727 matches
-
președinte democrat. Conform statutului PD, fiecare dintre candidaturile pentru funcția de președinte al PD trebuia asociată unei moțiuni politice, care, odată votată, devenea programul politic al partidului, cu precizarea că moțiunile politice nu puteau fi formulate în afara ariei ideologice a social-democrației. Totuși, în pregătirea Convenției PD, această regulă statutară a fost schimbată. În reuniunea sa din 7 mai, Consiliul Național de Coordonare (CNC) al PD a decis, cu un singur vot împotrivă, modificarea statutului PD în sensul eliminării restricției ca moțiunile
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ale orașului. În toamna lui 1944, se reconstituie comunitățile, ce Își aleg conducerile după deja amintitul principiu „al cheii”. La propunerea Partidului Social-Democrat, rabinul Dr. M. xe "Rosen"Rosen - ce era În relații apropiate cu doctorul Leon Ghelerter, veteran al social-democrației din România - este nuxe "Antonescu"mit președinte al Secției de Cult a Comunității xe "București"București. Fără a fi o poziție foarte importantă, conducerea Secției de Cult i-a dat rabinului posibilitatea să se impună și În teren, unde să
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Înlocuitor al acestuia. Puterea a văzut În tânărul și energicul rabin xe "Rosen"Rosen un excelent tovarăș de drum. Trecutul său de internat În lagărele politice, alături de conducătorii comuniști, o anume simpatie a sa de stânga, materializată În relațiile cu social-democrații, erau tot atâtea garanții pentru regim că xe "Rosen"Rosen va deveni colaboratorul ideal. De asemenea, și până În 1948, el participase la activitățile C.D.E., Încă de la constituirea acestuia. Nu trebuie uitat că slujitorii clerului, indiferent de religie, erau atrași În
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Moscova. Contextul politic din 1948 era legat de o Înăsprire generală a politicii Partidului Comunist Român, În toate sectoarele. E vorba de Încheierea politicii alianțelor cu forțe „burghezo-democratice”; se Încheia perioada „tovarășilor de drum”. Chiar și aliații din cadrul „sectorului muncitoresc”, social-democrații, aveau să dispară printr-o falsă unificare, În fapt, o asimilare forțată, ce a avut loc În februarie 1948. În sectorul evreiesc, ținta principală erau suprimarea mișcării sioniste, dar și oprirea activităților unor organizații internaționale evreiești, și În special a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Punga"Punga, cunoscut ca... „șeful organizației locale a Partidului Social-Democrat Independent - Titel xe "Petrescu"Petrescu”1. Raportul atrăgea În același timp atenția asupra unor legături speciale Între Partidul Social-Democrat Independent și evrei. Este cert că Între organizațiile socialiste și social-democrație a existat o anumită colaborare În acei ani. Încă În decembrie 1944, la o consfătuire cu secretarii regionali ai Partidului Comunist, se manifestă Îngrijorare față de Încercarea P.S.D. de a forma un partid socialist evreiesc, la xe "Timișoara"Timișoara, tendință ce
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
general european, ce s-a manifestat atât În Occident, cât și În Est. În general, dreapta a fost izvorul principal al antisemitismului, ceea ce i-a făcut pe acei evrei ce intrau În politică să se orienteze mai cu seamă spre social-democrație. În România, ideile socialiste au avut un avans special În lumea evreiască, chiar dacă această mișcare nu a fost Întotdeauna receptivă la problemele specifice evreiești. Apropierea de comunism se grefează pe această permanentă orientare sprestânga. În explicarea acestei realități complexe este
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
3.6.2.3. Rata mortalității infantile 3.6.3. Viața sănătoasă 3.7. Ordinea publică 3.7.1. Rata criminalității 3.7.2. Rata criminalității juvenile 3.7.3. Rata infracționalității BIBLIOGRAFIE 1 Giddens, Anthony, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001. Pop, Luana Miruna (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, 2002. Victor Badea, Laurențiu Mitrofan, Dimensiuni ale excluderii sociale, Editura Sper, București, 2004. Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, România
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea" (Selznick 2002: 4). Principalele tradiții religioase sunt puternic comunitare prin aceea că solicită conformitate față de legea divină. Mișcările naziste și comuniste precum și mai moderatele doctrine ale socialismului, social-democrației și gândirii sociale creștineă, pot fi de asemenea numite comunitariste. Au existat comunitariști de stânga și de dreapta anarhiști, socialiști, liberali și conservatori. Unele dintre aceste doctrine și regimurile cărora le-au dat naștere au aruncat o lumină nefavorabilă asupra
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Gherea au interacționat, această interacțiune fiind, poate, cu at(t mai puternică cu c(t se situau din punct de vedere ideologic pe poziții opuse. Astfel, (n timp ce Gherea este unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai socialismului (social-democrației), Maiorescu considera comunismul ș( socialismul drept "utopii", fără a uita să sublinieze necesitatea unei atitudini tolerante față de acestea. Este de remarcat (n acest sens ș( faptul că, "Cu excepția lui Titu Maiorescu, toți ceilalți contemporani l'au numit "evreu", "(nstrăinat" ..." (Aderca
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Kautzky" (Aderca, 1947: 35). De altfel, (n 1894, Gherea (( scria lui Kautsky: "...eu s(nt primul pionier al socialismului (n Rom(nia ș( am contribuit ca mișcarea rom(nească, care s-a rătăcit pe căi anarhiste, să fie readusă la social-democrație ș(, (n general, am participat din plin la mișcarea din Rom(nia" (C. Dobrogeanu-Gherea, Corespondență, Ed. Minerva, 1972, apud. Ornea, 1982: 235). Totuși, deși mișcarea socialistă rom(nească (( datorează enorm lui Gherea, aceasta exista (nainte de venirea sa (n arealul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
științifice ale lui Marx s(nt pentru noi cel mai mare (ndemn; dar cercetările acestea, noi, socialiștii, trebuie să le facem pe baza iarăși a metodei ș( a cercetărilor lui Marx" (C. Dobrogeanu-Gherea, Prefață la lucrarea lui Karl Kautsky, Bazele social-democrației. București, 1911, p.XIX-XX). Chiar dacă metoda trebuia să fie aceeași ca cea utilizată (n țările occidentale, principiile generale de asemenea, rezultatele cercetării nu puteau fi aceleași datorită diferenței obiectului studiat. Astfel, dacă (n societățile industriale occidentale soluția este societatea socialistă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la Paul al VI-lea). Creștin-democrația a avut o contribuție deosebită și în unificarea continentului, având rolul de motor al construcției europene la sfârșitul anilor `40 și în anii `50. Desigur, nu a existat un monopol asupra acestei idei, și social-democrații aducându-și aportul, după cum nici nu a fost un consimțământ unanim în cadrul catolicilor în privința Europei, cum s-a văzut și la dezbaterile eșuate pentru o apărare comună (CED 1954). Însă nu poate fi negat rolul major al lui Adenauer, Schuman
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
considerație a contradicțiilor naturale ale unui curent politic care se situează în centru, căutînd o a treia cale între colectivism și capitalism. Aici se situează problema identității democrației creștine problema tuturor centrismelor împărțită între reformismul social care o apropie de social-democrație și neîncrederea față de etatism care o apropie de liberali. Definiția propusă de Michael Patrick Fogarty într-o lucrare apărută în urmă cu aproape 50 de ani este mai satisfăcătoare: "O mișcare a laicilor care sînt interesați, pe propria lor răspundere
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a-l transforma într-un partid creștin-național superior diferențelor confesionale s-a sfîrșit brusc. Încercările de a plasa la stînga acest partid care continua să aducă 76% din voturile catolicilor nu au izbutit: Heinrich Mertens, care propunea aderarea catolicilor la social-democrație și a creat Bund Katholisher Sozialisten în 1926, a rămas izolat, ca și Vitus Heller, fondatorul în 1920 al unui partid creștin social în Bavaria (extins în 1926 în întreaga țară), și care avea un program de naționalizări și de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștină despre Stat și la tradiția sa de partid constituțional"19. Acest republican apăra instituțiile împotriva extremei drepte, pentru el adevăratul dușman. Preocupat de unitatea germanilor, el căuta să evite ruptura cu proletariatul, vizînd să frîneze trecerea electoratului popular spre social-democrație. El a găsit sprijin în Rhein-Mainischer Volkszeitung, ziarul condus de Friedrich Dessauer, în grupul de la Frankfurt al intelectualilor catolici, printre care Ernst Michel, Karl Neundörfer, Theodor Steinbüchel, în teologul iezuit Friedrich Muckermann. O puternică politică socială a fost instaurată în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
instituțională. Este cunoscut conflictul puternic din 1922 dintre cardinalul von Faulhaber, arhiepiscop de München, care s-a pronunțat public în favoarea reinstaurării monarhiei, și Adenauer. Zentrum-ul acționa în interiorul instituțiilor și, cu destul curaj, a preluat responsabilitățile care-i reveneau, asumîndu-și împreună cu social-democrații moștenirea unei înfrîngeri de care alții erau responsabili. Rezultatele electorale (19,7% din voturi în 1919, 15% în iulie 1932) susținute de introducerea votului proporțional și a votului feminin, în cadrul unui Stat cu structură federală, i-au permis să devină
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catolici, 50% protestanți). Fiind un partid de masă, CDU/CSU ocupa toată zona de la centru la dreapta, nelăsînd nici o șansă unei tentative efemere de refacere a Zentrum-ului de către Karl Spiecker, care visa la un partid care să unească creștin-democrații și social-democrații într-un fel de sinteză laburistă. Programele au fost reechilibrate spre opțiuni mai moderate, aspectele foarte îndrăznețe fiind abandonate, așa după cum o arată trecerea de la programul de la Ahlen la principiile de la Düsseldorf și la politica lui Erhard din Soziale Marktwirtschaft
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
caracterizat de dubla sa natură ("doppiezza"), revoluționar în teorie, moderat în practică, deși îndeplinea condițiile pentru a-și exercita puterea, nu putea să ajungă la ea. Bucuriile și necazurile democrației creștine italiene provin, cel puțin în parte, din absența unei social-democrații puternice. Alternanței imposibile i se preferau formule fine și alambicate, cum ar fi "compromisul istoric" lansat de Enrico Berlinguer în 1973 și reluat de Aldo Moro. Amîndoi căutau o etică socială comună fondată pe un anticapitalism rezonabil și pe apărarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
național, altele, din contra, fiind puțin reprezentative; partide separate de religie, altele cu o bază teologică foarte puternică; partide integrate în sistemul politic bipolar sau multipolar ce implică alianțe, iar pe acest plan, opțiunile sînt foarte deschise: fiindcă coalițiile cu social-democrații sînt frecvente, PPE manifestă o mare deschidere față de conservatori, așa cum o demonstrează și adeziunile Partidului Popular Spaniol și ale Nea Demokratia, care inițial au aderat la Uniunea Democratică Europeană care grupa partidele conservatoare. Deschiderea grupului PPE din parlamentul european față de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unui astfel de partid. Fără îndoială, aceasta trebuie căutată în Europa. "Noi dorim unificarea Europei", proclama Programul din 1976. Tocmai în numele acestei mistici PPE caută să constituie împreună cu liberalii un pol puternic fără să excludă, la Strasbourg, înțelegerile strategice cu social-democrații. PPE, care acceptă diferite tipuri de alianțe și de strategii politice, nu cade la învoială cu privire la Europa. Centro Democratico Social în Portugalia a avut de plătit pentru că s-a opus tratatului de la Maastricht. Salvarea democrației creștine în Est În 1950
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
trei cazuri principale în funcție de contextul politic în care se inserează partidele examinate. Distingem partide puternice, care acționează într-un sistem dominat de două partide: CDU-ul și ÖVP-ul din Austria fac parte din această categorie. În opoziție permanentă față de social-democrație, acestea tind să se focalizeze pe această luptă, să funcționeze ca o adunare a moderaților și să transfere la nivel european preocuparea și strategia lor. Cel de-al doilea caz este oferit de partidele de asemeni puternice dar care acționează
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sistem cu două partide și jumătate pentru că așa zisa jumătate de partid, adică Partidul Liberal, este extrem de importantă și merită, deci, să fie luat în considerație în formarea guvernelor: atît de importantă, încît a realizat, între 1969-1982, aliindu-se cu social-democrații, singura perioadă de alternanță experimentată în sistemul politic german. Dimpotrivă, sistemul de partide britanic, în care liberalii sînt mult mai puternici decît liberalii germani, avînd un procent mult mai mare, nu este nici un sistem multipartidist limitat, nici cu două partide
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mod special de social-democrați pentru a întări coaliția de guvernare; a doua oară, în octombrie 1982, a dus la o adevărată schimbare de majoritate, cu mutarea fără traumă, legitimată imediat de către alegători în martie 1983, a liberalilor din coaliția cu social-democrații în cea cu creștin-democrații. În Spania, votul de neîncredere constructiv a fost utilizat tot de două ori în 1980 de socialistul Felipe Gonzales împotriva primului ministru centrist Adolfo Suarez și în 1987 de liderul dreptei Antonio Hernandez Mancha împotriva primului
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cercurilor de studii și partidelor marxiste) de societățile secrete republicane sau de carbonarii din Europa era insistența asupra organelor de presă. Lenin se definea ca publicist ("Noi toți, teoreticienii, sau, aș prefera să spun în ceea ce mă privește, publiciști ai social-democrației...", Două tactici, 1905) în felul lui Cernîșevski și Herzen, care s-a expatriat la Londra pentru a căuta caractere chirilice, de negăsit în Rusia. În opoziție cu era brejneviană, mai bine organizată și deci mai puțin sîngeroasă decît autocrația țaristă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a vechiului Burgtheater, Viena Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA Erol Kulahci Natura și politica partidelor europene Social-democrația și criza șomajului Traducere de Irinel Antoniu Prefață de Simion Costea INSTITUTUL EUROPEAN 2006 PREFAȚĂ În procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, necesara afiliere a partidelor noastre la federațiile internaționale și europene de partide, apoi primirea lor în grupurile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]