6,897 matches
-
439 p. 136. Rață B. Antrenamentul sportiv și managementul. În: Sport curat: Conferința internațională. București, 2001, p. 33-37. 137. Roman Gh. Antrenamentul și competiția în sportul de performanță. Cluj Napoca: Napoca Star, 2004. 76 p. 138. Rotariu T., Iluț P. Ancheta sociologică și sondajul de opinii. Iași: Polirom, 2006. 340 p. 139. Sava I. Constantinescu G. Ghid de balet. București: Muzicală, 1987, p. 22-62. 140. Sima I., Cintoiu I. Gimnastica modernă. București: Stadion, 1970, p. 10-92. 141. Sima I., Cintoiu I. ABC
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
diferite ale termenului), încât a ajuns să nu mai indice mare lucru, mai ales în Statele Unite. În Europa, a rămas, cel puțin într-un anume sens, legat de viziunea lui Tönnies; în acest sens, fiind o noțiune de ordin specific sociologic, e greu să nu împărtășești criticile care i-au fost aduse: ideea de solidaritate, problemele de identitate, faptul că pozițiile care reiterează într-o oarecare măsură un punct de vedere nu neapărat utilitarist și „de piață” în privința conviețuirii umane pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
gen participativ. Simpatetic se poate obține plasarea agentului care face implementarea cât mai aproape de situația și de mentalitatea beneficiarului. Participarea beneficiarului implică delegare de autoritate, posibilitatea beneficiarilor de a acționa și ca decidenți în coordonarea proceselor care îi privesc. • „Imaginația sociologică” și expertiza în domeniul sociologiei aplicate pot contribui substanțial, susține Cosima Rughiniș, la optimizarea ambelor perspective. • Cunoașterea situațiilor de tip conflictual din intervențiile la nivelul populațiilor dependente de resurse care nu le aparțin este una de tip „incomod”, pentru că se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de participare. Această constatare contraintuitivă capătă mai mult sens dacă luăm în seamă faptul că dacă fiecare are aceeași informație înainte de a începe, nevoia de programe solide de participare este oarecum diminuată ș...ț Coevoluția este văzută tradițional în literatura sociologică în termeni de «structură de putere». ș...ț Competiția pentru resurse poate fi un ingredient esențial într-un program puternic de participare. ș...ț Diversitatea în cadrul unui program de participare comunitară este pur și simplu efortul de includere procesuală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de rețete, ci de principii, rețete în context, reguli adaptate cultural la mediul în care se aplică. Satul în genere, cel românesc în speță, este un astfel de mediu. Pornind de la această premisă voi prezenta în continuare câteva dintre datele sociologice de bază ce pot contribui la o mai bună pregătire a agenților comunitari care lucrează/urmează să lucreze în satele României. Tipurile de sate din România în funcție de cultura lor dominantă, experiența de migrație internațională, nivelul de dezvoltare și localizarea regională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unei mai mari stabilități în timp a tipologiei culturale propuse, comparativ cu cele care operează numai pe criterii de nivel de dezvoltare. Este probabil ca o tipologie culturală a satelor, de genul celei propuse prin acest studiu, să servească cercetării sociologice și antropologice în mai mare măsură decât tipologiile centrate pe ideea de dezvoltare sau sărăcie comunitară. • Pe linie de consecințe ale migrației, circulația migratorie din mediul rural în străinătate este de așteptat să contribuie: - în primul rând, la reducerea sărăciei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
București. Din cauza acțiunilor violente și ilegale ale minerilor, ca și în cazul altor tulburări asemănătoare din timpul marșurilor organizate de mineri în anii 1990 și 1991, mișcarea a fost condamnată de întreaga presă. Patru luni mai târziu, în cadrul unui studiu sociologic care a furnizat și una dintre seriile de date utilizate în prezentul studiu, s-a solicitat unui eșantion național să-și exprime opiniile cu privire la mineri și la sătenii care s-au asociat cu aceștia (vezi descrierea variabilelor MINERS și VILLAG
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atitudine. Și de mișcare socială, dar și de acțiune instituționalizată. Termenii majori de contrast de natură pozitivă sunt, de obicei, „toleranță” și „democrație”. Sintetizând opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane fundamentale; b) folosind, la modul voluntar, mijloace radicale; c) care duc la apariția unor situații discriminatorii sau distructive sau care sporesc probabilitatea de apariție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii etc.). Cercetarea sociologică a locuirii tinde să se constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Sørensen, A.B. (2001) „The basic concepts of stratification research: Class, status, and power”, în David B. Grusky (ed.), Social stratification in sociological perspective, Westview Press, Oxford, pp. 287-302. Stahl, H.H. (1981), Amintiri și gînduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București. Stahl, H.H (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, ediția a II-a, revăzută, studiu introductiv și ediție îngrijită de Paul H. Stahl, Editura Cartea Românească, București. Stoecker, R. (2001), „Power or programs? Two paths to
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
basm", "dar ce ai să te faci în viață?", îl întrebase cu o durere sfâșietoare în glas, "mă fac controlor de bilete, cine e în mijlocul oamenilor mai mult ca un controlor de bilete, eu nici nu aș mai face cercetări sociologice, ci aș instala microfoane în fiecare autobuz sau troleibuz și aș înregistra ce spune lumea. Cel mai fidel barometru social. Un controlor de bilete poate fi asimilat cu rectorul unei universități, chiar o să-mi spun rectorul de autobuz, această meserie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și Pedagogică, 1996, p. 20-81. 31. Dragnea A. Teoria educației fizice și sportului. București: Cartea Școlii, 2000. 241 pag. 32. Dragnea A., Teodorescu S. Teoria sportului. București: FEST, 2002, p. 104-310. 33. Drăgan I. Locul anchetelor de opinie în investigația sociologică și psihologică socială. Teorie și metodă în științele sociale. București: Politică, 1968, p. 31. 34. Drăgan I și colab. Medicina sportivă. București: Stadion, 1974,p. 370- 550. 35. Dumitrescu E. Algoritmi pentru însușirea elementelor de suplețe. Gimnastica ritmică sportivă: Curs
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
439 p. 136. Rață B. Antrenamentul sportiv și managementul. În: Sport curat: Conferința internațională. București, 2001, p. 33-37. 137. Roman Gh. Antrenamentul și competiția în sportul de performanță. Cluj Napoca: Napoca Star, 2004. 76 p. 138. Rotariu T., Iluț P. Ancheta sociologică și sondajul de opinii. Iași: Polirom, 2006. 340 p. 139. Sava I. Constantinescu G. Ghid de balet. București: Muzicală, 1987, p. 22-62. 140. Sima I., Cintoiu I. Gimnastica modernă. București: Stadion, 1970, p. 10-92. 141. Sima I., Cintoiu I. ABC
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
membri marcanți ai sistemului, care va intra în acțiune doar în situații de criză. Acest grup trebuie familiarizat cu toate procedurile standard necesare controlării și echilibrării oricărui tip de criză cu care s-ar putea confrunta sistemul. * Compartimentul de analiză sociologică: > Sociologi care să pregătească sondaje de opinie, pre-cum și analize ale sondajelor apărute la nivel național. > Specialiști care, în baza rezultatelor puse la dispoziție de către psihologi și sociologi, să se ocupe de planuri de prognoză, prin care să poată fi
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
rapoarte sau alte documente date publicității, declarații ale unor factori influenți, informații din partea unor grupuri de interese, opinia generală despre sistem, monitorizări externe ale sistemului, declarații publice ale unor factori politici, economici sau legislativi care au legătură cu sistemul, analize sociologice externe referitoare la realitățile sistemului etc. Analiza situațională trebuie să includă și informații din următoarele surse: contacte personale, zvonuri (mai mult sau mai puțin verificate), focus-grupuri, board-ul sistemului, diferite grupuri de consiliere din cadrul mai multor branșe, analize ale mail-urilor
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
precis situat și delimitat ca judecată ce stabilește valoarea rațională În sine a activităților reale presupuse ca reflectate, nu numai În raport cu orice alte cunoștințe practice și utilitare dar, de asemenea, și În raport cu toate judecățile ce constată realități materiale, psihologice sau sociologice. În acest grup, obiectul moralei se distinge de cel al dreptului căci ca să existe drept, trebuie ca activitatea reflectată atribuită unei persoane să fie exteriorizată prin acte materiale. 3. Dreptul În sens obiectiv și În sens subiectiv Cele două Înțelesuri
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un nex cauzal de o realitate naturală care ar produce-o. Adevărul etic e distinct de cel teoretic, pentru simplul motiv că ideea Însăși de obligație nu e o realitate naturală, nici fizică, nici biologică, nici psihologică și nici propriu-zis sociologică, ci o realitate de o natură esențial deosebită. Concluzia care se impune nu poate fi, credem, alta decât că ordinea de adevăruri etice există de sine stătătoare, și nu e În nici un fel reductibilă la ordinea de adevăruri teoretice, ele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nega orice posibilitate de a afirma adevărul În materie etică, atunci pentru același motiv, chiar și În ceea ce privește fenomenele naturale: În acest caz, orice explicare genetică-cauzală ar dispărea și ea ar fi imposibil a explica obligațiile existente, chiar pe cale psihologică sau sociologică. Problema astfel pusă este În realitate aceea pe care Kant și-a pus-o În Critica rațiunii practice („Cum e posibilă morala”), după cum și-o pusese și În Critica rațiunii pure („Cum e posibilă știința”). Pentru a funda cunoștința științifică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
distinge, aici, două poziții diferite: 1. Una care susține că Statul s-a format la un anumit moment al evoluției istorice a Dreptului și ca sinteză a altor forme de organizare („pre statale”) contituite pe fondul amorf al hoardei (concept sociologic, concept-limită), cum ar fi legăturile de familie sau de rudenie. „Legătura de sânge, anterioară, În linie maternă, constituie legătura primelor unități sociale”. Aici, se menționează „legea răzbunării (a vendetei)” sau „legea talion”ului, În perioada „gentilică” a evoluției istorice. Statul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai) e, În fond, la-nceput de mileniu trei, bovarismul? Răspunsurile vin avalanșant, precizările sunt peremptorii, zona definițiilor devine interdisciplinară „ Raportul identitate alteritate, cu toate derivatele deformării - dubla identitate, ambiguitatea persoanei, identitățile multiple - sunt des invocate În științele psihologice, filosofice, sociologice și constituie teme recurente ale literaturii și teatrului” (p.45); se pornește, deci, de la romanul lui Flaubert, dar se fac trimiteri și la marii pictori, apoi la Freud, Nietzsche, Sartre, Jouvet, Barba, Grotowski, Brook, Roland Barthes, George Banu, Monique Borie
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu asemănătoare perioade de rătăcire. Succesul lui Vasile Ernu, de pildă, e - orice s-ar spune - altceva decât o binevenită mănușă aruncată inspiratelor tatonări românești postrevoluționare (de la Cartea roz a comunismului până la istoriile personale ale cvartetului Cernat-Manolescu-Mitchievici-Stanomir sau romanele amprentate sociologic ale lui Dan Lungu). Ne place sau nu ne place, vorbim despre cazuri, contexte, experiențe, mize și - în fond - state radical diferite. Remarcabile, de bună seamă, cărți cum ar fi Născut în URSS nu îi absolvă pe prozatorii noștri de
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
mizeriei. Antoniu și Kawabata pune pe tapet, chiar dacă travestită sub hainele ficțiunii, o temă sensibilă de natură social-politică: problema cerșetorilor din România anului 2007, recent integrată în Uniunea Europeană. Psihologia maniheistă a mulțimii este redată în carte cu fidelitate de studiu sociologic: mesmerizare sau euroscepticism, indiferență și dispreț față de această categorie marginală care "ne face de rușine în Europa" sau amăgirea că, în sfârșit, "Europa ne va rezolva problema cerșetorilor". Aderarea începe să-l obsedeze și pe Antoniu, care citește ziarele și
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
o Românie care, singură, nu le poate facilita îmbogățirea rapidă. Lui Edi "îi era silă să dea pe aici. Umbla prin Franța și Germania și prin toată Europa cu afacerile lui, dar România o ocolea" (p. 28). Acestea sunt premisele sociologice ale romanului, dezvoltate epic în două direcții: pe de o parte, prezentarea lumii sordide din România prin eșantionul vieții de cartier în București (viața la bloc, cârciumile, locuri de muncă provizorii și chinuitoare, familii instabile, certuri, amantlâcuri etc.) și eșantionul
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
televiziunii, cei enumerați mai sus au avut posibilitatea să comunice publicului larg, desigur contracost, argumentele În favoarea referendumului și alte idei care le veneau În cap. Totuși, publicul larg se dovedea În continuare Îndărătnic, Într-un mod care sfida orice teorie sociologică. Și asta numai din cauză că, pînă atunci, de fiecare dată cînd guvernul anunțase măsuri pentru dublarea pensiilor, prețurile se triplaseră. De fapt, publicul larg dorea un singur lucru: să lucreze cît mai puțin și să cîștige cît mai mult. De teamă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pare că nu existau dovezi categorice cum că incestul ar avea urmări negative. Am putea presupune că acela care are de suferit e copilul, cel puțin, psihic. Dar faptul că e interzis poate fi explicat dintr-o perspectivă psihologică sau sociologică. Un biolog radical precum Froehlich refuza să creadă În asta, dar, din fericire, era un pluralist convins și era deschis față de orice fel de discuție. În ceea ce-l privea pe Karp, acesta era de părere că prohibiția exprima doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]