707 matches
-
în locuri de predilecție sau umbla fără rost, căutând să fie prins de către cunoscuți. În alte cazuri copilul (10-12 ani) fuge pentru a părăsi un loc detestat sau temut. Fuga copilului mai mare se poate înscrie uneori într-un comportament socializat în cadrul unui grup (fuge pentru a merge la prieteni, fuge pentru a merge la plimbare). Tipuri de fugă: a) fuga de la scoală se întâmplă atunci când: * Copilul nu face față cerințelor școlii (nivelul intelectual al copilului nu se ridică la pretențiile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de vitală pentru menținerea sistemului, încât face parte din definiția trăsăturilor esențiale ale acestuia" (Kapstein și Mastanduno, 1999, pp. 15-16). În esență, Deudney și Ikenberry privesc hegemonia americană ca o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru ca statele să fie socializate într-o ordine internațională liberală (Ikenberry și Kupchan, 1990). În consecință, sistemul internațional imaginat de autori rămâne asimetric într-un grad ridicat, SUA preluând o parte disproporționată din drepturile și responsabilitățile menținerii ordinii internaționale. Prin urmare, în practică autorii cedează
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comportamentul internațional. În schimb, el poate fi interpretat ca bazându-se pe o logică a selecției, în care unitățile ce nu reacționează la imperativele balanței de putere sunt pedepsite sau eliminate din rândul actorilor semnificativi. Potrivit acestei descrieri, procesele competitive socializează unitățile în sensul adoptării unei identități egoiste, iar apoi asigură reproducerea ei în timp. A doua etapă a argumentului este reinterpretarea descrierii convenționale și reducționiste a teoriei liberale prin prisma intuițiilor constructiviste asupra socializării. Apariția unei școli constructiviste în anii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pe Waltz să evidențieze importanța "pătrunzătoare" a competiției și a socializării. Socializarea este un proces de emulație, iar competiția un proces de eliminare. Statele întâlnesc stimulente structurale puternice pentru a imita rezultatele celor mai de succes actori și a se "socializa" în sistemul internațional. Dacă nu reușesc, competiția le va elimina. Aceasta are consecințe interne și externe pentru state. Pe plan intern, ele vor adopta organizări echivalente. Pe plan extern, statele vor adopta repertorii de comportament similare sub aspect structural. Competiția
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de lungă durată, statele liberale vor tinde să depășească performanțele statelor non-liberale. În mod similar, în contextul unui mediu anarhic, atributul distinctiv al statelor liberale de a fi de încredere creează o umbră pe termen lung asupra viitorului, care le socializează în mod neintenționat în pacea democratică (Huntley, 1996, pp. 57-58). Această umbră trebuie să fie clar distinsă de cea despre care discută instituționaliștii, întrucât ea apare ca urmare a identității colective adoptate de statele liberale, și nu a interacțiunii dintre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ale socializării, acest fapt reflectă lipsa de unitate și incoerența procesului de formulare a politicii externe și incertitudinea generată și nu indică o schimbare cognitivă fundamentală (Gill, 2001; Lampton, 2001; Johnston, 2003). Wang concluzionează că afirmației potrivit căreia China se socializează în sensul normelor instituțiilor multilaterale prin politicile sale de implicare îi lipsește plauzibilitatea. Normele reprezentate de aceste instituții "sunt departe de a fi internalizate ... și în nici un caz nu vor fi luate ca atare" de elitele chineze (Wang, 2000, p.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Discursul despre decadență pornește de la o presupusă insuficiență parentală, iar dominanta constă în acuzarea părinților și a lipsei de repere, cum tinde s-o impună un joc de cuvinte pseudo-savant*. Noua familie, marcată de hedonismul consumerist, ar fi incapabilă să socializeze din pricina unor dificultăți psihologice și sociale de interiorizare a legii, când principiul plăcerii nu se lovește suficient de principiul realității. Împotriva moștenirii "Secolului Luminilor", apatia elevilor postmoderni (Finkelkraut, 1987). Din această critică se nasc frecvente nostalgii după "morala" republicană. Este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puterii între ele. De aceea, "teoria balanței puterii pretinde a explica rezultatele acțiunilor statului, în anumite condiții date" (Waltz 1979: 118). Cu toate acestea, la nivelul statului, aceste teorii așteaptă anumite acțiuni ale statului: statele vor concura și se vor socializa după scheme de acțiune similare, imitîndu-le pe cele care au avut cel mai mult succes: "Într-o arie dată și într-un anumit număr de ani, ar trebui să vedem cum puterea militară a statelor sau grupurilor de state mai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi văzută ca o continuă încercare, mereu eșuată, de a transpune principiile societății internaționale europene în noul context al secolului al XX-lea. Această transpunere a viziunii asupra lumii caracterizată de scepticism și materialismul puterii în cadrul căreia diplomații europeni erau socializați, comportă două aspecte mai importante. În primul rînd, teoreticienii realiști doreau să îngrădească acele concepții idealiste practice ale politicii internaționale care predominaseră în perioada interbelică, dar s-au menținut și mai tîrziu, mai ales în Statele Unite, care preluaseră statutul de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
gest este destinat exprimării unui salut. Dacă în cealaltă cultură nu ar exista deloc conceptul de salut, traducerea ar fi și mai complicată. Astfel de interpretări se aplică în egală măsură acțiunii inițial ininteligibile, cît și acțiunii greșit înțelese. Persoanele socializate în societăți în care sărutul pe obraji este destinat doar salutului pentru rudele foarte apropiate, vor înțelege greșit semnificația aceluiași gest, produs într-o societate în care astfel de reguli nu există. Vor înțelege probabil că este vorba de un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mass-media la spectator sau ascultător. Încercările de emisiuni care se doresc să fie interactive sunt un paleativ față de comunicarea autentică. 5.2.1. Procesele prin care acționează agenții socializării Cum agenții socializării formează gândirea și comportamentul celor pe care îi socializează? Cercetătorii sociali s-au concentrat asupra câtorva procese principale: expunerea selectivă, modelarea, recompensele și pedepsele, identificarea. Le vom trata pe fiecare. Expunerea selectivă. Una din modalitățile prin care agenții socializării influențează atitudinile și comportamentele este expunerea selectivă. Copiii sunt expuși
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale organizației și cu obiectivele și scopurile liderilor organizaționali produce cultura organizațională. Această cultură este unică pentru fiecare organizație și nu poate fi înțeleasă numai prin examinarea structurii formale a organizației. Ca în orice cultură, membrii noi trebuie să fie socializați în cultură organizațională și angajații care nu devin socializați corespunzător de obicei trăiesc momente dificile până reușesc să facă acest lucru. Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL Să gândim cuvântul devianță. Ce fel de comportament sugerează? Mulți oameni ar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produce cultura organizațională. Această cultură este unică pentru fiecare organizație și nu poate fi înțeleasă numai prin examinarea structurii formale a organizației. Ca în orice cultură, membrii noi trebuie să fie socializați în cultură organizațională și angajații care nu devin socializați corespunzător de obicei trăiesc momente dificile până reușesc să facă acest lucru. Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL Să gândim cuvântul devianță. Ce fel de comportament sugerează? Mulți oameni ar răspunde că au în vedere prostituția, consumul de droguri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socioeconomic ca să descrie poziția socială a unei persoane bazată pe toate cele trei dimensiuni ale sistemului stratificării. Statusul socioeconomic este unul dintre factorii cei mai importanți care formează viețile noastre. Să luăm în considerare de ce cineva urmează o facultate, se socializează în cadrul unui grup de prieteni mai mult decât cu un altul, citește anumite ziare și publicații sau se bucură în timpul liber de anumite activități sportive și distractive. Ei bine, deși mulți alți factori influențează astfel de comportamente, statusul socioeconomic este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
patriotismului, consensului și a respectului pentru sistemul social în care trăiesc. În general, școlile învață copiii să fie mândri de societatea lor și să o vadă pozitiv mai mult decât critic. Realitatea este că fiecare societate modernă folosește educația să socializeze copiii pentru a crede în cultura acesteia. Valorile și tradițiile învățate în școli, care se convertesc în atitudini și comportamente, alcătuiesc un curriculum ascuns al sistemului educațional. Sociologii de toate orientările teoretice sunt de acord că în afară de formarea de deprinderi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și tinerii învață ceva pe care în mod sigur nu l-au aflat în familii: birocrația care operează independent de nevoile și dorințele indivizilor. În acest sens, Talcott Parsons argumentează că de natura birocratică a școlii beneficiază societățile moderne deoarece socializează copiii într-un mod impersonal pentru lumea competitivă a adulților tocmai datorită relațiilor din grupurile secundare în care aceștia sunt cuprinși. În școli, copiii învață ceva care în mod normal nu învață în familiile lor: planificările birocrațiilor care operează independent
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inculca copiilor valori ca independența în gândire și realizarea obligaților școlare, spre deosebire de familiile muncitorești și cele sărace care accentuează pe obediență și conformare. Aceste diferențe se bazează pe situația diferită a pozițiilor sociale ale celor două grupuri. În general, părinții socializează copiii lor în modalități care reflectă propria lor experiență de autonomie sau conformare în profesie. Ca rezultat, elevii și studenți care aparțin clasei de mijloc și celei de sus li se inculcă valorile necesare pentru ocupații manageriale sau înalt profesionalizate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că atunci când femeile realizează că ele pot să alegă, cel mai adesea aleg să aibă copii mai puțini decât ar putea avea altminteri. Însă, dacă oamenii doresc copii, aceștia îi vor avea și totodată îi vor crește și îi vor socializa într-un set particular al valorilor culturale. În unele țări unde serviciile de planificare familială sunt eficiente și condițiile sociale și economice propice, așa cum sunt China, Coreea de Sud și Costa Rica, a scăzut rata natalității. În alte multe țări, cum sînt Kenya
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bârfească, să defăimeze ori chiar să ucidă când acest lucru corespunde scopurilor pe care le urmăresc. Deoarece aceștia nu au acceptat niciodată normele sociale ca prioritare, comportamentul lor deviant nu le produce vinovăție sau rușine, așa cum se întâmplă cu persoanele socializate corespunzător. Psihologii folosesc termenul general dezordinea caracterului ca să se refere la varietatea manifestărilor care acompaniază eșecul dezvoltării conștiinței normelor sociale. Oamenii cu astfel de dezordini sunt adesea implicați în problemele sociale. Aceștia pot căuta putere, bogăție și măreție, după cum ei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de motivație (modele motivaționale de genul modelului lui A. Maslow sunt, de mult, părăsite). Oamenii Își construiesc sistemul lor motivațional pe baza educației lor (În raport cu care educația religioasă joacă un rol important), a tradiției, a sistemului În care au fost socializați, a etniei etc. Există tipuri socioculturale motivaționale foarte diverse, definind tipuri de civilizații deosebite, etape istorice particulare (de exemplu, trecerea de la sistemele motivaționale tayloriste spre cele noi, centrate pe om). Orice economie se generează, astfel, pe baza unei filosofii despre
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și râd toți de tine ca de o mazetă. Lache Nu vreau să vă pierdeți vremea cu o introducere despre rostul jocurilor în societate, despre alienarea noastră, care ne jucăm singuri la PC, față de strămoșii care se jucau în grup socializându-se. Vreau să ajung mai repede la țintă: jocurile din societatea românească așa cum le zugrăvește literatura. Lumea interbelică de la noi, ca și secolul XIX, au fost foarte ludice, Bucureștiul excela, dar cazinourile din Constanța, capodoperă Art Nouveau, din Sinaia și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
privi în ochi sau a deturna privirea, iată cîteva exemple de comportamente proxemice perfect acceptabile într-o cultură, dar tabu în alta" (E.T.Hall, 1981:207). O regulă universală într-o cultură poate reprezenta o interdicție în alta (americanii sînt socializați să-și privească interlocutorii cînd li se adresează, chinezii sînt educați să nu-i privească ), după cum un tabu într-o cultură nu numai că nu poate fi acceptat, dar nici măcar conceptualizat într-o altă comunitate (interdicția de a pătrunde pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un rol de socializare pasivă Într-o perioadă În care se manifestă noncomformismul care vizează acte de independență. Peer grup-ul este important În adolescență și În tinerețe, când se formează eul propriu. c) Școală, care este o instituție care socializează nu numai prin curricula școlară, ci și prin alte aspecte aparent ascunse. În cadrul instituțiilor școlare se promovează nu numai valori și atitudini, ci și modul cum elevii Își Însușesc informațiile, se formează trăsături de caracter cum ar fi: cinstea, disciplina
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
astăzi cazul în marea majoritate a țărilor civilizate (Franța, cu 1,8, se plasează încă bine printre țările europene). Atunci se produc numeroase dezechilibre, foarte greu de corectat. Orice societate cere, pentru o bună funcționare, ca membrii ei să fie socializați conform normelor, comportamentelor, cunoștințelor care predomină în sânul ei. Primul mediu în care această socializare se împlinește este familia. Dacă familia nu inculcă anumite valori, ca respectul față de persoane, față de bunurile acestora, de integritatea lor fizică, crește riscul ca delincvența
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
procesului de predare-Învațare. Trebuie să recunoaștem că elevii din aceste localități mici și de cele mai multe ori izolate vin la școală cu un nivel cultural scăzut, stăpânesc puține cuvinte,de aceea comunica, de obicei, cu dificultate, nu au formate deprinderi elementare, socializează mai greu, sunt timizi, lipsiți de inițiative, necomunicativi. Din aceste considerente sarcina educării și formării acestor copii revine școlii. Una din preocupările mele de cadru didactic a fost tratarea diferențiată a elevilor, Încercând să-mi Însușesc noțiuni psihopedagogice pentru cunoașterea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]