629 matches
-
moral fără ca să te implici în cetate; educația morală este educație politică. Și totuși, un demon i-a impus lui Socrate să se abțină de la orice implicare politică. Doar în acest fel se va putea dedica «misiunii sale divine». Dilema socratică, cu toate problemele pe care aceasta le presupune, nu putea să rămână suspendată. Ceea ce a generat tragedia socratică au fost două realități, de natură și orientare diferite: moartea lui Socrate și configurarea unei republici ideale de către Platon. Moartea filosofului ca
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
impus lui Socrate să se abțină de la orice implicare politică. Doar în acest fel se va putea dedica «misiunii sale divine». Dilema socratică, cu toate problemele pe care aceasta le presupune, nu putea să rămână suspendată. Ceea ce a generat tragedia socratică au fost două realități, de natură și orientare diferite: moartea lui Socrate și configurarea unei republici ideale de către Platon. Moartea filosofului ca urmare a verdictului cetățenilor Atenei și asumarea puterii de către filosof, sunt două aspecte diametral opuse ale aceleiași poziții
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în două moduri: renunțând la viață, întrucât ar fi o viață imposibilă; creând condițiile unei vieți ideale. Două moduri diferite de a concepe viața ca fiind total acoperită de idee, două moduri de a accede la însăși integralitatea ei. Cazul socratic rămâne ca paradigmă a condiției filosofului în fața puterii, o condiție a căror figuri emblematice nu sunt doar cele indicate. Între opoziția lor, chiar în interiorul aceluiași fundament teoretic, se articulează o vastă fenomenologie. Între cana de cucută dată lui Socrate și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Nu prevăzuse deloc întorsătura subită pe care o luaseră lucrurile în seara de joi, și cu atât mai puțin dramaticul ei deznodământ. Numai în momentul când începuse să pună întrebări i se înnădiseră ideile în minte, iar familiarele lui instincte socratice îl împinseseră să constrângă și să urmărească dezvăluiri, orientându-i gândurile îndurerate spre extreme pline de cruzime. Îl ațâțase experiența neașteptată și total inedită de a se vedea nevoit s-o dojenească, s-o pedepsească pe Hattie. Și efectuând acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bine făcut, încurajând competiția, performanța încă de pe băncile școlii, cu o atenție deosebită pentru cei cu posibilități ieșite din comun. Pentru Savel, nici atributul de știință nici cel de artă ale politicii nu sunt operaționale dacă nu sunt edificate moral, socratic, hristic, fapt care trimite la cultivarea conștiinței. A fi Om, înseamnă să fii fratele semenului tău în stare să mulțumești tu celui care ți-a oferit prilejul să-i faci un bine. Savel este convins că nimeni și nimic nu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lui (toți îl luau la-nceput drept student și-l interpelau pe hol: „Dă, bă, o țigare...“), cu un păr numai inele și o față de actor de roluri secundare la Hollywood, dar cu ochi frumoși, feminini, Sincu era un spirit socratic, un geniu oral. N-a scris aproape nimic, ba a mai avut și neplăcerea ca unul dintre foarte puținele lui texte tipărite să apară semnat („aici o în grozitoare greșeală de tipar...“) Alexandru Lincu... Dar prezența lui era hipnotică și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ei, n-au avut curajul să-și însușească un pârlit de portomoneu. Poveste cu serhaturile norocoase ale măritului herțog La vremea din urmă a campaniei electorale americane, Dabâl-iu Bush a spus că el își dorește ca America să se întoarcă (socratic) mai mult spre sine. Adică aceasta să nu mai fie un soi de serviciu 911 al lumii. Ce vrea să spună această metaforă electorală? Păi, ne încredințează cum că n-ar mai fi de dorit ca prezența soldatului american în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
3. Autorul pleacă de la considerarea stadiului terminal al gândirii occidentale, anume nihilismul. În fața disoluției oricăror argumente pentru un concept universal al virtuții, MacIntyre sugerează întoarcerea la paradigma clasică grecească a virtuții, fondată împotriva curentului relativist al epocii (sofistica) prin intermediul dialecticii socratice. Chiar dacă MacIntyre se autodenumește un gânditor de inspirație „creștin-augustiniană”, convingerea lui Milbank este că principalele argumente precum și metodologia abordării sale rămân problematice din punct de vedere teologic. Aceasta transpare mai ales în abordarea fundaționalistă a lui MacIntyre, care nu rimează
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
arta e mimesis, imitație, s-ar traduce, tout court, prin „arta imită realitatea”. Fără a evita cu totul capcana unui determinism destul de simplist, Wladislaw Tatarkiewicz, bunăoară, investighează modul în care „straturile” mai vechi, din gândirea greacă primitivă și din cea socratică (platonică) fuzionează în Poetica lui Aristotel. Insistența asupra legăturilor dintre mimesis-ul aristotelic și lumea exterioară este evidentă, dar nu exclude subminarea falsei simonimii „imitație/copie”: Cu doctrina platoniciană despre imitarea realității el șAristotel, n.n.ț, nu era câtuși de puțin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
realitatea pe care artistul o poate reprezenta în felul său. Luând termenul de la Platon, i-a dat alt sens, noțiunea lui fiind mai aproape de cea primitivă sau, mai bine zis, constând în fuziunea dintre două noțiuni: cea rituală și cea socratică 2. Procesul mimetic ar presupune așadar o liberă reelaborare a datelor realului, rămânând intim legat de cunoașterea lumii. Potrivit felului elenic de gândire, orice formă de cunoaștere e în funcție de natura pe care o reflectă și căreia tinde să i se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
decât intuirea totalității și, în același timp, conștientizarea nostalgică a imposibilității de a o atinge (sau, mai curând, de a o păstra). Din această perspectivă, opera lui Ponge constituie, într-adevăr, o tentativă magistrală de ilustrare a acelei nostalgii cratyliste, socratice, adamice, despre care Roger Little afirma că ar constitui, deopotrivă, „forța și slăbiciunea”254 acestui tip de poezie. O asemenea atitudine readuce, inevitabil, în discuție vechea problematică a adevărului în poezie și, implicit, a adecvării cuvântului la realitate, pornind tocmai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
privite dintr-un unghi privilegiat de vedere - își revelează caracterul interșanjabil. Astfel, investigarea „arheologică” a conceptului de mimesis ne-a condus la concluzia că, încă din cultura Antichității grecești, crucială devine fuziunea (în aristotelism, de pildă) a două viziuni: cea socratică și cea rituală. Că realitatea era, și pentru autorul Poeticii, plurală, polimorfă și, în ultimă instanță, scindată, o demonstrează și faptul că el nu excludea miraculosul din câmpul tragediei și admitea ilogicul în epopee. De aici și până la a deduce
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se piti în spatele celorlalți. — Aici e bine, hotărî Maca, intrând, pe la spatele băncii, printre copaci. Are fiecare trunchiul lui, e destul pentru fiecare. — Ce-ți veni ? întrebă Tili. Maca trebălui la șliț, dar se încurcă și-și ridică în chip socratic arătătorul. — Știți de ce masculii celorlalte specii se împerechează doar din când în când, cum le vine vremea, în timp ce bărbaților le stă tot timpul gândul la regulat ? Privi triumfător spre ceilalți, dar nu-i răspunseră decât priviri nedumerite. Totul, continuă Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu sunt preocupări strict cognitive bazate pe metoda silogismului demontrativ - cum e teoria cerului, de exemplu - ci ele sunt preocupări cognitive sui generis orientate in ultimă instanță spre un scop practic, formarea caracterului. El mai vrea să spună, contrar tradiției socratice, că virtutea etică nu poate fi învățată din cărți și că educația morală e, in primă instanță, o chestiune de formare a unor deprinderi prin mecanismul cvasi - pavlovian al recompense și pedepsei (tocmai de aceea el e partizanul metodei spartane
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
ochiul sociologului stau aici în centrul pertinenței sale. Fără îndoială, trebuie să vedem aici influența dublei formații a lui Weber, juridică și economică, două discipline practico-teoretice. Estetica pragmatistă Numeroși filozofi ai esteticii adoptă această poziție pentru a evita aporiile dialogurilor socratice (de tipul: ce sunt "opera de artă", "frumosul", "urâtul"?). Ei preferă să se aplece asupra efectelor calificate drept "artistice", "culturale", pentru a le specifica. Nelson Goodman se întreabă, de exemplu, cum "funcționează" bunurile artistice. Pentru el, esențial este să se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
De asemenea, Gérard Mauger et alii (1999) propun o tipologie a utilizărilor lecturii: de divertisment, didactică (sfaturi practice, manuale școlare și profesionale), de mântuire (pentru a-ți întemeia convingerile religioase sau politice), estetică. Un alt specialist își pune o întrebare socratică: "Ce înseamnă a citi?" (Chartier, 1985). Pentru a răspunde, trebuie să se studieze literal nu ce este practica, ci ce face ea. Pentru a o "înțelege", este necesar să o plasăm în sistemul actelor pe care le înlocuiește sau le
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
viața universitară era urmașul direct al lui N. Iorga, dar și al lui V. Pârvan. Toți trei au vorbit despre o conștiință tragică a existenței, dar i-au dat și un sens eroic, acela al nădejdei. Nae Ionescu deținea "funcția socratică" în care pro-blema principală era cea a ființei. Printre elevii săi se afla și Mihail Sebastian. Introducerea la De două mii de ani, față de cele ce vor fi precizate, ar putea fi considerată ciudată. De două mii de ani a fost considerat
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
III din ediția Platon. Noica insistă să fac eu prefața la Euthydemos. "Mie, dialogul acesta nu-mi spune nimic pozitiv. Socrate trece aici pe lângă problematica sofismelor, care e una platonică, fără să o preia. Totul e lăsat pradă disoluției. Gândul socratic urmează alt drum și, pentru o dată, Platon se dovedește a fi rău." Sper totuși ca zilele astea să-l determin să scrie câteva pagini. Îmi dă să-i citesc comunicarea despre habitate de la nu știu ce Congres de urbanistică de la Paris. Începutul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Sper de aceea, domnule, că întorcîndu-vă puțin către eforturile începătoare ale gândirii mele, materializate în lucrarea pe care v-o trimit, nu îmi veți refuza îndrumarea dumneavoastră." Lucrarea, pe care am răsfoit-o, este o suită de microdialoguri de tip socratic purtate în uzină, prin care se încearcă - ce senzație stranie! - o anamnetică scoatere la suprafață a iubirii ascunse în străfundurile ființei umane în configurația ei de aici ("faptul prezenței iubirii în oameni și legătura lui cu viața"). Paginile, fatal diletante
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înseamnă a-l determina să judece propria-ți cauză, alta decât a lui, una de natură spirituală. A trezi atenția pentru problema ta printr-un prealabil act de umilitate, de pliere pe l'autre, constituie esența maieuticii kierkegaardiene (de precedență socratică), esența duplicității, a măștii, a dialecticii, a înșelătoriei deliberate puse în slujba adevărului (""să vorbim estetic"; înșelătoria constă în a vorbi astfel, tocmai pentru a putea ajunge la spiritual"). Toată opera estetică a lui K. devine astfel o metafizică a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care va apărea și el în volum) până la a cuprinde și cel de al doilea discurs al lui Socrate. Sânt mulțumit de sunetul traducerii mele, sânt mulțumit că l-am stârnit pe Noica - citindu-i din traducerea mea partea "delirului socratic", în fața căruia interpretarea lui se oprea (" nu poți interpreta un delir") - să împingă comentariul lui până la capăt, în sfârșit, sânt mulțumit că tinerii Cornea și Bercea, la care m-am gândit pentru traducerea lui Hermeias, sânt preluabili în echipă și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și fatal, la "ontologia" lui culturalistă: la ideea că există un "paradis al culturii", o tablă de fapt neschimbată a valorilor, o "cultură clasică", în care esența omului se regăsește și se desfășoară. Dar cum se poate realiza sarcina aceasta socratică de a trezi în oameni amintirea lucrurilor pe care nu le-au știut niciodată? Noica nu a avut acces la instituțiile tradiționale ale învățămîntului public și dacă ar fi fost vreodată chemat să predea, pesemne că ar fi refuzat să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
saturat și că în orice discipolat prelungit el nu face decât să-și trăiască eșecul și pieirea. Problema este, cu orice model paideic, de a risca - încercînd să ajungi Platon - să nu devii nimic, când puteai fi oricând un "mic socratic". Dar când e vorba de gândire, e cu putință să nu vrei să riști acest lucru? Morala acestor pagini - și ea aparține spiritului rector - este că gândirea reprezintă un act originar al ființei umane, care nu poate fi trăit prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și răspunsuri al lui Socrate. Cu fiecare întrebare și cu fiecare răspuns o porțiune infinitezimală a sufletului lui Charmides se dezgolește și pe măsură ce dialogul avansează asistăm la o tentativă sporită de părăsire a lumii finitului. De aceea dialogul de tip socratic este sacru, pentru că are loc în vederea defrișării unui teren pe care îndeobște numai zeii și sufletele nemuritoare se pot mișca liber. 10 iunie Lângă mine, într-o casă boierească de la începutul secolului trecut, cu o curte tihnită, care trimite la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
schizofrenilor, modelul cognitiv utilizat de Beck în tratamentul stărilor depresive și al tulburărilor anxioase (Perris, 1989). Scopul este modificarea graduală a sistemelor de convingeri care sunt la baza expșeriențelor delirante. Principiile lor sunt următoarele (Chambon, 1993): 281 1.1. Metoda "socratică" de discutare și chestionare nu trebuiește confundată cu o confruntare cu caracterul nereal al convingerilor delirante. Terapeutul nu contrazice aceste convingeri ale subiectului, el solicită doar considerarea faptelor și căutarea unor alte interpretări posibile. De regulă, el recomandă să se
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]