1,210 matches
-
care Eugen Lovinescu a propus termenul sincronism, vrând să sugereze că acest sistem este, totodată, expresia unui spirit al veacului, ce se difuzează în lume după modelul valurilor de imitație masivă în albia cărora se propagă modelul occidental ca model societal universal și civilizație planetară unică. La acest sistem de gândire, atît de bine codificat sub forma teoriilor modernizării, cum s-a precizat, s-au ivit reacții în țările întârziate într-o direcție teoretică nouă, insurgentă față de modelul sincronist de gândire
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la bun început, ca scop principal dezvoltarea (la toate nivelurile societalului) a conștiinței condiției schimbate a omului pe planetă, condiție indusă de rapida deteriorare a fundamentelor societății moderne. Astfel, Clubul și-a propus de la bun început să se constituie și să acționeze ca o instanță independentă, globală, neoficială, de studiu al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a propus de la bun început să intre în dialog direct cu factorii de decizie efectivi și cu publicul larg, mai recent recurgând și la mijloacele de comunicare în masă cu scopul de a răspândi la nivelurile cele mai ample ale societalului conștiința problemelor globale grave, face ca acesta să fie o instanță singulară în contextul centrelor de reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Janeiro, iar regele Spaniei i-a invitat pe autori la o discuție personală. La lansarea de la Salzburg a participat președintele Austriei și membri ai guvernului austriac, împreună cu personalități universitare din numeroase țări. De ce se poate considera că ideea de învățare societală a avut un ecou efectiv? Peste tot în lume, în principiu guvernele sunt a priori preocupate de programele partidelor pe intervale scurte, instituțiile lucrează după reguli stricte și nu toate societățile sunt deschise spre asimilarea noului, birocrația și rutina fiind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în competiție pe o piață a muncii din ce în ce mai concurențială. Susținerea unui segment roma din ce în ce mai mare prin beneficii sociale acordate de stat, dincolo de banii publici cheltuiți, contribuie la întărirea imaginii negative pe care populația majoritară o are față de romi. În plan societal mai larg, calitatea educației din școlile segregate, prin consecințele sale, face ca structura socială să fie tot mai mult una puternic condiționată etnic. O mare parte a absolvenților acestor școli segregate contribuie la mărirea segmentului romilor care se află într-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contacte 217. În ciuda exhaustivității, definiția lui Leslie Owen Wilson, după cum se va vedea, nu acoperă integral tipologia curriculară descrisă de ea însăși. Cele 11 tipuri de curriculum sunt următoarele: curriculumul deschis, explicit sau scris (overt, explicit or written curriculum); curriculumul societal (societal curriculum); curriculumul ascuns sau acoperit (hidden or covert curriculum); curriculumul zero sau inexistent (null curriculum); curriculumul-fantomă (phantom curriculum); curriculumul simultan (concomitant curriculum); curriculumul retoric (rhetoric curriculum); curriculumul în folosință (curriculum-in-use); curriculumul receptat (received curriculum); curriculumul intern (internal curriculum); curriculumul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
217. În ciuda exhaustivității, definiția lui Leslie Owen Wilson, după cum se va vedea, nu acoperă integral tipologia curriculară descrisă de ea însăși. Cele 11 tipuri de curriculum sunt următoarele: curriculumul deschis, explicit sau scris (overt, explicit or written curriculum); curriculumul societal (societal curriculum); curriculumul ascuns sau acoperit (hidden or covert curriculum); curriculumul zero sau inexistent (null curriculum); curriculumul-fantomă (phantom curriculum); curriculumul simultan (concomitant curriculum); curriculumul retoric (rhetoric curriculum); curriculumul în folosință (curriculum-in-use); curriculumul receptat (received curriculum); curriculumul intern (internal curriculum); curriculumul informatic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuie considerate documentele de susținere a procesului instructiv-educativ: didacticile/metodicile de specialitate, manualele școlare, materialele didactice ș.a.m.d. Gândirea curriculară modernă nu a cunoscut decât acest tip de curriculum. „Columbii postmoderni” le-au descoperit pe cele care urmează. b) Societal curriculum. Leslie Owen Wilson (2005) consideră definiția lui Cortes (1981) cea mai clară prezentare a „curriculumului societal”. Este un: ...masiv, inert și informal curriculum al familiei, grupului de persoane-model, vecinilor, organizațiilor ecleziastice, profesiilor, mass-media și al altor forțe socializante care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a.m.d. Gândirea curriculară modernă nu a cunoscut decât acest tip de curriculum. „Columbii postmoderni” le-au descoperit pe cele care urmează. b) Societal curriculum. Leslie Owen Wilson (2005) consideră definiția lui Cortes (1981) cea mai clară prezentare a „curriculumului societal”. Este un: ...masiv, inert și informal curriculum al familiei, grupului de persoane-model, vecinilor, organizațiilor ecleziastice, profesiilor, mass-media și al altor forțe socializante care „educă” în noi tot ceea ce considerăm că ne definește 218. Am putea asimila această accepțiune cu „învățarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
definiției lui Leslie Owen Wilson este următorul: Anything and everything that teaches a lesson planned or otherwise. Humans are born learning, thus the learned curriculum actually encompasses a combination of all of the below - the hidden, null, written, political and societal etc. curricula. Since students learn all the time through exposure and modeled behaviors, this means that they learn important social and emotional lessons from everyone who inhabits a school - from the sanitarial staff, the secretary, the cafeteria workers, their peers
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secretary, the cafeteria workers, their peers, as well as from the deportment, conduct and attitudes expressed and modeled by their teachers. Many educators are unaware of strong lessons imparted to youth by these contacts (Wilson, op. cit.). 218. C.E. Cortes, „The Societal Curriculum: Implications for Multiethnic Education”, în J.A. Banks (ed.), Educations in the 80’s: Multiethnic Education, National Education Association, 1971. 219. W.S. Longstreet, H.G. Shane, Curriculum for a New Millennium, Allyn and Bacon, Boston, 1993. 220. E.W
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a avea contacte sociale spontane sau permanentizate și de a fi percepută ca făcând parte dintr‑un context social normal: relațiile cu membrii familiei, vecinii, prietenii, colegii de muncă, oamenii de pe stradă, funcționarii sau prestatorii de servicii publice etc.; - normalizarea societală - se referă la nivelul participării persoanelor cu cerințe speciale în diferite organizații, asociații, sectoare ale vieții publice sau la activități productive, având responsabilități și beneficiind de încrederea celor din jur. 4) Reabilitarea se referă la un proces destinat să ofere
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai multe forme: hemipareză (este afectată o jumătate a corpului), monopareză (afectat un singur membru/segment), parapareză (afectate membrele inferioare) și tetrapareză (sunt afectate toate membrele corpului). participare - implicarea unei persoane în situații concrete de viață; are în vedere perspectiva societală a funcționării relațiilor interumane. persoane cu handicap - sunt, potrivit legii, „acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața socială, potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Employee. Owned companies : Is the diference measureable?”, în Monthly Labor Review, vol. 7, nr. 101. Coser, L. (1955), The Functions of Social Conflict, Free Press, Glencoe. Coser, L. (1969), „Some social functions of violence”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Costea, Ș., Larionescu, M., Ungureanu, I. (1983), Sociologia românească contemporană, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Costner H.L., Leik, R.K. (1964), „Deductions from «axiomatic theory»”, în American Sociological Review
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology, Jossey-Bass Inc. Publishers, Londra. Dorofte, I. (1981), Analiza și predicția performanțelor umane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Drew, E.B. (1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Duncan, O.D., Featherman, D.L., Duncan, B. (1972), Socioeconomic Background and Achievement, Seminar Press, New York. Durkheim, E. (1925), Les Formes elementaires de la vie religieuse, Alcan, Paris. Durkheim, E.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, 2 vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Flacks, R. (1989), „Toward a socialist sociology”, în A. Wells (ed.), Contemporary Sociogical Theories, Goodyear Publishing Company, Santa Monica. Flonta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vol., Editura Politică, București. Engels, F. (1967b), „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Flacks, R. (1989), „Toward a socialist sociology”, în A. Wells (ed.), Contemporary Sociogical Theories, Goodyear Publishing Company, Santa Monica. Flonta, M. (1985), Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a Indexului de Dezvoltare Socială, iar Carneiro și Tobias (1963), pe baza primului, construiesc Indexul de Acumulare Culturală (Carneiro, 1973). Robert M. Marsh sugerează construirea unui alt tip de variabilă strategică fundamentală pentru măsurarea gradului de evoluție al societăților: diferențierea societală, măsurată prin numărul de „unități structurate și funcțional specializate” într-o societate (Marsh, 1967). Unitățile considerate sunt, de exemplu, rolurile sociale distincte - preot, profesor etc. sau tipurile de colectivități care compun respectiva societate. Pentru exemplificare voi folosi Indicele de Acumulare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Employee. Owned companies : Is the diference measureable?”, în Monthly Labor Review, vol. 7, nr. 101. Coser, L. (1955), The Functions of Social Conflict, Free Press, Glencoe. Coser, L. (1969), „Some social functions of violence”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Costea, Ș., Larionescu, M., Ungureanu, I. (1983), Sociologia românească contemporană, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Costner H.L., Leik, R.K. (1964), „Deductions from «axiomatic theory»”, în American Sociological Review
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în E.F. Borgatta (ed.), Sociological Methodology, Jossey-Bass Inc. Publishers, Londra. Dorofte, I. (1981), Analiza și predicția performanțelor umane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Drew, E.B. (1969), „Cost-effectiveness in welfare: An Attempt at encompassing planning”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Duncan, O.D., Featherman, D.L., Duncan, B. (1972), Socioeconomic Background and Achievement, Seminar Press, New York. Durkheim, E. (1925), Les Formes elementaires de la vie religieuse, Alcan, Paris. Durkheim, E.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, Fr. (1964), „Anti-Duhring”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Flacks, R. (1989), „Toward a socialist sociology”, în A. Wells (ed.), Contemporary Sociogical Theories, Goodyear Publishing Company, Santa Monica. Flonta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Engels, Fr. (1964), „Anti-Duhring”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București. Etzioni, A. (1969), „Toward a theory of societal guidance”, în S. Heidt, A. Etzioni (ed.), Societal Guidance. A New Approach to Social Problems, Thomas Y. Crowell Company, New York. Flacks, R. (1989), „Toward a socialist sociology”, în A. Wells (ed.), Contemporary Sociogical Theories, Goodyear Publishing Company, Santa Monica. Flonta, M. (1985), Perspectivă filosofică și rațiune științifică, Editura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comparativ de dezvoltare economică - pentru că o societate mai urbanizată și industrială are nevoie de o infrastructură mai dezvoltată decât o societate mai rural-agriculturală; numărul comparativ de războaie, crize și dezastre naturale - pentru că acestea pretind o reacție din partea guvernului. 2) Variabilele societale pun accentul pe pretențiile pe care le au cetățenii de la guvern și care diferă în fiecare țară. De exemplu, țările se deosebesc din punct de vedere al culturii lor politice și al înclinației de a vedea guvernul ca instituție la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și partidelor de stânga, precum și la nivelul numărului și activității grupurilor de interese. Toate acestea pot afecta cheltuielile comparative ale guvernelor. 3) Variabilele statale se axează pe structura guvernului, afectându-i dorința și capacitatea de răspuns la nevoile și cerințele societale. Cheltuielile totale ale guvernului pot fi diferite între țări datorită diferențelor la nivelul autorității statale centrale, la nivelul puterii politice a birocrației sau armatei, la nivelul fragmentării puterii instituțiilor de decizie sau împărțirii acesteia între guvernul central și regiuni. Cercetătorii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Cercetătorii nu reușesc să cadă de acord cu privire la care dintre aceste serii de factori sunt mai influente și pot dovedi comparativ mărimea guvernelor. Aceștia nu sunt în acord, chiar în cadrul aceleași școli, în a stabili care dintre aceste variabile - contextuale, societale sau statale - sunt mai importante. Deocamdată însă, nu este important să stabilim care dintre variabile pare a fi mai bine susținută de probe și care nu. (Cu toate că există cel puțin un studiu care să susțină prioritatea fiecăreia dintre variabilele explicative
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]