1,614 matches
-
gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor. A. Girard (1974), cercetând fenomenul de alegere a partenerului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor. A. Girard (1974), cercetând fenomenul de alegere a partenerului în Franța, constată că în cazul categoriilor sociale superioare, această tendință de reproducere homogamică a crescut după 1960 (vezi tabelul 3, apud
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
80% sunt căsătoriți cu femei intelectuale, dintre funcționari, 70% cu funcționare, dintre muncitori, 70% cu muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea vieții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă, etnie și religie " Homogamia este mult mai vizibilă și mai pronunțată ca legitimitate socioculturală atunci când e vorba de rasă. Până în 1967
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiii lor (căsătoriți) dau pentru prima situație 18%, iar pentru cea de-a doua, 55% (apud Segalen, 1987). Să reținem că proximitatea spațială are o mare valoare în încheierea unei căsătorii, deoarece ea cumulează și alte criterii homogamice (etnic, statut socioprofesional, religios, de vârstă). Ea este intim asociată cu proximitatea și similaritatea culturală. Faptul că, spațial, anumite familii (gospodării) sunt proxime înseamnă o probabilitate mare în a fi de aceeași etnie și apropiate ca statut social; împrejurarea că ești elev la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fin și pe nesimțite, insidios. Filtrările homogamice succesive sunt puțin sesizabile pentru conștiința comună, cu atât mai mult cu cât ea este înclinată să creadă în libera alegere. Tendinței de selectivitate homogamică multicriterială (etnie comună, religie comună, vârstă apropiată, categorie socioprofesională identică) i se opune însă ceea ce am putea numi încrucișarea criteriilor. Adică, dacă pe lângă „trimiterile” homogamice (de ordin sociocultural), avem în vedere și intervenția variabilelor și a mecanismelor psihologice (vezi 5.3.) în procesul de selecție a partenerului, e greu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
persoană (concretă, și nu abstractă) care să îndeplinească toate condițiile. În unul și același individ se pot întâlni statute și calități contradictorii din punctul de vedere al doritorului de mariaj. Pentru o tânără, de exemplu, un băiat are un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al doritorului de mariaj. Pentru o tânără, de exemplu, un băiat are un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste cazuri? Analiza prin costuri-beneficii și teoria alegerii raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt efectiv greu accesibili pentru că se percep (și sunt) valoroși, iar fiind valoroși, devin atractivi. 5.3.4. Similaritate și complementaritatetc "5.3.4. Similaritate și complementaritate" Am dezvăluit până acum importanța diferitelor genuri de similaritate și proximitate: etnică, religioasă, socioprofesională, de vârstă, rezidențială, de atractivitate fizică. Nu este foarte clar în ce măsură acești factori arată preferința pentru similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ipoteze a lui Engel este că mijloacele de subzistență (hrană, îmbrăcăminte, locuință etc.) nu sunt ceva fix și absolut, ci definite sociocultural, e adevărat că mai ales în țările dezvoltate. În marile metropole occidentale, bunăoară, cu deosebire la anumite categorii socioprofesionale, automobilul apare mai degrabă ca o necesitate decât ca un lux. Din unghiul de vedere sociologic interesează modurile de organizare a bugetului de familie. S-au evidențiat câțiva factori relevanți de care depinde cine gestionează bugetul, cum este el alocat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a bugetului de familie. S-au evidențiat câțiva factori relevanți de care depinde cine gestionează bugetul, cum este el alocat pe persoane și în timp, raportul dintre cheltuielile zilnice și cheltuielile mari, politica de economisire a veniturilor. Ei sunt: statutul socioprofesional al familiilor (cadre superioare, manageri, funcționari, muncitori, țărani); faptul dacă soția lucrează sau nu; existența copiilor și numărul lor în familie; tipul de întreprinderi, firme sau instituții unde lucrează soțul sau soția (sigure și prospere, salariul se plătește săptămânal, lunar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
environmentali. În cadrul grupului domestic, cel puțin în cultura europeană bazată pe munca salariată, gestionarea cade în mare parte în sarcina femeii. A. Michel (1974) constată cum (tabelul 6) pe lângă diferențele marcante dintre soț și soție în organizarea bugetului în funcție de categoriile socioprofesionale, subzistă o tendință generală de rol predominant al femeii. Tabelul 6. Repartizarea gestiunii bugetului în cuplul conjugal Mai cu seamă la familiile muncitorești din Europa industrializată, modelul de organizare a bugetului era următorul: indiferent dacă soția lucra sau nu în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
stadiul adolescentin al copiilor, când problemele erotice și sentimentale ale acestora, valorile „tinerești” pot conduce nu numai la o criză intergenerațională, ci și la una interconjugală (Segalen, 1987). Chestiunea satisfacției și a fericirii familiale se diferențiază și în funcție decategoriile socioprofesionale. Probabil că însăși insistența noastră pe satisfacția emoțională și spirituală ce trebuie să o ofere familia este o proiecție a condiției de intelectual. În cazul multor familii, distribuite neuniform pe categorii și clase sociale, modelul familiei ca unitate pragmatic instrumentală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de divorțul „fără vină”, L. Weitzman (1985) argumentează că la stabilirea celor două feluri de ajutoare (child support și alimony) se impune a se considera că investiția soției în munca în gospodărie și creșterea copiilor a contribuit substanțial la realizarea socioprofesională și economică a soțului, și deci acestuia îi revine obligația să plătească. Ideea că munca prestată de femei în spațiul domestic ar trebui recunoscută oficial și plătită, deși în contextul despărțirii are o importanță deosebită, s-a constituit într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un (auto)control social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului" 8.3.1. Șansele școlare și socialetc "8.3.1. Șansele școlare și sociale" Familia are tendința de a se reproduce socioprofesional. În societățile preindustriale din Europa, acest lucru este evident. Un fiu de țăran avea infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea geografică și socială este mult mai mare, subzistă o pronunțată reproducere intergenerațională a statutului socioprofesional. Exigențele societății industriale și postindustriale pe linia profesionalizării și a muncii înalt calificate au determinat însă dezvoltarea sistemelor școlare și deci o selecție a indivizilor în funcție de meritele personale, și nu de apartenență de clasă. Prin școală se contracarează, într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în acest context, pentru că s-au cumulat două efecte: 1. trecerea rapidă de la o economie agrară la una bazată pe industrie; 2. politica deliberată a statului de egalizare a șanselor. Cu toate acestea, și aici au continuat să funcționeze reproduceri socioprofesionale, cu predilecție la intelectuali. Școala este o oportunitate prin care individul își poate depăși condiția socială inițială. Nu în măsura în care se crede în mod obișnuit însă, deoarece șansele școlare sunt, la rândul lor, determinate socioprofesional. În România, în vreme ce procentul de țărani
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aici au continuat să funcționeze reproduceri socioprofesionale, cu predilecție la intelectuali. Școala este o oportunitate prin care individul își poate depăși condiția socială inițială. Nu în măsura în care se crede în mod obișnuit însă, deoarece șansele școlare sunt, la rândul lor, determinate socioprofesional. În România, în vreme ce procentul de țărani în anii ’70 era de peste 40% din populația totală, fiii de țărani în învățământul superior reprezentau circa 16%. În Franța, dintr-o anchetă efectuată în anii 1961-1962 asupra originii sociale a studenților, rezultă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studenți de la 80.000 în 1961 la 800.000 în 1980, disparitatea de șanse s-a mai redus, dar democratizarea în acest domeniu rămâne o iluzie (Segalen, 1987). R. Boudon (1973) crede, de altminteri, că inegalitatea de șanse școlare și socioprofesionale, alături de inegalitatea economică reprezintă singura formă de inegalitate care nu pare să fi fost afectată serios de dezvoltarea societății industriale. Deși la o analiză statistico-matematică mult mai de detaliu, relația dintre ocupația tatălui și șansele școlare și sociale (realizarea în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
serios de dezvoltarea societății industriale. Deși la o analiză statistico-matematică mult mai de detaliu, relația dintre ocupația tatălui și șansele școlare și sociale (realizarea în viață) apare mai nuanțată decât afirmațiile de mai sus (Rotariu, 1980), putem spune că raportul socioprofesional dintre părinți și copii este marcat social, pe de o parte, prin condițiile materiale ale familiei, și pe de altă parte, prin capitalul cultural al acesteia (școlaritatea părinților, sistemul lor valoric și atitudinal). Posibilitățile financiare, în combinație cu o anumită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personalitatea și comportamentul „românului mediu”. Este evident că adolescentul licean dintr-un mare oraș al României are o altă personalitate decât un țăran român, chiar de vârsta lui. Pe de altă parte, proliferarea grupurilor și rolurilor sociale, mobilitatea geografică și socioprofesională tot mai accentuată ce caracterizează epoca actuală pot duce, îndeosebi la preadolescenți, adolescenți și tineri, la fenomene de vidare, indiferență sau derută valorică. Și mai pronunțată este confuzia axiologică în ieșirea din sistemele totalitar-comuniste și în trecerea la economia de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conștient, el va selecta din potențialul relațiilor interpersonale pe acelea care îi confirmă și întrețin autoidentificarea și stima de sine. Intrarea în socializarea secundară ar coincide în general cu trecerea la pubertate și adolescență și, prin urmare, condițiilor de statut socioprofesional li se suprapun noi faze ale dezvoltării intelectuale. Are loc în speță trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă. Acum este foarte importantă pentru tânărul în devenire legitimitatea sistemului axiologic propus, gândirea lui devenind din ce în ce mai mult critic-dubitativă și pretinzând argumente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de ajutor" Literatura de specialitate consemnează două principale condiții ce țin de cel ce are nevoie de asistența prosocială, care au funcție selectivă în acordarea de ajutor. Prima este similaritatea. Identitatea sau asemănarea de religie, de rasă, etnie, de statut socioprofesional sau după alte criterii produc o mai mare probabilitate de intervenție. Acest lucru este evident în comportamente prosociale cum sunt donațiile, îngrijirea străinilor la domiciliu, sprijinirea materială, morală sau politică a membrilor comunității ce au probleme ș.a. În cazul intervențiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
profunzime, al înțelesului, cele două persoane se află în dezacord. O studentă care lucrează într-o organizație nonguvernamentală ne-a oferit un exemplu amuzant al acestei forme de ratare a înțelesului: ea spunea că printre cei de a căror integrare socioprofesională se ocupă în calitate de voluntar al respectivului ONG se află și oameni care au fost închiși pentru diferite motive. În limbajul acestora, „facultate” înseamnă „închisoare”, astfel că dacă ea le-ar fi spus că este în anul al doilea la „facultate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]