1,301 matches
-
doua situație. Rezultă de aici faptul că tipul moral de personalitate este, În mare măsură, și rezultatul influențelor exercitate de unele instituții asupra individului: familie, școală (model de educație, cultură, instrucție, conduităă, biserică (model spiritual-religios, moral etc.Ă, societate (model sociocultural, mentalitate, structurile politice ale statuluiă. Mediul de origine contribuie În mod esențial În a marca configurația tipului psihomoral al persoanei umane (rural, urban, agrar, industrial, cultural, spiritual etc.Ă. În plus, sunt importante educația, modul de formare al individului, nivelul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interumane În conformitate cu normele cetății. Să ne oprim asupra acestora. 1. Tipurile umane Dincolo de tipurile somatopsihice, constituționale, analizate anterior și care au un caracter natural, psihobiografic, tipurile psihomorale sunt produsul sau efectul vieții sociale, al influențelor exercitate asupra indivizilor de modelul sociocultural, de viața socială, de legile cetății și normele morale. Tipurile umane, mai exact cele la care facem referință de data aceasta, tipurile sociomorale, sunt expresia raporturilor dintre om și cetate. Ele sunt produse ale cetății, ale valorilor morale, sociale și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau conflict, apropiere sau respingere, comunicare etc. Conduitele sociale sunt impuse de cetate și sunt expresia condiției de cetățean. Spre deosebire Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate de modelul sociocultural, de mentalitatea Cetății. Conduitele sociale colective cuprind, În interiorul lor, totalitatea tendințelor psihologice primare, naturale, ale individului, dar care prin modelarea socioculturală și moral-religioasă devin ritualuri. Educația socială a omului În cetate Îl transformă. El va Înceta de a mai fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Însă de conduitele naturale, care sunt expresia manifestării libere a pulsiunilor individuale, conduitele sociale sunt profund marcate de modelul sociocultural, de mentalitatea Cetății. Conduitele sociale colective cuprind, În interiorul lor, totalitatea tendințelor psihologice primare, naturale, ale individului, dar care prin modelarea socioculturală și moral-religioasă devin ritualuri. Educația socială a omului În cetate Îl transformă. El va Înceta de a mai fi cel care era În natură. În cetate, omul cetățean va adopta un alt tip de conduite, pe care, interiorizându-le și transmițându
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dincolo de aspectele prezentate mai sus, se mai manifestă, după cum vom vedea În continuare, prin raportul dintre individ și mulțime În cadrul cetății. Raportul individ/mulțime Viața În cetate impune persoanei o dublă orientare, atât din punct de vedere psihologic, cât și sociocultural și moral-religios: aceea de „a-fi-ea-Însăși” și de „a-fi-conform-cu-societatea”. Din combinarea acestor două dimensiuni, rezultă identitatea cetățeanului, marca acestuia care-i atestă apartenența la o anumită cetate, cu toate câte decurg de aici (limbă, mod de gândire, de conduită, aspirații, idealuri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
membrii cetății. Orice schimbare este resimțită ca o răsturnare a ordinii firești. O ruptură, o răsturnare În viața cetății și a oamenilor acesteia. Dezordinea va da naștere unei nesiguranțe, unei stări de angoasă existențiale colective prin lipsa de repere morale, socioculturale și spiritual-religioase. Cetatea este În pericol. Dar acest pericol al cetății este, În mod direct, și un pericol pentru cetățeni. Viața acestora, destinul lor, depinde de viața și destinul cetății. Numai În momentele de criză socială care afectează cetatea se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale cetății, sunt urmări ale minciunii și trădării. Să ne oprim un moment cu analiza noastră asupra acestor aspecte. Valorile morale, culturale și spiritual-religioase contribuie la formarea caracterului individului. În egală măsură Însă, privite din punctul de vedere al modelului sociocultural, ele vor contribui la formarea caracterului național, specific comunității de indivizi al unei cetăți date. Stabilitatea și soliditatea acestui caracter va depinde de forța morală a legilor, a sistemului de valori, care stă la baza lor, de capacitatea acestuia de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gă Persoanele marginalizate sunt cele În situații dificile, cum ar fi șomerii, azilanții, emigranții etc. Pentru aceștia se impun măsuri speciale de adaptare-integrare socială, ocupații În raport cu nivelul intelectual, de pregătire, și aptitudini, asigurarea unui habitat. Se va urmări integrarea lor socioculturală, morală și psihologică, evitându-se situațiile de izolare, conflictele etc. fă Bolnavii cronici reprezintă o categorie specială. Pentru aceștia se impun măsuri de ordin medical și medico-psihologic specializate, de lungă durată, asistență psihomorală de susținere, măsuri de igienă mintală. Li
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații castratoare etc. 6Ă Un rol important În formarea tulburărilor psihomorale revine și condițiilor precare de viață (sărăcie, mizerie, deportări, exil, războaie, revoluțiiă, lipsa unei educații și a unei instruiri ordonate și complete, schimbările sociale, transplantarea Într-un alt mediu sociocultural, deprecierea valorilor morale și cultural-spirituale În care a fost format individul, influența unor factori negativi familiali sau absența familiei etc. Imagologia Nebuniei morale Dintotdeauna, prezența nebunului și actele sale au fost urmărite cu surprindere atrăgând atenția. Manifestările nebunului apar ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
constituie o integralitate și o unitate care se bucură de o valoare absolută și eternă”. Persoana este un tot care poate fi comparat cu Întregul lumii. Ea nu poate fi gândită separat, exclusiv din punct de vedere biologic, psihologic sau sociocultural. Ea este spiritualitate, și prin aceasta dobândește valori morale care o plasează În registrul unei existențe spirituale și transpersonale, Înfățișând-o ca ființă morală (N. Berdiaev, De la destination de l’hommeă. Astfel, descoperim că o simplă definiție a persoanei ar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reformă a sănătății mintale”, în sensul unor soluții de prevenire a apariției bolilor psihice în situațiile de criză socială, considerate ca având o cauză predominant demogenetică. În acest caz, măsurile de igienă mintală vor trebui să se adreseze și modelului sociocultural, adaptându-l la capacitățile de asimilare ale populației respective. Astfel privind problema, igiena mintală se înfățișează ca un important factor de „protecție psihosocială”, o veritabilă planificare a măsurilor de educație și atingere a stării de sănătate mintală de către populația considerată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat să se conformeze la noile valori și experiențe oferite de un model sociocultural alienant, situație care rupe echilibrul social dintre „funcțional” și „disfuncțional” în favoarea proliferării deviației. Datorită aspectelor sale complexe și polimorfe, nu se pot face afirmații absolute
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se poate desprinde faptul că un grup populațional, considerat normal în raport cu valorile modelului său sociocultural, începe treptat să se conformeze la noile valori și experiențe oferite de un model sociocultural alienant, situație care rupe echilibrul social dintre „funcțional” și „disfuncțional” în favoarea proliferării deviației. Datorită aspectelor sale complexe și polimorfe, nu se pot face afirmații absolute și definitive și nici nu se pot crea formule standard în privința devianței. Fiecare formă de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
referitoare la cauzele care le produc: a) sociogeneza au demogeneza, care consideră că societatea nu este numai inhibitoare, ci și prescriptivă (M. Opler); omul nu se realizează pentru sănătate (ca și pentru boală) decât în conformitate cu un anumit număr de variabile socioculturale (copilărie, educație, modelele imitate, formare spiritual-morală etc.); b) personogeneza, care consideră că atât sănătatea mintală, cât și boala psihică sunt legate de factori individuali: constituție (bio-psihotip), ereditate, temperament, educație etc. Importante sunt trăsăturile ce diferențiază bolnavul psihic de deviantul sociopatic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Înțelegerea cauzei, a naturii și a tipurilor de conflicte depinde de cunoașterea situațiilor de criză socială. Este prin urmare absolut necesar să analizăm crizele sociale. Crizele apar ca o consecință a uzurii și în cele din urmă a devalorizării modelelor socioculturale care normează societatea respectivă. Această devalorizare duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vechilor instituții și organisme social-statale apar „noi centre de putere”, care organizează, conduc și întrețin conflictele și care generează o permanentă stare de tensiune socială. Acestea urmăresc instaurarea unei noi „stări de ordine socială”, a unui nou „sistem de valori” socioculturale. 4. Consecințele crizelor sociale Așa cum se poate deduce din cele prezentate mai sus, consecințele crizelor sociale sunt multiple și afectează atât instituțiile sociale, organele puterii de stat, comunicarea, conduitele, cât și starea de sănătate mintală sau echilibrul psihic, moral și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihic, moral și social al comunităților social-umane. Aceste aspecte sunt esențiale și privesc în mod direct acțiunea de igienă mintală și măsurile de psihoprofilaxie. Dincolo de caracteristicile etno-psihologice specifice fiecărui grup social, starea de sănătate mintală este influențată de valorile modelului sociocultural, tradiții, norme, modele de educație, stil de viață. Dezorganizarea acestor „factori modelatori sanogenetici” va avea consecințe imediate și la distanță, de diferite grade și forme, privind starea de sănătate mintală. Cele mai importante consecințe ale crizelor sociale sunt reprezentate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dincolo de aceste schimbări, ce reclamă un efort considerabil de adaptare constând în „renunțarea/desprinderea” de vechile modele și „adoptarea/asimilarea” noilor modele, trebuie să avem în vedere și impactul acestor variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
devenind o „victimă a istoriei” prin devalorizare. Impunerea noului și a valorilor sale reprezintă o „traumă colectivă” care va trebui compensată. Ea este urmată din aceste motive atât de schimbări de structură, cât și, mai ales, de schimbări sufletești, morale, socioculturale interne. Noul se caracterizează prin apariția și impunerea unor noi sisteme de valori și norme, care vor fi gestionate de o nouă „clasă conducătoare”. Apar noi mecanisme ale puterii. Se instituie un nou stil de viață. În fine, apare o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viața pentru ei. Să-l motivăm în a trăi mai bine, pentru a ajuta pe alții a trăi mai bine! Să nu-i lăsăm pe copii să crească, să se maturizeze prea repede! Să anulăm barierele creativității legate de contextul sociocultural, temerilor endemice, atitudinii individualiste și pe cel referitoare la relația de grup, conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință, condiționarea, prejudecățile, diferențele culturale, frica de confruntare, agresivitatea, competiția, rezistența la schimbare, lipsa de încredere în sine, comportamentele egocentrice, necunoașterea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
de muzică, tehnice și școli speciale. În lucrarea sa „Creativitate și inteligență emoțională”, M. Roco atrage atenția asupra necesității cunoașterii de către educatori atât a factorilor stimulativi cât și a celor inhibitori ai creativității; autoarea recomandă identificarea barierelor legate de contextul sociocultural, datorate fricii endemice, atitudinilor individualiste și celor referitoare la relațiile individ - grup. Blocajele creativității sunt de tip emoțional, de ordin cultural și de ordin perceptiv. (2001) Totodată Carmen Crețu în lucrarea „Curriculum personalizat și diferențiat” face câteva recomandări generale privind
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
generale ale procesului consilierii: Schimbarea comportamentală considerată o condiție a optimizării personale, a posibilității de a trăi mai bine în mediul familial, profesional și social; Dezvoltarea capacităților adaptative la noile situații, sarcini și expectații personale și ale mediului familial și sociocultural, la situațiile de viață actuale; presupune reactivarea capacităților adaptative și remanierea unor comportamente dobândite în trecut; Dezvoltarea capacităților decizionale prin identificarea factorilor afectivi, raționali și de personalitate ce interferează cu procesul decizional și maniera în care o fac. Consilierul își
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Heliade Rădulescu, îndrumătorul cultural și scriitorul, la origine teză de doctorat. De la întâia sa carte, Ț. se dezvăluie ca un exeget informat al fenomenului literar, demersul critic parcurgând cel puțin două direcții de investigare: personalitatea lui Ion Heliade-Rădulescu și orizontul sociocultural în care se structurează activitatea acestuia. Beneficiind de modele consacrate, pe care nu le ignoră, monografia se deschide cu un capitol biografic al ,,heliadismului”, unde e surprins spectacolul unei individualități complexe, contradictorii, care a făcut istorie, într-un efort creator
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
o investigare a felului în care „Autorul își proiectează și își formează o idee de Cititor”. În fapt, analiza practicilor de lectură și a relației autor-cititor este stratificată, pe V. interesându-l nu numai circumscrierea celor doi termeni în contextul sociocultural al perioadei, ci și o metaestetică a receptării, ca în capitolul unde inventariază bibliografia critică românească despre subiect. Ideea de bază a studiului ar fi aceea că în cultura română veche cei doi protagoniști - al scrisului și al lecturii - au
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
spirit de observație, o cultură deosebită, stăpânirea mijloacelor expresive. Memorialistica de călătorie se bazează în principal pe analiza pertinentă a datelor sociale și politice caracteristice unor țări ca Austria și Elveția, văzute în comparație cu România, textul conservând o valoare mai mult socioculturală decât literară. SCRIERI: Le Mouvement littéraire en Roumanie, Paris, 1899. Repere bibliografice: Virgil Cioflec, Atmosfera din plămânii d-lui Vaschide, „Sămănătorul”, 1903, 42; Chendi, Scrieri, III, 227-230; Radu R. Rosetti, Nicolae Vaschide, ADV, 1907, 6 517; I. Duscian, Un psiholog
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]