelor directe decât să le deprecieze. Dacă relațiile de vecinătate slăbesc, aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al unei „sociabilități lărgite” mai selective, mai efemere, mai emoționale, altfel spus, în ton cu etosul hiperconsumativ. Anihilarea valorilor?tc "Anihilarea valorilor ?" Consumul-lume abolește oare încrederea socială, altruismul și empatia? Nu există nicio îndoială că în societățile noastre vedem răspândindu-se o largă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în marginea „vieții adevărate”. Dacă în sondaje majoritatea oamenilor se declară fericiți, la intervale mai mult sau mai puțin regulate toți se arată neliniștiți, morocănoși, nemulțumiți de viața privată sau de cea profesională. Civilizația care bate la ușă nu abolește sociabilitatea umană, ea nimicește împăcarea cu sine și pacea cu lumea, totul petrecându-se ca și cum insatisfacțiile privind propria persoană ar progresa proporțional cu satisfacțiile aduse de piață. Un pas înainte, un pas înapoi: bucuria, plăcerea de a trăi întârzie la întâlnirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumericus 110 Consumul-lume 111 Consumul fără limite 111 Spiritualitatea consumeristă 112 Hiperconsumatorul la ora eticii 115 Consumerismul fără frontiere 116 Consumul reflexiv 117 De la vitrină la conștiință 119 Hiperconsumul ca destin 120 Despre limitele comercializării 122 Raporturi de piață și sociabilitate 124 Anihilarea valorilor? 126 Sentimentalizarea lumii 127 Frivolitate și fragilitate 128 Partea a II-a Plăceri private, fericire rănită 7. Penia: plăceri materiale, insatisfacție existențială 136 Despre decepție 137 Consum și decepție 139 Noii vectori ai decepției 143 Viață profesională
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
bine articulate este o condiție fundamentală a eficienței guvernării democratice. Acolo unde indivizii sunt atomizați și unde nu există spirit de asociere, șansele funcționării mecanismelor democratice și cele ale bunăstării colective sunt slabe. Asociațiile voluntare, ca forme de manifestare a sociabilității, au stârnit de multă vreme interesul sociologilor. Alexis de Tocqueville, de pildă, a fost extrem de interesat de descrierea și de înțelegerea fenomenului asociaționist american. Americanii - spunea el - au o mare ușurință în a se asocia. Asociațiile reprezintă o forță socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Reti sociali e comunicative”, în Reti. L’analisi di network nelle scienze sociali a cura di Fortunata Piselli, Roma: Donizelli Editore, VII-LXXII. Putnam, Robert D. (2001). Cum funcționează democrația. Tradițiile civice ale Italiei moderne, Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării, Iași: Editura Polirom. Stahl, Henri H. (1981). Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, București: Editura Minerva. Tocqueville, Alexis de (1992). Despre democrație în America, vol. I, București: Editura Humanitas. Wellman, Barry, Berkowitz, S.D. (ed.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
organizare a materialelor de studiat. Una dintre strategiile cele mai importante este cea a colaborării cu alți colegi. Pentru mulți studenți, cooperarea constituie o strategie de adaptare atât în plan emoțional (grupul, relațiile interpersonale securizează afectiv, răspund trebuințelor de afiliere, sociabilitate, recunoaștere, stimă), în plan cognitiv (schimbul de informații, cunoștințe, materiale are avantajul că se asociază cu economisirea de efort, resurse și, mai ales, facilitează reușita performanțială), cât și în plan comportamental (prin susținerea deprinderilor de relaționare, comunicare, întrajutorare). Așadar, colaborarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tehnice care sporesc incomprehensiunea limbajului medical”. 3. Criminologia, ca ramură a științei dreptului, își propune clarificarea, din punct de vedere social, a fenomenului criminalității, a delicvenței juvenile etc., care au la bază un defect de socializare din partea individului. Explicarea genezei sociabilității constituie, de altfel, unul din obiectivele principale ale mai multor discipline psihologice: psihologia copilului, psihologia socială, psihologia judiciară etc. Cercetările criminologice au evidențiat faptul că fenomenul infracțional în rândul minorilor are multiple ți variate cauze, unele comune cu ale criminalității
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de inferioritate „normale”, care fie că n-au putut fi compensate, fie că au fost fixate, ca urmare a unor eșecuri repetate suferite într-un „context de solitudine socială sau de respingere socială”. Trebuie arătat că pentru A Adler, „sentimentul sociabilității” reprezintă partea cea mai importantă a structurii personalității, resortul socializării, al vieții morale și a înfrângerii tendinței spre putere. Altfel spus, pentru A. Adler, întreaga gamă de sentimente pe care o trăiește omul (cum ar fi, de exemplu, sentimentele de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
secundare”. Tiberiu Bogdan dă un exemplu revelator, în acest sens: „Dacă suntem crescuți în tandrețe și iubire grijulie, vom învăța că asocierea cu alți oameni este o sursă de satisfacție, și în cazul unei educabilități optime vom merge pe linia sociabilității. Dacă însă creșterea în condiții de brutalitate și violență, vom reacționa cu precădere brutal și violent, motivul acestui comportament fiind reacția învățată în mediul de origine”. De obicei, comportamentul uman nu este determinat de un singur motiv, ci de o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se asigura o dună dezvoltare a funcțiilor cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive, și o lărgire treptată a cadrului social necesar formării sociabilității copilului și disponibilității de a ajuta, la nevoie, pe alții. Dezvoltarea creativității gândirii, a spiritului de ordine, a independenței în luarea hotărârilor, reprezintă factori psihologici hotărâtori pentru efectuarea unei activități sistematice și pentru exercitarea și coordonarea propriilor posibilități și capacități
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a sistemului psihic. În vederea sporirii eficienței psihologice a măsurilor psihopedagogice de restructurare și dezvoltare a personalității elevilor care trăiesc un puternic sentiment de frustrație, se impune îmbinarea optimă a condițiilor de „autoritate” și de „libertate”. Dacă „libertatea” formează premisa dezvoltării sociabilității, a sentimentului colaborării și încrederii în relațiile sociale, „autoritatea” este cerută, în schimb, de acele cazuri de insuficientă capacitate de autostăpânire, autoorganizare și autodeterminare în viață, de lipsa spiritului de răspundere personală. Îmbinarea armonioasă a condițiilor de autoritate și de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că teatrul, fenomen viu, poate clătina printr-un spectacol interdicțiile și poate face abstracție de cele mai elementare măsuri de precauție. Teatrul reușește să formeze, potrivit termenului sociologic folosit de Durkheim, „comunități efervescente”. Comunități explozive capabile să producă o puternică sociabilitate, care comportă riscuri de contaminare de netăgăduit. Serviciile de informații nu-și slăbesc atenția și supraveghează constant un public din rândul căruia unii spectatori lasă deoparte orice prudență, nesocotesc constrângerile și se demască fără să le pese de urmări. Poliția
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
3. Aptitudini intelectuale generale Este de dorit și esențial un nivel de dezvoltare intelectuală generală peste medie. 4. Aptitudini speciale Facilități de exprimare scrisă și orală; Capacitate de redactare În scris a rapoartelor; Gândire practică; Capacitate de integrare socială mare, sociabilitate; Spirit analitic; Capacitate de sinteză superioară; Creativitate și originalitate În rezolvarea de probleme practice de natură economică și bancară; Calități artistice - utile În publicitate. 5. Interese Interese intelectuale multilaterale; Interese practice În domeniul artistic; Interese practice care vizează sfera cunoașterii
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
reflectă totodată o viziune asupra lumii (vezi Capitolul III, „Stiluri culturale de comunicare.”). Diferențe de natură paraverbală în folosirea limbii. Viteza cu care vorbesc indivizii este determinată de trăsături fizice și de personalitate, de gradul de deschidere comunicativă și de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
însă, ea continuă să se „stabilizeze”, devine din ce in ce mai consistentă, iar comportamentul din ce in ce mai predictibil. Personalitatea este de obicei evaluată prin prisma comportamentului în diferite circumstanțe, motiv pentru care, în termeni de marketing, individul este schematizat în funcție de trăsături: încredere în sine, dominantă, sociabilitate, autonomie, autoapărare, adaptabilitate, agresivitate, realizare, respect, creativitate. Personalitatea fiecărui individ privit în calitate de consumator influențează la rândul ei comportamentul de cumpărare. Personalitatea este utilă în analiza comportamentului consumatorului, în special atunci când este vorba de alegerea unui produs sau a unei anumite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
înconjurător; mizerie; moare; mondial; prea multă; mulți oameni; o mulțime; natura; nebunie; necăjită; nepăsătoare; neștiutoare; New-York; nuntă; oamenii; oboseală; oportunități; pace; paralelă; pădure; pămîntul; peisaj cosmic; piață; planetar; plantă; plimbare; populat; prieten; prietenie; priviri; probleme; public; putere; răsfrînt; riscant; siguranță; sociabilitate; soră; spirituală; străină; străinătate; șansă; șatră; teatru; terestru; teritoriu; tot; totul; toți; trai; trăi; tristă; țara; țicnită; unire; varietate; văzduh; veselă; veselie; veșnică; viitor; vis; vrea; vrednică; zarvă (1); 786/217/68/149/0 lumină: soare(127); bec(70); întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
omenesc; omenire; omenos; orb; de orfan; orfani; pace; pacoste; palat; pantofi; îmi pare rău; pasiune; părere de rău; părintească; permisie; pîine; plînge; plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet mare; supărat; susținere; tăcere; timidă; de tine; toleranță; tortură; trebuie; trist; umanitate; umil; vagabond; veghe; virtute; zgîrcit (1); 752/269/92/177/0 minciună: adevăr (92); neadevăr (34); răutate (26); trădare (24
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]